{"id":1293,"date":"2010-02-04T07:22:48","date_gmt":"2010-02-04T05:22:48","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1293"},"modified":"2010-02-04T07:24:09","modified_gmt":"2010-02-04T05:24:09","slug":"utilitatea-dialecticii-despre-infinitele-interpretari-marxiste-asupra-realitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/utilitatea-dialecticii-despre-infinitele-interpretari-marxiste-asupra-realitatii\/","title":{"rendered":"Utilitatea dialecticii. Despre infinitele interpretari marxiste asupra realitatii"},"content":{"rendered":"

Dragii mei, am o veste extraordinara pentru dvs. Am citit articolul lui Gabriel Ghindea, \u201eDin nou despre decembrie 1989, dar si despre ce mai ram\u00e2ne sa \u00eensemne marxismul astazi\u201c (Revista \u201eCultura\u201c, nr 2\/2010) si am aflat un lucru care imi umple inima de bucurie: in sf\u00e2rsit, dupa at\u00e2tea asteptari, visul devine realitate, cu Revolutia din 1989 am intrat \u00een socialism! Acesta a fost stadiul ultim al capitalismului si lui i-a urmat intrarea in Imparatia seculara a lui Dumnezeu. Actul revolutiei a fost exact implinirea profetiei marxiste, exploatarea prea mare a muncitorilor a trezit in acestia glasul constiintei de clasa, ce i-a determinat sa se revolte si sa ceara schimbarea or\u00e2nduirii sociale.<\/strong><\/em>
\nHipercapitalismul
\nrom\u00e2nesc, 1944-1989<\/strong>
\nCare este sursa raului reprezentat de regimul din Rom\u00e2nia comunista? Nu ideologia, nu influenta URSS, nu Dej, nu cultul personalitatii lui Ceausescu, ci faptul ca am avut un regim \u201ehipercapitalist\u201c. E adevarat, unul in care capitalismul era facut de stat, in care statul era singurul detinator al mijloacelor de productie, dar si al materiei prime. Era, daca vreti, un capitalism de monopol absolut ce isi exploata toti cetatenii, la fel cum in regimul feudal nobilul exploateaza taranii si cum in capitalismul de secolul XIX burghezia exploateaza muncitorii.
\nAtentie, statul este o entitate abstracta si prin urmare trebuie sa lamurim o problema pe care autorul nu o elucideaza. Cine profita de pe urma monopolului statului? Partidul comunist, ar fi raspunsul bazat pe fapte. Or, eu nu reusesc sa inteleg cum se face ca acest partid, at\u00e2t de bine educat in spiritul ideologiei marxiste, nu a constientizat ce face, nu i-a trecut nici un moment prin cap ca exploateaza cetatenii Republicii Populare Rom\u00e2ne? Fie nu erau suficient de bine documentati intr-ale marxismului, fie un demon rau (desi nu inteleg de ce si-ar baga dracul coada in propria sa oala) a intunecat mintea tuturor liderilor partidului, pentru a nu isi putea autoaplica teoria exploatarii. In ambele cazuri avem de a face cu un esec lamentabil al comunismului ca ideologie.
\nUn comunist autentic ar fi trebuit sa inteleaga aceasta nebunie in care este aruncat de istorie, care il determina, fara sa vrea, sa devina un exploatator al fratilor muncitori. E adevarat ca teoria marxist-leninista presupune o proprietate comuna si nu o proprietate a statului, ce apare si in ochii adevaratilor marxisti, ca un intermediar nedorit. Ei au optat insa pentru administratia statului, ca solutie provizorie, in asteptarea instaurarii comunismului, in care acesta va disparea.
\nLegile istoriei<\/strong>
\nSa acceptam de dragul discutiei interpretarea lui Gabriel Ghindea ca avem de a face cu un capitalism facut de stat. In acest context, trebuie sa ne intrebam de ce nu s-a renuntat la stat? De ce nu s-a ajuns la detinerea in comun a proprietatii? Raspuns simplu: pentru ca acesta nu a fost in stare sa o duca la indeplinire. Raspuns complex: pentru ca este un ideal utopic, care nu poate fi pus in practica, din cauza avaritiei oamenilor. At\u00e2ta timp c\u00e2t oamenii vor avea pasiuni de orice tip (materiale, spirituale, amoroase) ei nu vor fi multumiti cu egalitatea. Socialismul autentic al egalitatii ar fi posibil intr-o singura varianta: o societate de roboti, adica una a indivizilor fara individualitate si fara dorinta de autodepasire.
