{"id":12925,"date":"2012-08-23T12:58:16","date_gmt":"2012-08-23T10:58:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12925"},"modified":"2012-08-23T12:59:17","modified_gmt":"2012-08-23T10:59:17","slug":"lumea-lui-caragiale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lumea-lui-caragiale\/","title":{"rendered":"Lumea lui Caragiale"},"content":{"rendered":"<p>\u201eLumea lui Caragiale\u201c (\u201eCaragialiana\u201c), imagianata si realizata de Ioan Bolborea,\u00a0 este un moment major al concilierii lui Rodin cu Brancusi, nu prin \u00eentoarcere \u00een timp sau prin preluari directe, ci prin rediscutarea profunda a figurativului si prin redimensioanarea spatialitatii sculpturii. Ea nu este, \u00eensa, o simpla galerie de portrete, un cumul de caractere sau, pur si simplu, un grup statuar, fiindca nimic nu ramane \u00een retorica obisnuita a sculpturii clasice, dupa cum nu este nici o simpla negociere cu spatiul, un discurs abstract asupra plinului si a golului, un joc inteligent cu suprafete si volume, ci o metafora grava, dar de o libertate absoluta, lipsita de orice crispare, a existentei \u00eensesi. \u201eLumea lui Caragiale\u201c este lumea, pur si simplu \u2013 o glosa asupra existentei individuale si colective, o revarsare de tipologii, de stari, de atitudini, de histrionism si de suferinta, de maretie si de frivolitate, de lucididate, de melancolie si de drama. \u00cen spatiul ei se \u00eempaca gravitatia cu imponderabilitatea, retorica figurativa cu abstractia tipologica, volumul se topeste \u00een suprafata sau, dimpotriva, induce suprafetei atata energie vitala si sufleteasca \u00eencat aceasta devine forma \u00eensasi, incluzand deopotriva miscarea si volumetria. Cerul coabiteaza aici cu pamantul, aerul se misca tridimensional printre trupurile atemporale si \u00eencremenite \u2013 reper absolut de agregare a materiei \u2013, dar atat de vii, de frematatoare si de inocente prin substanta umana si aura de idealitate cu care sunt investite.<br \/>\nPrin toate dimensiunile sale, de la cele conceptuale, filosofice si estetice si pana la cele care se refera direct la componentele tehnice si mareriale, de la mesajul uman si atitudinea morala si pana la asezarea \u00een spatiu si forta de impact, \u201eLumea lui Caragiale\u201c este cel mai important eveniment al sculpturii de for public din spatiul romanesc si, poate, nu numai, de la ansamblul lui Brancusi de la Targu- Jiu si p\u00eena astazi.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Monumentul Unirii<\/strong><\/p>\n<p>Dupa \u201eCaragialiana\u201c (Lumea lui Caragiale), ansamblu monumetal unic \u00een spatiul public si cultural romanesc, \u201eMonumentul Unirii\u201c, pe care sculptorul Ioan Bolborea \u00eel propune pentru Piata Alba Iulia, sector 3, Bucuresti, reprezinta un alt obiectiv de for public fara precedent: o ampla sinteza sculptura\/arhitectura, de o exceptionala complexitate. Acoperind perfect tematica si semnificatia simbolica a evenimentului, \u201eMonumentul Unirii\u201c este gandit si proiectat ca o sfera care se regaseste, simultan, \u00een doua regimuri: unul nocturn, chtonic, o concavitate sub nivelul de calcare, celalalt \u2013 solar, celest, o calota care se profileaza \u00een spatiu.<br \/>\nRealizata din nervuri de bronz, ritmate prin fante de lumina si populate cu sute de personaje \u00een atitudini si momente ale miscarii foarte diferite, partea aeriana este un ansamblu sculptural\/arhitectonic cu o putere de sugestie impresionanta, \u00een vreme ce partea ascunsa, subpamanteana, creeaza spatii functionale, sali de expozitie, de conferinte, de proiectie etc.<br \/>\nPrivite \u00eempreuna, cele doua calote formeaza o sfera, un\u00a0 \u00eentreg perfect, o imagine a Pamantului si, prin extensie, a Cosmosului \u00eensusi.<br \/>\nMarea Unire este, astfel, vazuta ca un moment al desavarsirii, al \u00eemplinirii istorice, geografice si simbolice, iar sfera este metafora desavarsita a unei asemenea aspiratii si, \u00een plan artistic, a unei asemenea viziuni.<br \/>\nRealizarea acestui ansamblu monumental ar putea constitui un moment fara egal \u00een arta romaneasca de for public, dar, \u00een acelasi timp, ar marca, \u00een mod exemplar, si o noua varsta a constiintei noastre de sine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eLumea lui Caragiale\u201c (\u201eCaragialiana\u201c), imagianata si realizata de Ioan Bolborea,\u00a0 este un moment major al concilierii lui Rodin cu Brancusi, nu prin \u00eentoarcere \u00een timp sau prin preluari directe, ci prin rediscutarea profunda a figurativului si prin redimensioanarea spatialitatii sculpturii. Ea nu este, \u00eensa, o simpla galerie de portrete, un cumul de caractere sau, pur&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lumea-lui-caragiale\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Lumea lui Caragiale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[8138,8137,8139,8136],"class_list":["post-12925","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-caragialiana","tag-arta-monumentala","tag-ioan-bolborea","tag-monumente-in-bucuresti"],"views":2099,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12925","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12925"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12925\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12925"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12925"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12925"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}