{"id":13022,"date":"2012-08-30T13:16:11","date_gmt":"2012-08-30T11:16:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13022"},"modified":"2012-08-30T13:17:12","modified_gmt":"2012-08-30T11:17:12","slug":"ce-mai-citim","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ce-mai-citim\/","title":{"rendered":"Ce mai citim?"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Cartea de muzeografie este o raritate \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen librariile marilor muzee ale lumii veti gasi rafturi \u00eentregi cu volume dedicate profesiei, fie \u00een limbile de origine, fie traduse. De la manuale de marketing aplicat muzeografiei p\u00e2na la volume cuprinz\u00e2nd rezultatele cercetarilor \u00een domeniile conservarii si restaurarii, specialistii \u2013 dar si cei interesati, din simpla curiozitate, de muzee \u2013 au posibilitatea de a gasi, aproape \u00een fiecare luna, c\u00e2te o noua lucrare despre muzee. <\/strong><\/em><\/p>\n<p>Daca adaugam si domeniile conexe (protejarea patrimoniului construit, a patrimoniului imaterial si a patrimoniului natural), atunci ritmul de aparitie este, fara \u00eendoiala, mult mai rapid. Pentru oricare specialist, este foarte dificil sa tina pasul cu tot ceea ce apare nou, pentru ca practic, \u00een fiecare saptam\u00e2na, una sau doua carti sunt adaugate pe rafturile librariilor. Evident, un cercetator \u00een domeniu nu poate sa se limiteze la aceste volume: anuarele publicate de muzee apar \u00eentr-un ritm ametitor, astfel \u00eenc\u00e2t, pentru a fi pus la punct, un muzeograf, un conservator, un restaurator trebuie sa citeasca zilnic lucrari de specialitate. Imaginea savantului ad\u00e2ncit \u00een g\u00e2nduri ori plimb\u00e2ndu-se absent pe culoarele goale ale muzeului nu mai este de actualitate de cel putin sase decenii. Astazi, muzeografii trebuie sa \u00eesi gaseasca timp sa citeasca lucrarile de specialitate, alerg\u00e2nd \u00eentre doua conferinte la care prezinta comunicari, o sedinta la consiliul municipal si o lectie deschisa \u00een muzeu, reuniunea unui grup de lucru care pregateste o expozitie itineranta care urmeaza sa fie organizata peste patru ani, scrierea unui proiect pentru obtinerea de fonduri europene si primirea unei delegatii de colegi din strainatate. Noua ore de munca trec zilnic precum fulgerul si obligatia cititului este am\u00e2nata pentru sf\u00e2rsitul de saptam\u00e2na sau, uneori, chiar pentru concediu.<br \/>\nDesigur, pentru majoritatea personalului de specialitate din muzeele Rom\u00e2niei, situatia nu este cu mult diferita, chiar daca mai exista, \u00eenca, muzeografi care \u00eesi scurteaza timpul de stat la serviciu, pentru a-l lungi pe cel petrecut la o terasa. Adeseori, birocratia si faptul ca personalul insuficient duce la supraaglomerarea celui existent, scurteaza timpul alocat studiului personal. \u00cen plus, muzeografii rom\u00e2ni, pur si simplu, nu \u00eesi permit sa cumpere carti; banii pe care \u00eei primesc abia le ajung pentru hrana zilnica si pentru \u00eembracaminte. Ram\u00e2n, totusi, bibliotecile si \u00eemprumuturile \u00eentre colegi.<br \/>\nChiar daca lucrarile de stricta specialitate apar destul de rar \u00een Rom\u00e2nia, ele exista \u2013 desi sunt publicate \u00een tiraje confidentiale si nu se bucura, din pacate, de nici un fel de promovare. Tocmai de aceea, mi-am propus sa amintesc aici aparitia unor lucrari care se afla pe piata deja de ceva mai multa vreme, dar care nu sunt, \u00eenca, suficient cunoscute.<br \/>\n\u201eManagement muzeal si educatie muzeala \u00een Rom\u00e2nia\u201c este titlul unui manual (de altfel, pe coperta I, titlul este chiar \u201eManual de management muzeal &amp; educatie muzeala\u201c) tiparit de Asociatia Muzeelor din Olanda, la Amsterdam, \u00een 2010. Volumul reprezinta rezultatul derularii unui proiect al Fundatiei Matra, dedicat \u00eentaririi Retelei Nationale a Muzeelor din Rom\u00e2nia si care, sub \u00eendrumarea Dianei Dochia si a lui Dragos Neamu, s-a desfasurat \u00een anii 2008 \u2013 2010. Echipa olandeza (formata din Herman Aarts, Anneke van de Kieft, Judijke Kiers, Kees Paisier si Diana Timmer) avea o experienta, atunci c\u00e2nd a venit \u00een Rom\u00e2nia, acumulata \u00een proiecte similare din Cehia, Polonia, Rusia si Ucraina. Profesorii olandezi au sustinut mai multe programe de pregatire \u00een tara noastra. Volumul publicat