La 29 august 2012, Biblioteca Centrala Universitara \u201eCarol I\u201c din Bucuresti, Uniunea Criticilor, Redactorilor si Realizatorilor Muzicali \u201eMihail Jora\u201c si Asociatia Euro CulturArt au sarbatorit-o pe marea pianista Ilinca Dumitrescu,
\nla cei saizeci de ani de viata creatoare. Premiul de Excelenta ce i se ofera cu acest prilej doamnei Ilinca Dumitrescu e o lucrare semnata de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Fotografii unicat, un documentar realizat la Palatul Peles, partituri si carti cu autograf din partea unor muzicieni si compozitori celebri, rememorari ale unor timpuri \u00een care pianul era un mediator \u00eentre poezie si
\ntranscendent, toate acestea sunt atinse de vitalitatea si
\nrafinamentul Ilincai Dumitrescu.<\/p>\n
Detinatoare a celor mai importante premii \u00een tara sa natala (Premiul Academiei Rom\u00e2ne \u2013 1995, Premiul Institutului Cultural Rom\u00e2n \u2013 2003 \u201epentru promovarea muzicii rom\u00e2nesti \u00een lume\u201c), dar si a multor distinctii internationale (printre care \u201eCommendatore dell’ Ordine della Stella della Solidariet\u00e0 Italiana\u201c, distinctie conferita de catre Presedintele Republicii Italiene), Ilinca Dumitrescu este un artist complet, cu o discografie semnificativa, \u00een Rom\u00e2nia si S.U.A. Amintesc, la o repede ochire, lucrari de Scarlatti (cele 14 Sonate au fost considerate, \u00een 1986, de catre \u201eInternational Record Critics Award\u201c, reunit la New York, printre cele mai bune albume ale anului, st\u00e2nd alaturi de cele semnate de Emil Gilels, Radu Lupu, Murray Perahia, Bernard Haitink, Claudio Abbado, Riccardo Muti, Mstislav Rostropovici, Pl\u00e1cido Domingo), Mozart, Beethoven, Schumann, Liszt, Enescu s.a.
\nA concertat \u00een orase din cinci continente, patruzeci de tari, treizeci si trei de capitale ale lumii, \u00een importante sali de concerte. A studiat cu profesori celebri: Cella Delavrancea si Mihail Jora \u00een Rom\u00e2nia, Stanislav Neuhaus si Iakov Flier la Conservatorul de Stat \u201eP.I. Ceaikovski\u201c din Moscova, a absolvit \u00een 1978 cu distinctia maxima \u201eDiploma de Merit\u201c. \u00cen 1984, primeste Premiul Criticii Muzicale Rom\u00e2ne pentru ciclul de recitaluri \u201eDecenii contemporane\u201c. \u00cen 1998, \u00een urma turneului de concerte, Ministerul Culturii si Educatiei din Bolivia \u00eei confera titlul si diploma de \u201eOaspete ilustru al culturii boliviene\u201c (\u201eHu\u00e9sped ilustre de la cultura boliviana\u201c). \u00cen anul 2000 primeste premiul revistei \u201e Actualitatea muzicala\u201c din Bucuresti pentru activitatea muzicala internationala (Premiul \u201eMeridianele Muzicii\u201c). \u00cen 2004 i s-a acordat Ordinul Meritului Cultural \u00een grad de Cavaler.
\nActivitatea Ilincai Dumitrescu se desfasoara \u00een varii domenii: pe l\u00e2nga pianista concertista (\u00een 1980 devine solista concertista de stat), este si muzicolog (obtine titlul de Doctor la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, cu calificativul maxim \u201esumma cum laude\u201c), pedagog (a predat cursuri de maiestrie \u00een Cehia, SUA, Brazilia, India, China, Vietnam, Japonia, Malaezia), realizator si producator TV (2007-2012 \u2013 coordonator al Departamentului muzical din Televiziunea \u201eRom\u00e2nia de M\u00e2ine\u201c si realizator si producator al emisiunii \u201eIlinca Dumitrescu si invitatii sai\u201c, emisiune de succes pe care \u00een prezent o realizeaza la nou \u00eenfiintata TV H 2.0\u00a0 din Bucuresti). \u00centre anii 1994-2006 a fost director al Muzeului National \u201eGeorge Enescu\u201c din Bucuresti.
