{"id":12804,"date":"2012-08-16T11:13:38","date_gmt":"2012-08-16T09:13:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12804"},"modified":"2012-08-16T11:14:37","modified_gmt":"2012-08-16T09:14:37","slug":"se-poate-reconecta-curentul-principal-al-stangii-europene-la-socialism-si-la-democratia-economica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/se-poate-reconecta-curentul-principal-al-stangii-europene-la-socialism-si-la-democratia-economica\/","title":{"rendered":"Se poate reconecta curentul principal al St\u00e2ngii europene la socialism si la democratia economica?"},"content":{"rendered":"

Recentele alegeri din Franta au oferit Partidului Socialist controlul nu doar asupra executivului, ci si asupra legislativului. Sa fie acesta, oare, un lucru bun? Pentru noi, cei de St\u00e2nga, cu siguranta. Sa fie acesta un pas important \u00een instaurarea unei ordini economice de tip socialist \u00een Europa? Nici vorba. \u00cen Franta, avem un partid socialist care nu militeaza defel pentru valorile socialiste. Fireste, \u00eensa, ca asta nu se \u00eent\u00e2mpla doar \u00een Franta. Partidul Socialist al Muncitorilor din Spania nu are mai nimic de-a face cu socialismul sau cu promovarea puterii colective a lucratorilor. \u00cen Anglia, avem un partid laburist care nu promoveaza nicio forma de control al muncitorilor asupra economiei. \u00cen Germania si \u00een Suedia, partidele social-democrate par sa considere ca social-democratia poate coexista cu antidemocratismul economic funciar al capitalismului corporatist \u2013 idee care, pe masura evolutiei neoliberalismului, s-a dovedit cum nu se poate mai eronata. Toate aceste partide au renuntat de mult la socialism si la controlul democratic asupra capitalului.<\/strong><\/em>
\nCum capitalismul trece printr-una dintre cele mai grave crize ale sale din anii \u201930 \u00eencoace, ati putea crede ca ar fi trebuit sa asistam la aparitia unui nou val socialist \u00een Europa, la o initiativa de preluare a puterii din m\u00e2inile oligarhiei corporatiste si financiare, pentru a o \u00eencredinta unor institutii economice controlate \u00een mod democratic, de \u00eenlocuire a actualului sistem cu unul \u00een care cetatenii sa decida \u00eempreuna cum sa aloce resursele si sa distribuie avutia comuna. Ati fi \u00eendreptatiti sa credeti ca principalele partide de st\u00e2nga \u2013 social-democratii, socialistii, laburistii \u2013 ar \u00eencerca sa extinda democratia \u00een sfera economica si sa reduca inegalitatile de venit si putere. Din pacate, \u00een loc sa conduca rezistenta \u00eempotriva lui, majoritatea acestor partide a ajuns sa accepte modelul neoliberal. \u00cen timpul acestei crize, total lipsite fiind de o viziune alternativa, ele au ajuns sa se zbata ca pestele pe uscat. Desi victoria socialistilor francezi e binevenita, partidul lor nu propune nicio schimbare fundamentala \u00een modalitatea de control al capitalurilor. \u00cen lipsa unor astfel de schimbari, impozitarea cu 75% a veniturilor de peste un milion de euro risca sa duca la fuga capitalului peste hotare. Or, capitalul ar trebui sa ajunga \u00een m\u00e2inile muncitorilor francezi, nu peste Canal sau dincolo de Atlantic.
