{"id":12959,"date":"2012-08-30T12:27:54","date_gmt":"2012-08-30T10:27:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12959"},"modified":"2012-08-30T12:28:45","modified_gmt":"2012-08-30T10:28:45","slug":"drumul-spre-o-noua-ordine-mondiala-trece-prin-razboi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/drumul-spre-o-noua-ordine-mondiala-trece-prin-razboi\/","title":{"rendered":"Drumul spre o noua ordine mondiala trece prin razboi"},"content":{"rendered":"

Nu stiu c\u00e2ti profeti au prevazut blocajul Siriei \u00eentr-un razboi fara solutie. Convergenta vointei politice a comunitatii internationale pentru rasturnarea unui dictator arab, la fel de incomod ca si ceilalti eliminati de pe scena istoriei, nu mai functioneaza.<\/strong> <\/em><\/p>\n

Mai putin curtat \u00een trecut dar tolerat, Bachar al-Assad a cazut p\u00e2na la urma \u00een dizgratia democratiilor occidentale si urma sa aiba soarta lui Ben Ali, Hosni Mubarak, daca nu chiar a lui Saddam Hussein sau Moammar el-Gaddafi. Salvarea lui a venit de la un vechi aliat militar, Rusia, si de la un stat care se opune de principiu interventiilor externe \u00een treburile altora, China. C\u00e2nd toata lumea se astepta ca \u00eentelegerile de ieri pentru noua ordine \u00een lumea araba, smulse \u00een luni sau ani de negocieri, sa functioneze si \u00een cazul Siriei, marile puteri au reintrat \u00een transee si au ocupat aliniamentele disputelor de altadata. Ceva a intervenit. Ceva care, dupa repozitionarea strategica partiala \u00een Nordul Africii, a impus refacerea calculelor pentru noua re\u00eempartire a zonelor de influenta \u00een Orientul Mijlociu. Explicatiile date de Moscova si Beijing pentru opozitia la adoptarea \u00een Consiliul de Securitate a unei rezolutii care sa permita utilizarea unor \u201emijloace adecvate\u201c (a se \u00eentelege folosirea, sub o forma sau alta, a fortei), pentru \u00eenlaturarea sirianului al-Assad nu \u00eenlatura, ci confirma aceasta ipoteza. Interesele \u00een regiune ale Rusiei si Chinei sunt la fel de mari ca si cele ale Statelor Unite sau ale fostelor puteri coloniale. Siria, micul stat mediteranean, are ghinionul sa fie \u00eencorsetat \u00eentre Turcia si Iran, vecin cu\u00a0 pioni importanti ai strategiilor militare \u00een regiune, ca Libanul, Iordania si Israelul, si, \u00een consecinta, nu poate iesi din calculele generale ale marilor puteri. De aici, complicata batalie pentru o tara nesemnificativa geografic, dar importanta geo-strategic, al carei popor pare uitat p\u00e2na si de Dumnezeu.\u00a0 Razboiul din Siria se suprapune cu perioada de v\u00e2rf a crizei mondiale de care nu este straina lupta pentru re\u00eempartirea sferelor de influenta. Cine pierde acum pozitii \u00een Orientul Mijlociu iese pentru multe decenii din carti. Nu soarta dictatorului al-Assad este mobilul acestui razboi (eliminarea lui ar cere c\u00e2teva ore), ci modificarea regimului international al Siriei care poate aduce o schimbare a cheii raporturilor de forta din regiune.
\nP\u00e2na acum, tentativele de mediere si pacificare a beligerantilor sirieni au esuat. Mai \u00eent\u00e2i, cele ale Ligii Arabe, apoi cea a emisarului ONU, Kofi Annan. Aceeasi soarta au avut-o si cele ale ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, si ale Natiunior Unite ai caror observatori au fost nevoiti sa se retraga din Siria la 20 august. Toate acestea s-au \u00eent\u00e2mplat pe fondul intransigentei Moscovei si a Beijingului de a accepta solutia puterilor occidentale pentru \u00eenlaturarea dictatorului Bachar al-Assad. Nu este un secret ca partile beligerante, armata lui Assad si insurgentii sirieni, primesc ajutoare, inclusiv militare, din afara. Aceast\u00e3 oculta manevra naruie sansele oricarei negocieri politice. Asa trebuie \u00eenteles esecul misiunii fostului secretar general al ONU, Kofi Annan, si al planului sau de masuri agreat \u00een prealabil at\u00e2t de Assad c\u00e2t si de insurgentii sirieni. Punerea acestui plan rezonabil de pace \u00een aplicare a fost imposibila. Primul care si-a \u00eencalcat promisiunile a fost dictatorul Assad. Restul a venit de la sine, incalificabilul gest al dictatorului devenind cel mai bun, daca nu si cel mai dorit, pretext pentru nerespectarea angajamentelor. Acum este limpede: nimeni nu voia dec\u00e2t \u201evictoria\u201c lui, iar numele acestei victorii nu tine cont de pretul masacrarii populatiei civile.
