{"id":12893,"date":"2012-08-23T12:37:11","date_gmt":"2012-08-23T10:37:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12893"},"modified":"2012-08-23T12:37:34","modified_gmt":"2012-08-23T10:37:34","slug":"poezie-si-hip-hop","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/poezie-si-hip-hop\/","title":{"rendered":"Poezie si hip-hop"},"content":{"rendered":"

Poate parea, probabil, destul de excentrica astazi \u00eencercarea de a anexa poeziei fenomenele subculturale recente. \u00censa, desi conservatorii culturali vor ram\u00e2ne mereu bine ancorati \u00een credinta ca poezia ar fi vreun act intelectual major, exista c\u00e2teva locuri \u00een care ea reuseste sa respire fara rigiditatea textuala sau pseudoimportanta tipariturii si chiar \u00eentr-o\u00a0 aparenta independenta fata de alte mijloace auxiliare de expresie. \u00censa problema interpretarii vine tocmai din cauza celor c\u00e2teva prejudecati generale bine conturate: actele subculturale se trag din experienta rudimentara a c\u00e2torva grupuri sociale marginale, talentul nativ neexploatat ram\u00e2ne unul al carismei imediate si publicul acestor miscari nu este unul \u00eentocmai rafinat. \u00censa aparitiile critice recente, antologiile transatlantice aparute pe aceasta tema (spre exemplu \u201eThe Anthology of Rap\u201c \u2013 Adam Bradley si Andrew DuBois, Yale University Press) au antrenat tot mai mult discutiile esentiale pe care le provoaca poezia si \u00eentrebarea finala inevitabila: p\u00e2na la urma, care ar fi limitele ei?
\nPentru ca nu numai conservatorismul cultural, ci si miscarile avangardiste si-au adus contributia \u00een cadrul evolutiilor diacronice ale poeziei, cred ca merita sa ne aplecam mai mult astazi asupra formelor de expresie marginale, cu mai putina retinere (sau chiar cu opozitie activa) si mai mult entuziasm critic pentru ceea ce devine deja o alta modalitate de a face poezie. Ciudat este \u00eensa, dupa cum observa Adam Kirsch \u2013 din nou, vorbind despre miscarile transatlantice \u2013, ca mai degraba poetii sunt interesati de a \u00eenvata ceva din hip-hop dec\u00e2t invers. Chiar mai ciudat i s-a parut faptul ca poetii care pareau conservatori din punct de vedere estetic manifestau un interes mai mare pentru fenomenul hip-hop. \u00censa motivul este simplu si se trage direct din premisele \u201enoului formalism\u201c, care considera rima, metrica si povestea elemente-cheie ale poeziei, de care se folosesc si MC-ii \u00een procesul lor artistic. Mai departe \u2013 de ce nu? \u2013 usurinta cu care sunt acceptate aceste forme poetice de catre public poate deriva direct din acest caracter formal si poate explica, spune mai departe Kirsch, inaccesibilitatea si lipsa de popularitate a poeziei contemporane \u00een raport cu hip-hop-ul.
\nDiscutia \u00een spatiul rom\u00e2nesc este \u00eensa mult mai dificila. Si asta nu pentru ca spatiul cultural rom\u00e2nesc ar duce lipsa de exemple viabile, ci pentru ca nivelul de acceptare este foarte redus. Si nu cred ca este neaparat o problema rom\u00e2neasca, ci mai degraba o tendinta continentala de a reproduce fenomene culturale (dupa exemplele jazz-ului si ale hip-hop-ului, fenomene transatlantice \u00eemprumutate) fara a cuprinde total traditia culturala (sau \u2013 de ce nu? \u2013 subculturala) care a generat fenomenul. Astazi \u00eensa, ne apropiem tot mai mult de o oarecare comunicare, dincolo de nivelul comercial superficial, \u00eentre institutionalismul literar rom\u00e2nesc si noile forme poetice. Surprinzator este, mai mult, urmatorul dialog artistic: cu c\u00e2t poetii tineri \u00eemprumuta mai mult din oralitatea si secventialitatea specifica rap-ului (poezie slang, atitudini motivate politic, agresivitatea expresiei), cu at\u00e2t mai mult rap-ul \u00eencepe sa se \u00eencline spre noi forme din ce \u00een ce mai apropiate de poezia contemporana. Lucr\u00e2nd \u00eensa mai mereu cu mijloace autocoercitive, miscarile rom\u00e2nesti ram\u00e2n \u00eentre experimentalism tematic si conformism tehnic.