\n\u201eNew York Times\u201c a publicat de cur\u00e2nd un foarte interesant articol scris de Steven Erlanger si intitulat \u201eCe este un socialist?\u201c. Vorbind despre alegerile din Franta, Erlanger se \u00eentreaba: \u201eSi oricum, ce mai \u00eenseamna sa fii socialist \u00een ziua de azi?\u201c. Raspunsul lui: \u201eMai nimic\u201c. Iar daca ne referim la socialisti precum Hollande sau Zapatero, are perfecta dreptate. Dar el sustine \u00een mod absurd ca, dat fiind ca p\u00e2na si conservatorii au \u00eembratisat idei asa-zis socialiste, cum sunt cele ale statului bunastarii si impozitarii progresive \u2013 dar si restrictiile impuse asupra emisiilor de CO2 \u2013, socialismul \u201esi-a cam facut treaba\u201c. \u00cen consecinta, \u201esocialismul pare sa aiba din ce \u00een ce mai putine de spus.\u201c Asemenea multor altora, Erlanger echivaleaza \u00een mod gresit socialismul cu statul bunastarii, impozitarea progresiva si alte tipuri de reglementari impuse \u00eentreprinzatorilor privati. Ceea ce nu se deosebeste foarte mult de ceea ce facea Tea Party-ul american c\u00e2nd \u00eel numea pe presedintele Obama socialist. Fireste ca, pentru Tea Party, socialismul este ceva \u00eenspaim\u00e2ntator, asa ca a pleda pentru niste impozite ceva mai mari pentru milionari ar \u00eentrece orice \u00eenchipuire, pentru ca i-ar aduce mai aproape de temutul socialism. Pentru Erlanger, socialismul nu e amenintator, ci, pur si simplu, irelevant.
\nCe este socialismul?<\/strong>
\nEi bine, permiteti-mi sa fac o sugestie extrem de \u00eendrazneata: orice partid european care se intituleaza socialist \u2013 sau, cel putin, face parte din Internationala Socialista si\/ sau din Partidul Socialistilor Europeni \u2013 ar trebui sa faca toate eforturile pentru transformarea ordinii capitaliste europene \u00eentr-una indubitabil socialista. Daca acceptam acest lucru, atunci e limpede ca partidele socialiste europene nu si-au facut treaba. Imaginati-va o grupare politica socialista care militeaza chiar pentru socialism! Quelle horreur! Ceea ce suscita o \u00eentrebare-cheie: ce \u00eenteleg eu prin socialism? \u00cent\u00e2i de toate, permiteti-mi sa spun ce consider ca nu \u00eenseamna socialismul: nu \u00eenseamna statul bunastarii si impozite progresive, nici controlul statului asupra \u00eentreprinderilor private si nici chiar proprietatea de stat, desi fara \u00eendoiala ca unii socialisti au sustinut astfel de masuri. Si, cu siguranta, nu este sistemul colectivist impus de statul autoritar, asa cum a existat el \u00een blocul sovietic si \u00eenca mai dainuie \u00een locuri precum Cuba, chiar daca aceste regimuri s-au auto-intitulat socialiste. (Daca acceptam sa le numim socialiste, am putea la fel de bine considera ca Germania de Est era o democratie, tin\u00e2nd cont de denumirea sa oficiala!) Dupa cum preciza si Declaratia Internationalei Socialiste (IS) de la Frankfurt, din 1951: \u201eComunismul \u00eesi atribuie, pe nedrept, o parte din traditia socialista, c\u00e2nd, de fapt, el n-a facut altceva dec\u00e2t sa o distorsioneze p\u00e2na \u00eentr-acolo, \u00eenc\u00e2t a ajuns de nerecunoscut\u201c.
\nSustin ca socialismul este un sistem \u00een care cetatenii, care constituie ceea ce numim \u201esocietate\u201c, controleaza institutiile si procesele economice \u00een propriul beneficiu, asigur\u00e2ndu-se ca interesul public are prioritate \u00een fata maruntelor interese individuale sau oligarhice. O buna parte din acest control trebuie sa fie exercitata de catre cetateni, \u00een calitatea lor de producatori ai avutiei comune. Asta \u00eenseamna controlul asupra productiei si investitiilor, dar si asupra distribuirii roadelor acestor activitati, repartizarea echitabila a veniturilor si a bogatiei fiind unul dintre scopurile sale fundamentale. Singurele mijloace prin care cetatenii pot exercita controlul asupra economiei sunt mecanismele democratice, care se refera at\u00e2t la institutiile politice existente, c\u00e2t si la institutiile nou create ale democratiei economice, inclusiv companii democratizate.