\nArticolul domnului Ghindea se bazeaza pe o asumptie fundamentala: credinta in legile istoriei si in imuabiliatatea lor. Potrivit lui Marx, societatea, inainte de a ajunge la comunism, trebuie sa treaca prin stadiul capitalist. Acestea sunt legile imuabile ale istoriei, iar oamenii nu le pot depasi prin vointa. Acum, privind in spate, este evident ca nici Rom\u00e2nia si nici Rusia nu se aflau intr-o situatie economica de tip capitalist la venirea comunistilor la putere. Or, in aceasta situatie, comunistii erau obligati sa faca reforme necesare, pentru trecerea la capitalism, prin industrializare si modernizare, realizate de sus, de catre stat. E interesant de stiut ca cele doua forme de g\u00e2ndire marxista rom\u00e2neasca, social democratia lui Constantin Dobrogeanu Gherea si populismul lui Constantin Stere, se certau tocmai pe aceasta problematica. Se poate trece peste faza capitalista, direct in comunism, sau suntem obligati sa respectam si noi modelul universal al tarilor dezvoltate? Dezbaterea nu apare pentru prima oara la noi, ea este inspirata de cearta dintre populisti si ortodocsii marxisti din Rusia.
\nConstantin Stere vs Constantin Dobrogeanu Gherea<\/strong>
\nMiza dezbaterii nu este doar una metodologica, ci e una profunda, de filosofie a istoriei (1). Daca marxismul este o stiinta, atunci el are legi imuabile, ce trebuie sa se aplice in mod universal, daca ele se aplica peste tot la fel, atunci in comunism nu se poate ajunge dec\u00e2t dupa trecerea prin capitalism. Acest rationament este contestat de populistii rusi, ce voiau o cale separata pentru tarile inapoiate. Aceasta cale specifica presupunea un accent special pus pe agricultura si pe obstile satesti ce reprezinta o forma de proprietate comuna asupra pam\u00e2ntului. In plus, aceasta forma de comunism agricol nu se face prin intermediul statului, acestuia ram\u00e2n\u00e2ndu-i monopolul asupra industriei grele si a infrastructurii, dar nu si asupra bunurilor de consum.
\nAmbele rationamente, at\u00e2t cel al lui Stere c\u00e2t si cel al lui Gherea, tin seama de urmatorul aspect: prezenta unei tari inapoiate pe piata internationala. Pentru Stere, aceasta prezenta ar fi profund daunatoare si ar duce la o scadere a nivelului de trai al tarilor mai putin dezvoltate, pentru ca acestea nu ar putea sa faca fata concurentei cu tarile mai dezvoltate, deja industrializate. Aceste remarci subintind teoria moderna a imperialismului, ce este extinderea tipului de g\u00e2ndire marxist si a descrierii raporturile dintre burghezi si muncitori, la nivelul relatiilor internationale. Cum o clasa sociala profita de o alta, la fel si un stat ce detine mijloace de productie profita de resursele unui stat ce nu detine mijloace de exploatare ale resurselor proprii. Aceasta exploatare duce totdeauna la inrautatirea situatiei celor ce nu detin mijloacele de productie.
\nInsa, daca previziunea lui Marx nu s-a adeverit cu privire la scaderea nivelului de trai al muncitorilor, de ce am crede ca previziunea s-ar realiza in cazul statelor? In concluzie, Stere era voluntarist si nu credea in stiintificitatea marxismului, il intelegea doar ca pe un instrument de analiza, nu ca pe un domeniu cu legi bine stabilite, in timp ce Gherea accepta legile necesare ale istoriei, dar le adapta cazului rom\u00e2nesc. Domnul Gabriel Ghindea, la r\u00e2ndul lui, crede in legile imuabile ale istoriei si isi explica orice fenomen posibil prin apel la acestea. Revolutia rom\u00e2na nu face altceva dec\u00e2t sa se supuna legilor istoriei, evolu\u00e2nd de la capitalism la… socialism. Si nu invers, cum am fi fost cu totii tentati sa credem p\u00e2na acum.