\nwww. fratelenord.com<\/strong>
\nFrateleNORD este unul dintre cele mai bune exemple pentru intercomunicarea despre care vorbeam. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t aparitia lui este una la granita dintre poezie si rap. Propriile descrieri ale muzicii sale se refera la un gen care gliseaza \u00eentre electro, hip-hop si experimental. \u00censa capacitatea sa de a sterge tracking-ul concret ale vreunei posibile clasificari \u00eel aduce \u00een prim-plan ca pe unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai poeticii rap. Av\u00e2nd o evolutie categoric marginala (celebritatea lui se reduce la c\u00e2teva sute de vizionari, infim \u00een raport cu marile personaje muzicale), \u00eensa de-a dreptul impunatoare pentru oricine reuseste sa o urmareasca, el pare sa-si consolideze mereu dreptul de a se folosi fara limite de poezia slang. De la dicteul automat aproape patetic (\u201eaici e b sau f sex are doar trei litere\/ sau e ceva putred \u00een dacia lu\u2019 strabunica-tu tinere\u201c) p\u00e2na la momente de gratie expresionista (\u201eea cu m\u00e2inile de vata eu cu s\u00e2ngele de spirt\/ ma ia cu m\u00e2inile de cap si m-ajuta sa respir\u201c), poezia lui frateleNORD trebuie luata \u00een calcul ca unul dintre cele mai interesante proiecte ale ultimilor ani.
\nPe deasupra, plus-valoarea muzicii electronic-ambientale de care se foloseste si duritatea expresiei orale \u00eei transforma poezia \u00eentr-un fenomen greu de egalat. Desigur, slabiciunile literare sunt la ele acasa, iar despartirea versurilor de muzica specifica \u00eel pot dezavantaja total pe autorul lor, \u00eensa rap-ul, la fel ca slang-ul, sunt determinate valoric tocmai de aceasta \u00eembinare fericita si de performance-ul nimerit. Iar la frateleNORD, spre deosebire de majoritatea artistilor rom\u00e2ni din categoria sa, nu se fac simtite fortarea tehnica si manierismul discursului. El vine dintr-o zona underground destul de greu accesibila publicului larg, \u00eencep\u00e2nd deja \u00een 2010 ca unul dintre reprezentantii mizerabilismului si junk-ului poetic, \u00een aceeasi categorie de MC ca Dragonu si Chimie (Specii) sau Kazi Ploae, care s-au consolidat deja ca mituri new-age ale \u201enoilor forme poetice\u201c. Piesele de pe albumul \u201eMorfina\u201c sunt cu adevarat brutale ca imaginar si atitudine, iar mizantropia, nesiguranta si traumaticul sunt la ele acasa: \u201eacum e calmul\/ unei dimineti de iarna\/ \u00een care cafeaua are gust de s\u00e2nge\/ si mama pl\u00e2nge\/ fiul pl\u00e2nge\/ sora pl\u00e2nge\u201c, \u201ea zis si la tv sa ne ferim de severin\/ da n-ascultam si dirijam \u00een parul tau un zeppelin\/ da foc la hidrogen (…) acum iarna miroase altfel si numai eu stiu de ce\/ gina\/ saruta-ma pe gura te rog\/ pe gura ca miorita veverito da-mi un foc\/ gina\/ deschide-mi usa sau \u00eeti umflu ochii\/ glumeam oricum am cheia deci tu nu prea ma poti opri\/ sa intru-ncaltat \u00een tine\/ da oricum e mai bine dec\u00e2t cum vrei tu (…) pe simpatie.ro e-o poza cu cain tu masturbeaza-te dureros\u201c.