\nRepertoriul sau extrem de vast include concerte cu orchestra (marile opusuri din creatia clasica si romantica), piese de recital solo (printre care programe de autor \u2013 Bach, Scarlatti, Mozart, Beethoven, Schumann, Chopin, Schubert, Alb\u00e9niz, Messiaen), muzica de camera, lied, o preocupare aparte fiind promovarea muzicii rom\u00e2nesti clasice si contemporane, dar si a creatiei universale din secolele XX-XXI.
\nSarbatorirea de pe 29 august 2012 \u00eemi aminteste, printre multele concerte si evenimente culturale unde am fost invitat, de recitalul pe care Ilinca Dumitrescu l-a sustinut la Ateneul Rom\u00e2n, pe 10 decembrie 2008, c\u00e2nd se \u00eemplineau o suta de ani de la nasterea unuia dintre cei mai importanti compozitori francezi si europeni, Olivier Messiaen. \u201e\u00cel consider pe Messiaen una dintre marile figuri ale secolului XX, un compozitor original. Si at\u00e2t de greu e sa mai fii original \u00een scriitura pianistica dupa ce s-au compus at\u00e2tea capodopere \u00een literatura pianistica. Messiaen este o voce speciala alaturi de Prokofiev, Bart\u00f3k, Enescu… Apropo de Enescu, gasesc unele similitudini \u00eentre principiile armonice ale celor doi, a se vedea piesa \u201eCarillon nocturne\u201c de Enescu. Acest recital de autor urmeaza celorlalte recitaluri pe care le-am interpretat pe scena Ateneului Rom\u00e2n de-a lungul anilor, av\u00e2nd programe monografice Scarlati, Mozart, Schumann, Chopin, Prokofiev, Enescu. \u00cen Fonoteca de Aur a Societatii Rom\u00e2ne de Radiodifuziune se afla c\u00e2teva piese de Messiaen interpretatate de mine. Sper sa fie editate pe un viitor CD cu muzica franceza si rom\u00e2neasca\u201c, \u00eemi marturisea Ilinca Dumitrescu \u00eenainte de concertul ei de rasunet.
\n\u00cen ultimii ani, nu am ratat concertele Ilincai Dumitrescu din Bucuresti. Dincolo de tehnica, de mestesugul asumat si lucrat \u00een ore si ore de studiu, m-au atras vitalitatea si poezia interpretarii, mai cu seama a repertoriului romantic. \u00cen loja Ateneului, prins \u00eentre Chopin sau Schumann, calatoream \u00eentr-un vis de eliberare interioara cu fiecare nota si clapa atinse de Ilinca Dumitrescu. Vis si terapie de sine, concertele Ilincai Dumitrescu ma \u00eendepartau tot mai mult de lumea profana, lumea materiala, lumea unei virtualitati fara duh!
\nLa Multi Ani, Ilinca Dumitrescu!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La 29 august 2012, Biblioteca Centrala Universitara \u201eCarol I\u201c din Bucuresti, Uniunea Criticilor, Redactorilor si Realizatorilor Muzicali \u201eMihail Jora\u201c si Asociatia Euro CulturArt au sarbatorit-o pe marea pianista Ilinca Dumitrescu, la cei saizeci de ani de viata creatoare. Premiul de Excelenta ce i se ofera cu acest prilej doamnei Ilinca Dumitrescu e o lucrare semnata… Cite\u0219te mai mult »Ilinca Dumitrescu, arta de a interpreta un vis<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[516],"class_list":["post-12995","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-ilinca-dumitrescu"],"views":1099,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12995","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12995"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12995\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12995"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12995"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12995"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}