Mingile. Mingile de tenis. Ele sunt un element foarte important al sportului alb, un fel de mesageri zburatori ai artei de a imprima efecte si de a \u00eensela provizoriu gravitatia. Mingile reprezinta vehicolul si pretextul gratiei \u00een tenis. Mingile primesc dinamism si genereaza deplasare mecanica. Mingile sunt privite si invidiate, iubite si ur\u00e2te, pipaite si alese, refuzate, reclamate sau abandonate. Fara mingi, tenisul nu e cu putinta, la fel cum literatura nu exista fara creion (ori tastatura), pictura fara penel sau culori \u00een ulei, cinematografia fara camera video si atletismul fara pantofi cu cuie.<\/p>\n
Dar care este istoria mingilor de tenis? Sa existe oare chiar si o \u201epreistorie\u201c a lor? Cum au devenit mingile de tenis mingi de… tenis? \u00centrebari clare, precise, importante. Pe urmele lui Jean-Cristophe Piffaut, voi \u00eencerca sa raspund la ele.
\n\u201ePreistoria\u201c mingilor de tenis, formula din care este interzisa absenta ghilimelelor, face mai degraba referire la o perioada care, istoric, acopera Antichitatea europeana. Adica, epoca homerica p\u00e2na la cea clasica si, fireste, ca o consecinta logica a acestora, perioada romana. \u00cen fond, este inteligibila o asemenea localizare cronologica. Elinii au inventat \u00eentrecerile sportive, Jocurile Olimpice, Nemeene etc., dupa cum tot ei au avut revelatia unor confruntari umane neviolente, bazate pe reguli acceptate de toti si a caror simbolistica sa uneasca triburile Eladei, nu sa le dezbine. Fireste, \u00eentrecerea cu mingea este mult mai veche dec\u00e2t imaginile pe care ni le ofera grecii antici. \u00censa forma reglementata, sistematizata si reflectata a acestui joc de la elini ne vine. Restul e metafora si aproximare orientala.
\nDupa unele marturii, \u00eensusi Homer ar fi practicat un anumit joc cu mingea. \u00cen epopeea \u201eOdiseea\u201c ni se vorbeste despre jocul disputat de curtenii printesei Nausicaa, fiica regelui Alcinou, suveran insular ce domnea peste semintia feacilor. Supravietuind pe o pluta dupa evadarea din insula nimfei Calipso, Ulise naufragiaza \u00een urma unei \u00eengrozitoare furtuni pe o plaja necunoscuta. El se trezeste din lesin \u00een pragul diminetii c\u00e2nd, \u00een lumina fermecatoare a soarelui maritim, vede cum tineri si tinere de o frumusete neverosimila, \u00eembracati \u00een alb, arunca unul la altul mingi pe care le lovesc cu palma sau cu \u00eempletituri din nuiele, alerg\u00e2nd si r\u00e2z\u00e2nd de mama focului.
\nAcel joc (sau sport) a intrat \u00een istorie sub denumirea de \u201emingea lui Nausicaa\u201c. Mingea printesei feace era de culoare aurie si se vadea acoperita cu fire de par animal sau cu pene ale unor pasari domestice. Ea se bucura de dimensiuni diferite si putea fi umpluta cu aer. Mai t\u00e2rziu, \u00een epoca latina, culoarea mingii se schimba, la fel si audienta jocului mostenit de la greci. De pilda, mingile cu care joaca batr\u00e2nii si copiii din \u201eSatiriconul\u201c lui Petronius sunt de culoare verde.
\nRomanii, mari amatori de jocuri atletice si de exercitii fizice, fac din \u201e\u00eencalzirea\u201c musculara matinala un fetis. Ei disputa mingea \u00een palestra sau o lovesc \u00een interiorul acelor suprafete numite spheristae. Imaginativi \u00een plan nominal, stramosii nostri \u00een aripa occidentala scornesc mai multe denominatiuni pentru a deosebi \u00eentre sporturile cu mingea. P\u00e2na si acest obiect sferic si elastic primeste mai multe botezuri. Ei spun mingii bala pila, pilula sau trigon. Poetul Martial contabilizeaza nu mai putin de patru asemenea jocuri cu mingea. Denumirile acestora sunt sugestive. Pila paganica, pila trigonalis, follis si harpastum.
\nCare este ratiunea de disputare a unui joc precum pila trigonalis? Ei bine, trei jucatori amplasati \u00een unghiurile unei suprafete triunghiulare \u00eesi arunca unul altuia mingea extrem de dura si de grea, dar fara sa o bata. Ideea este ca aruncarea sa-l surprinda pe cel caruia i se adreseaza. Daca mingea face contact cu solul, jucatorul pierde disputa. \u00cen acea epoca exista si o varianta de disputare a jocului cu doua mingi. Jucatorii \u00eesi puteau schimba locurile \u00eentr-un sens aleatoriu. Lovirea mingii se facea cu palma deschisa, fapt care va inspira mai t\u00e2rziu celebrul jeu de paume francez.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mingile. Mingile de tenis. Ele sunt un element foarte important al sportului alb, un fel de mesageri zburatori ai artei de a imprima efecte si de a \u00eensela provizoriu gravitatia. Mingile reprezinta vehicolul si pretextul gratiei \u00een tenis. Mingile primesc dinamism si genereaza deplasare mecanica. Mingile sunt privite si invidiate, iubite si ur\u00e2te, pipaite si… Cite\u0219te mai mult »Inventarea tenisului (3)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6257,8145],"class_list":["post-12939","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-istoria-tenisului","tag-mingiile-de-tenis"],"views":1434,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12939","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12939"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12939\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12939"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12939"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12939"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}