\nO vreme, pacatul de a vinde arme regimului lui Assad cadea exclusiv pe Rusia. Apoi presa a informat ca, desi Siria era sub embargo, a fost retinut un vas \u00eencarcat cu arme destinate insurgentilor sirieni. Mai mult, potrivit ziarului \u201eSunday Times\u201c, care se foloseste de o declaratie a unui responsabil al opozitiei siriene, serviciile secrete britanice au ajutat insurgentii sa duca mai multe atacuri armate. Informatiile erau transmise Armatei siriene libere (a opozitiei insurgente) de la bazele militare britanice din Cipru, via Turcia si Statele Unite. Saptam\u00e2nalul german \u201eBild am Sonntag\u201c informa pe la mijlocul lui august ca o nava germana se gasea \u00een largul apelor din dreptul Siriei av\u00e2nd la bord agenti ai Serviciului federal german de informatii, care observau miscarile trupelor si transmiteau datele serviciilor secrete britanice si americane pentru ca acestea sa le parvina rebelilor. Daca lucrurile stau astfel, renuntarea lui Koffi Annan la misiunea de mediere \u00eencredintata de ONU are un sens. \u00cenlocuirea lui cu algerianul Lakhdar Brahimi echivaleaza cu un esec si presupune un nou \u00eenceput.
\nRazboiul din Siria ne obliga sa ne re\u00eentoarcem la o problema de fond a relatiilor internationale, cea a justificarii razboiului. \u00cen 1991 ONU a aprobat \u00eenabusirea rapida, prin mijloace militare, a agresiunii lui Saddam Hussein \u00eempotriva Kuweitului. \u00cencepea sa se \u00eenchege ideea de reactie colectiva\u00a0 la o agresiune militara, idee care va cunoaste punctul de maxima eficienta \u00een masurile luate \u00eempotriva exploziei de violenta a terorismului international din septembrie 2001.\u00a0 Ideea solidaritatii comunitatii internationale \u00een fata agresorului nu mai trecea prin \u00eencercarile deosebirilor de optiuni politice si de interese militare. Si, mai trebuie observat, atunci nimeni nu era preocupat sa defineasca precis \u201ecomunitatea internationala\u201c. Era suficienta invocarea solidaritatii ei \u00een fata violentelor, atentatelor si razboaielor. Tributul platit de comunitatea internationala \u00een razboiul din Afganistan va modifica treptat-treptat adeziunea neconditionata. \u00cen 2003, justificarea invaziei Irakului aceluiasi Saddam Hussein a \u00eentrunit mai greu consensul comunitatii\u00a0 internationale. Membrii permanenti ai Consiliului de Securitate s-au regasit cu greu pe pozitii care sa permita adoptarea unei rezolutii necesara \u00eenlaturarii regimului lui Saddam Hussein. Franta a contestat solutia militara dar, \u00een final, a acceptat-o. Revoltele si razboaiele din statele nord-africane au necesitat alte rezolutii \u00een Consiliul de Securitate pentru \u00eenlaturarea dictatorilor, parteneri ieri, intrati \u00een dizgratie azi. Prin negocieri, dificultatile au fost \u00eensa \u00eenlaturate. \u00cen cazul Siriei, iata, o astfel de rezolutie nu mai este posibila. Examin\u00e2nd situatia, constatam o involutie a solidaritatii comunitatii internationale, redusa mai nou la marile puteri mondiale. Pe tacute, au revenit \u00eentre elementele de judecata, reperele pe care se baza \u00eempartirea razboaielor \u00een \u201ejuste\u201c si \u201einjuste\u201c. Pe vremea lui Lenin, cele de aparare erau juste, cele injuste erau \u201eimperialiste\u201c. Criteriile de evaluare le impunea de obicei agresorul si ignorau adesea dreptul international. Ambiguitati exista si azi c\u00e2nd un razboi preventiv este considerat unul just. Dar daca \u00een recurgerea la acest razboi se \u201estrecoara\u201c o eroare?