reprezinta, de fapt, suportul de curs oferit de cei cinci muzeografi olandezi, la care se adauga descrierea sumara a unor proiecte prezentate de c\u00e2tiva colegi rom\u00e2ni: Peter H\u00fcgel, Gabriela Tanasescu, Silvia Costin, Ionut Cristian Gheorghe, Dan Breaz, Iulia Grumazescu, Carmen Dragomir si Adelina Stoenescu. Lucrarea este un abecedar pentru tinerii muzeografi, mai ales, pentru cei care nu au avut prilejul sa studieze \u00een facultate muzeografie si care au ajuns sa afle mai multe despre muzee abia dupa ce s-au angajat. Astfel, primul capitol \u00eesi lamureste cititorii cu privire la rosturile muzeului (definitie, misiune, rol), dupa care acestia sunt \u00eenvatati concepte minimale de management strategic, marketing, management de proiect, managementul financiar, cel al colectiei, cel de personal si cel al calitatii. A doua parte a lucrarii este rezervata educatiei muzeale si comunicarii cu publicul muzeal.<br \/>\n\u00centregul volum reprezinta o lectura agreabila, chiar si pentru muzeografii av\u00e2nd deja experienta si care vor fi incitati sa priveasca unele lucruri despre care credeau ca stiu totul, \u00eentr-o alta perspectiva.<br \/>\nCea de-a doua lucrare a aparut \u00een 2011 \u00een cadrul colectiei \u201eBiblioteca Brukenthal\u201c (este cel de al cincizecelea volum din aceasta serie, publicat sub auspiciile marelui muzeu sibian) si reprezinta rezultanta unui program derulat, \u00een realitate, permanent de catre muzeu. De altfel, volumul intitulat \u201ePedagogia muzeala: un program de succes\u201c reuneste mai multe studii referitoare la programele educationale ale institutiei. Autorii (Dana Roxana Hrib, Rodica Ciobanu, Anamaria Tudorie, Raluca Teodorescu, Anca Ioana Serf\u00f6z\u00f6, Ghizela Vonica si Sabin Adrian Luca) pornesc de la un grupaj de referiri la creativitate drept principal vector de dezvoltare a institutiei muzeale si continua aplicat, explic\u00e2nd ce \u00eenseamna ghidajul general, cel tematic, ghidajul pentru elevi, ghidajul \u00een diferitele tipuri de expozitie, \u00eentelegerea activitatilor derulate de catre muzeu etc. Redeschis publicului \u00een 2007, dupa multi ani de somnolenta \u2013 determinata, mai ales, de lipsa unei finantari adecvate, din partea Ministerului \u2013, Muzeul National Brukenthal a renascut si a reusit sa dedice mare parte din activitatea sa lucrului direct cu publicul. Tocmai de aceea, nu este de mirare ca \u00een 2010 Muzeul a primit Premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural \/ Premiul Europa Nostra, la categoria Educatie, Instruire si Constientizare, pentru programul educational \u201eDescoperind muzeul\u201c.<br \/>\nLucrarea este foarte bogat (pe alocuri, chiar exagerat) ilustrata si reprezinta rodul unui real succes de public (mai ales, pentru publicul t\u00e2nar). As spune ca editarea acestui volum este aproape un act de curaj \u00eentr-un peisaj publicistic, \u00eenca, destul de prafuit. Practic, volumul ar trebui sa se regaseasca \u00een biblioteca fiecarui muzeu din Rom\u00e2nia si nu pot dec\u00e2t sa sper ca cererea va fi suficient de mare pentru a determina Muzeul Brukenthal sa se g\u00e2ndeasca la o noua editie, adusa la zi, cu proiectele desfasurate \u00een ultimii doi ani.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cartea de muzeografie este o raritate \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen librariile marilor muzee ale lumii veti gasi rafturi \u00eentregi cu volume dedicate profesiei, fie \u00een limbile de origine, fie traduse. De la manuale de marketing aplicat muzeografiei p\u00e2na la volume cuprinz\u00e2nd rezultatele cercetarilor \u00een domeniile conservarii si restaurarii, specialistii \u2013 dar si cei interesati, din simpla&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ce-mai-citim\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ce mai citim?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-13022","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":2215,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13022","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13022"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13022\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13022"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13022"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13022"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}