{"id":12943,"date":"2012-08-23T13:15:29","date_gmt":"2012-08-23T11:15:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12943"},"modified":"2012-08-23T13:17:14","modified_gmt":"2012-08-23T11:17:14","slug":"despre-fanfictiuni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-fanfictiuni\/","title":{"rendered":"Despre fanfictiuni"},"content":{"rendered":"<p>Pornind de la succesul recent, de mari proportii, al romanului \u201eCele 50 de vicii ale Domnului Grey\u201c de<br \/>\nE.L. James, publicat initial pe un site al admiratorilor seriei \u201eAmurg\u201c a Stepheniei Meyer si, de fapt, clona fidela a acelei serii, Ewan Morrison face \u00een \u201eGuardian\u201c istoricul genului numit \u201efanfiction\u201c, traductibil prin \u201efanfictiuni\u201c \u2013 fictiuni produse de fanii unui anumit obiect cultural care simt nevoia sa prelungeasca sau sa dezvolte lumea imaginara a obiectului-sursa, respectand sau distorsionand parametrii originari.<\/p>\n<p>\u00centrucat implica semnificativ conceptele de autor si de proprietate intelectuala, ambele relativ recente (secolul al XVII-lea \u2013 \u00eenceputul secolului al XVIII-lea), fanfictiunile reprezinta un fenomen modern. Desi Morrison nu-l aminteste pe Cervantes, volumul al II-lea din \u201eDon Quijote\u201c, \u00een care spaniolul \u00eesi apara romanul de continuarea ilegitima produsa de un pirat editorial, poate fi considerat momentul auroral al fanfictiunilor.<br \/>\nCu cat o opera este mai puternica sau mai adictiva, cu atat fanfictiunile sunt mai numeroase. Bunaoara, bestselerul \u201eContele de Monte Cristo\u201c a avut parte de mai multe continuari neautorizate, dintre care una \u2013 tradusa repede si \u00een romana \u2013 intitulata \u201eMana de mort\u201c, apartinand unui catolic portughez, \u00eel pedepseste pe Edmond Dant\u00e8s pentru toate blastamatiile lui. Dar Dumas a scapat ieftin. Pornind de la literatura lui Jane Austen, au fost comise nu mai putin\u00a0 de 200.000 de texte-capusa, majoritatea pornografice. Sherlock Holmes, \u201eRazboiul stelelor\u201c sau \u201eHarry Potter\u201c reprezinta alte exemple de succes \u00een domeniu \u2013 cu rezultate dintre cele mai bizare; de pilda, \u00een romanul \u201eThe Ring of Soshern\u201c, publicat de Jennifer Guttridge \u00een 1968, opera fondatoare pentru subgenul \u201eslash fic\u201c (rescrieri \u00een cheie gay ale unor artefacte populare), capitanul Kirk (al navei \u201eEnterprise\u201c) se lasa penetrat de<br \/>\nMr. Spock pentru a-i salva acestuia viata\u2026 \u00cen ce-i priveste pe ucenicii vrajitori ai dnei J.K. Rowling, bietul Harry Potter a trait cam tot ce se poate trai \u00een materie de sex gratie zecilor de mii de pagini lansate pe internet de catre admiratori; iar Hermione\u2026 ei bine, o transmisiune \u00een direct, audio-video, de la Campionatul Mondial de sex oral din Rodos n-ar fi decat o gluma nevinovata \u00een comparatie cu pataraniile Hermionei.<br \/>\nLiteratura romana s-a \u00eentalnit si ea cu fenomenul fanfictiunilor, deocamdata nu \u00een variante XXX. Imediat dupa 1990, Ion Cristoiu a lansat \u00een \u201eExpres Magazin\u201c un concurs de continuare a romanului \u201eDelirul\u201c, din care Marin Preda nu apucase sa scrie decat primul volum; castigatorului i s-a publicat \u00een volum tentativa de \u201eDelirul II\u201c, dar azi nimeni nu-si mai aminteste numele lui. Pot fi numite si cazuri ceva mai memorabile. \u201eSub pecetea tainei\u201c a lui Mateiu I. Caragiale, proza considerata neterminata de unii, a fost dusa la capat \u00een doua randuri: de Radu Albala si de Alexandru George. Alexandru George, de altfel, a mai semnat fanfictions \u00een care i-a reanimat, printre altii, pe Sherlock Holmes. Tot Mateiu, de data aceasta prin jurnalele lui pierdute \u00een preajma razboiului, a fost prelucrat de Ion Iovan; rezultatul, \u201eUltimele \u00eensemnari ale lui Mateiu Caragiale \u00eensotite de un inedit epistolar precum si indexul fiintelor, lucrurilor si \u00eent\u00eemplarilor \u00een prezentarea lui Ion Iovan\u201c (2008), este o capodopera; dupa cum si \u201eUltimele sonete \u00eenchipuite ale lui Shakespeare \u00een traducere imaginara\u201c au fost vazute capodopere, macar \u00een sensul de capodopere ale lui Vasile Voiculescu.<br \/>\nNu mai putin, prozele de \u00eenceput ale lui Sadoveanu pot fi conceptualizate drept fanfictiuni ivite \u00een continuarea romanelor populare cu haiduci ivite la tatana secolelor XIX-XX.<\/p>\n<p>Si critica literara a cunoscut cazuri de fanfictiuni. Alex Stefanescu a aspirat sa duca mai departe \u201eIstoria\u201c lui<br \/>\nG. Calinescu, reluand firul din 1941, de unde o lasase acesta. Rezultatul fu fericit, Alex Stefanescu ajung\u00e2nd mai mare decat Calinescu \u2013 cu 20 de centimetri sau poate chiar cu mai mult.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pornind de la succesul recent, de mari proportii, al romanului \u201eCele 50 de vicii ale Domnului Grey\u201c de E.L. James, publicat initial pe un site al admiratorilor seriei \u201eAmurg\u201c a Stepheniei Meyer si, de fapt, clona fidela a acelei serii, Ewan Morrison face \u00een \u201eGuardian\u201c istoricul genului numit \u201efanfiction\u201c, traductibil prin \u201efanfictiuni\u201c \u2013 fictiuni produse&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-fanfictiuni\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Despre fanfictiuni<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8146,8147],"class_list":["post-12943","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cele-50-de-vicii-ale-domnului-grey","tag-e-l-james"],"views":2494,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12943","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12943"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12943\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12943"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12943"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12943"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}