\u00a0 Timpul confirma supozitia cel putin \u00een cazul razboiului din Irak, \u00een care a cazut Saddam Hussein. Dificultatea de a \u00eentelege ratiunea razboaielor din Irak, Afganistan, Libia si, iata, cel care se profileaza \u00een Siria, vine de la legitimitatea justificarii recurgerii la forta armata pentru \u00eenlaturarea unui regim politic. Iar acest principiu, nu pentru ca ieri a fost invocat de Paris iar azi de Beijing sau Moscova, trebuie luat \u00een seama. Asa se face ca, \u00een Consiliul de Securitate el a revenit \u00een discutie \u00een cazul \u00eenlaturarii regimului dictatorului Assad. Nimic nu ar fi de obiectat daca invocarea lui nu ascunde interese de putere. Siria ofera, poate, ultimul bastion al unei batalii pentru ram\u00e2nerea pe pozitii de influenta si de putere \u00een Orientul Mijlociu si Apropiat. Pentru \u00eemprospatarea memoriei as vrea sa reamintesc aici un eveniment din trecutul care proiecteaza corect lumina pe acest adevar. Moscova a reactionat moderat la\u00a0 sprijinirea insurgentilor din statele arabe cu exceptia Siriei. Explicatia consta \u00een tipul de relatii stabilit de Rusia cu Siria. \u00cen ianuarie 2005, la invitatia lui Putin,\u00a0 presedintele de atunci si de azi, Bachar al-Assad, a facut o vizita la Kremlin si a obtinut stergerea a doua treimi din datoria contractata de Siria \u00eenca din vremea excelentelor relatii militare cu Uniunea Sovietica. Cum Moscova nu da si nu da nimic pe gratis, sovieticii instalasera pe teritoriul Siriei o baza militara care functioneaza si azi. Acea vizita la Moscova a lui Assad s-a materializat, \u00een 2005, \u00eentr-un nou acord care prevede \u201eaprofundarea cooperarii traditionale ruso-siriene \u00een domeniul tehnico-militar\u201c. Termenii generali la prima lectura indica un grad \u00eenalt de \u00eentelegere si de protectie militara a intereselor Rusiei \u00een Siria care, iata, se dovedeste esential \u00een pozitia Moscovei \u00een privinta eliminarii lui Assad.
\nSa revenim la linia noua de instabilitate deschisa \u00een regiunea Orientului Apropiat de \u201eprimavara araba\u201c. Conflictului fara solutie israelo-palestinian i se adauga acum razboaie mai mici care implica statele arabe si islamice din Maghreb, din Irak, Libia, Siria, \u00een \u201ecentura de foc\u201c ce se \u00eentinde spre Asia Centrala. Chiar daca razboiului cald din Afganistan i se va gasi o formula de \u00eencheiere \u2013 fie si ambigua, ca cea pentru razboiul din Irak \u2013, nu avem nici un motiv sa speram ca ne asteapta vremuri de pace. Traim \u00eentr-o lume deloc coerenta, aflata \u00een spasmele tranzitiei spre o ordine mondiala noua.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu stiu c\u00e2ti profeti au prevazut blocajul Siriei \u00eentr-un razboi fara solutie. Convergenta vointei politice a comunitatii internationale pentru rasturnarea unui dictator arab, la fel de incomod ca si ceilalti eliminati de pe scena istoriei, nu mai functioneaza. Mai putin curtat \u00een trecut dar tolerat, Bachar al-Assad a cazut p\u00e2na la urma \u00een dizgratia democratiilor… Cite\u0219te mai mult »Drumul spre o noua ordine mondiala trece prin razboi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5471,5883],"class_list":["post-12959","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-bachar-al-assad","tag-siria"],"views":1990,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12959","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12959"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12959\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12959"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12959"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12959"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}