\nElegiile \u201enicaieri\u201c-ului<\/strong>
\n\u00censa astfel de momente sunt compensate de energia terapeutica a c\u00e2torva secvente de pace \u201ejunky\u201c, ca o plimbare \u00eencurajatoare dupa o partida narcotica puternica: \u201ese lupta cu morile culorile cu norii\/ sunt gauri\/ vino sa-ti arat ce n-a vazut Herastraul\/ tramvaiul-fierastrau\/ sar sc\u00e2nteie pe alei\u201c.
\nRevin asupra slabiciunilor tehnice literare si asupra c\u00e2torva stridente ale imaginarului pentru a le justifica din nou prezenta. Muzica rap nu se apropie ca amploare estetica, \u00een general, de dimensiunile poeziei, \u00eensa \u00eei fura acesteia capacitatea de a comunica eficient prin oralitate si adauga fondul muzical ca pe o compensatie si ca pe o asigurare. Efectul devine astfel devastator, iar \u00een timp ce ierarhizarile poetice se bazeaza pe autonomia cuv\u00e2ntului, cele muzicale devin o suma a elementelor de compozitie. Este, cu adevarat, o noua forma de poezie: \u201eaici se moare cu c\u00e2ntec\/ petrecere sau politica depinde de limba (…) soarele apune mereu \u00een spate asa gasesti nordul\/ e iarna pe geam eu am lipit un abtibild cu un ghiocel pe bord (…) scoate m\u00e2na pe geam sa simti ca traiesti\/ scapa tigara pe jos greseste pedala sa simti ca traiesti\/ cerul e nesf\u00e2rsit ca st\u00e2lpii (…) si drumul se termina \u00een mare sau acolo \u00eencepe\/ si durerea e imaginara sau abia acum \u00eencepe\/ si drumul se termina \u00een mare sau acolo \u00eencepe\u201c. Mai departe, elegiile \u201enicaieri\u201c-ului, formele acute de biografism explicit, capacitatea de a vorbi fara retinere despre coeziunea irepudiata dintre subconstient si determinantii interni devin momente de glorie a decaderii umane, accept\u00e2nd toate riscurile pe care le implica sintagma. \u00censa despartirea de muzica le poate prezenta ca pe o simpla \u00eencercare de a scrie poezie \u00een registre contemporane, ceea ce este cu adevarat departe de efectul sinesteziilor reale marca frateleNORD: \u201ee vezi iarna-nghetam si-ntre\/ degetele noastre o sa ram\u00e2na numai filtrele\/ ca doua verighete din otel medicinal\u201c, \u201estralucesti ca o seringa te iubesc ca o seringa\u201c.
\nNu numai autorul unei poezii explozive \u00een c\u00e2teva puncte nevralgice majore, dar si o prezenta aparte este frateleNORD \u00een peisajul literar rom\u00e2nesc. Pe el nu \u00eel convinge nici macar conventia minimala a tipariturii. Totul pare un proiect de undeva din viitorul, sper, lipsit de prejudecatile prezentului, unde nivelul la care limbajul \u2013 at\u00e2t muzical, c\u00e2t si poetic al slang-ului care scurtcircuiteaza iremediabil literatura \u2013 este unul, se pare, de frecvente \u00eenalte. P\u00e2na atunci, frateleNORD ram\u00e2ne un anonim de care se mai \u00eempiedica cineva din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd si se mira de un spectacol pregatit ca la carte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Poate parea, probabil, destul de excentrica astazi \u00eencercarea de a anexa poeziei fenomenele subculturale recente. \u00censa, desi conservatorii culturali vor ram\u00e2ne mereu bine ancorati \u00een credinta ca poezia ar fi vreun act intelectual major, exista c\u00e2teva locuri \u00een care ea reuseste sa respire fara rigiditatea textuala sau pseudoimportanta tipariturii si chiar \u00eentr-o\u00a0 aparenta independenta fata… Cite\u0219te mai mult »Poezie si hip-hop<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8117,8116,8118,8119],"class_list":["post-12893","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-the-anthology-of-rap-adam-bradley","tag-fenomene-subculturale","tag-grupuri-sociale-marginale","tag-talentul-nativ"],"views":3458,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12893","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12893"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12893\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12893"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12893"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12893"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}