\nScrierile lui Marx<\/strong>
\nUn punct foarte interesant al articolului domnului Ghindea este analiza domniei sale asupra celor doua clase ce au participat la revolutie: muncitorii si tinerii, denumindu-le clasele \u201ecele mai indatorate socialismului rom\u00e2nesc\u201c \u2013 tinerii pentru ca au fost facuti posibili de politica partidului. In fata unui astfel de adevar ram\u00e2n inmarmurita, perspectiva mea asupra lumii se schimba radical, copiii nu sunt adusi de barza, cum stiam cu totii, ei sunt adusi de partid! Si nu doar ca au fost \u201ecomandati\u201c de partid, ci au fost si educati de partid, pentru ca valorile pentru care au iesit in strada facusera parte din cele sustinute de partid: \u201elibertate\u201c, \u201erevolutie\u201c, \u201epopor\u201c.
\nIntr-adevar, libertatea este un concept specific marxist si, daca nu ar fi fost educati in ideologia comunista, tinerii nu ar fi inteles niciodata ce presupune acest concept. C\u00e2t despre termenul de \u201erevolutie\u201c, o sa imi fac mea culpa, caci eu credeam, p\u00e2na acum, ca acesta a fost preluat de teoreticienii politici de secol XVII din astronomie. Dar nu are rost sa continuu sa fac arheologia conceptelor, caci nu cred ca vreun curent de g\u00e2ndire, cu at\u00e2t mai mult unul nou in istoria filosofiei cum este marxismul, are dreptul sa se faca proprietar peste termeni ca \u201elibertate\u201c si \u201eegalitate\u201c, specifici g\u00e2ndirii filosofice universale.
\nC\u00e2t despre muncitori si situatia lor in regimul comunist, analiza detaliata pe care domnul Ghindea o face situatiei muncitorilor scoate in evidenta diversele nivele de exploatare ale acestora de catre statul comunist. Un g\u00e2nditor de st\u00e2nga autentic ar trebui sa isi puna mari semne de intrebare asupra propriei orientari filosofice daca recunoaste ca in comunism, urmarea fireasca a marxismului, cei care se presune ca ar fi beneficiari ai sistemului au fost mai exploatati dec\u00e2t corespondentii lor din alte sisteme economice.
\nExista si un punct in care sunt de accord cu autorul, nici eu nu cred ca operele lui Marx trebuiau arse, trebuie sa pastram o cultura a memoriei si sa il citim pe Marx tocmai pentru a intelege continuitatea cu cei ce stiu a utiliza resursele curentului de g\u00e2ndire marxist in orice context social. In plus, arderea scrierilor lui Marx ma obliga sa am atitudini burgheze, sa il citesc in franceza, ca deh!, francezii au din abundenta exemplare, ceea ce, dupa capitalista logica a pietei, le face sa fie mult mai ieftine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dragii mei, am o veste extraordinara pentru dvs. Am citit articolul lui Gabriel Ghindea, \u201eDin nou despre decembrie 1989, dar si despre ce mai ram\u00e2ne sa \u00eensemne marxismul astazi\u201c (Revista \u201eCultura\u201c, nr 2\/2010) si am aflat un lucru care imi umple inima de bucurie: in sf\u00e2rsit, dupa at\u00e2tea asteptari, visul devine realitate, cu Revolutia din… Cite\u0219te mai mult »Utilitatea dialecticii. Despre infinitele interpretari marxiste asupra realitatii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[905,908,910,906,904,907,909,911],"class_list":["post-1293","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-din-nou-despre-decembrie-1989","tag-1944-1989","tag-constantin-stere-vs-constantin-dobrogeanu-gherea","tag-dar-i-despre-ce-mai-ramane-sa-insemne-marxismul-astazi","tag-gabriel-ghindea","tag-hipercapitalismul-romanesc","tag-legile-istoriei","tag-scrierile-lui-marx"],"views":3401,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1293","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1293"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1293\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1293"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1293"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1293"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}