\nCu alte cuvinte, \u00een centrul ideii de socialism se afla notiunea de democratie economica, adica acea democratie extinsa la sfera economica, la toate nivelurile ei, de la cel micro p\u00e2na la cel macro. Ea cuprinde institutii precum companiile aflate \u00een proprietatea angajatilor sau administrate de acestia (inclusiv cooperative), fonduri de investitii create din banii muncitorilor si companii cu actionariat salarial, institutii financiare detinute si controlate de colectivitate, fonduri de investitii nationale si internationale administrate \u00een mod democratic, care detin procente semnificative din actiunile unor mari corporatii, dar si proprietatea municipala si de stat, cu conditia sa aiba un grad important de participare a cetatenilor si lucratorilor. \u00cen vreme ce \u201edemocratia politica este un element indispensabil al unei societati socialiste,\u201c dupa cum proclama Declaratia de Principii a Internationalei Socialiste din 1989, democratia economica este, la r\u00e2ndul ei, o conditie necesara pentru o autentica democratie politica, nealterata de puterea oligarhica corporatista.
\nUn manifest pentru democratia economica<\/strong>
\nProbabil ca va va surprinde sa aflati ca toate partidele care fac parte din Internationala Socialista au subscris la viziunea pe care am schitat-o mai sus! Potrivit Declaratiei IS: \u201eRaspunsul socialist este c\u00e2t se poate de raspicat: popoarele lumii ar trebui sa exercite controlul asupra tuturor aspectelor vietii politice, sociale si economice, prin intermediul unui tip mai avansat de democratie\u201c. Si continua: \u201eInternationala Socialista\u2026 militeaza, ca \u00eentotdeauna, \u00een favoarea democratizarii la scara mondiala a structurilor de putere economice, sociale si politice\u201c. Si: \u201eMiscarea democratica socialista sustine \u00een continuare at\u00e2t socializarea, c\u00e2t si proprietatea publica \u00een cadrul unei economii mixte\u2026 Dar obiectivul controlului social asupra economiei poate fi atins printr-o \u00eentreaga paleta de mijloace economice\u201c.
\nAceste mijloace economice includ: \u201epolitici de productie democratice, participative si descentralizate; controlul public al investitiilor; s\u2026t procese decizionale colective at\u00e2t la nivelul companiei, c\u00e2t si la cel al locului de munca, dar si implicarea sindicatelor \u00een deciziile de politica economica nationala; cooperative autogestionate, alcatuite din muncitori si agricultori; \u00eentreprinderi publice \u00een care sa existe formule democratice de control si luare a deciziilor (…); democratizarea institutiilor sistemului financiar si economic mondial (…); controlul si monitorizarea internationala a activitatii corporatiilor transnationale\u201c.
\nTextul continua \u00een acelasi spirit si merita citat pe larg: \u201eNu exista un model unic, consacrat, al democratiei economice, ceea ce \u00eenseamna ca avem suficient spatiu de manevra chiar si pentru cele mai \u00eendraznete dintre experimente (…) Cu toate acestea, principiul care sta la baza ei e c\u00e2t se poate de clar \u2013 controlul nu doar formal, legal, asupra Statului, ci implicarea substantiala a muncitorilor \u00eensisi si a comunitatilor din care fac parte \u00een luarea deciziilor privitoare la economie. Acest principiu trebuie sa se aplice at\u00e2t la nivel national, c\u00e2t si la nivel international (…)\u00a0 Concentrarea puterii economice \u00een m\u00e2inile celor putini trebuie sa fie \u00eenlocuita de o noua ordine, \u00een care fiecare persoana are dreptul \u2013 ca cetatean, consumator sau salariat \u2013 sa influenteze directia si modul de distributie al productiei, structura mijloacelor de productie si conditiile de munca\u201c.<\/p>\n

Prin urmare, Declaratia de Principii a Internationalei Socialiste din 1989, aflata \u00eenca \u00een vigoare, contine un manifest lipsit de orice echivoc \u00een favoarea democratiei economice! Sintagma \u201edemocratie economica\u201c apare chiar de trei ori \u00een document. Nu mai putin de 28 de partide politice din Uniunea Europeana, majoritatea, importante partide aflate la guvernare sau \u00een opozitie, au aderat la principiile acestei Declaratii, \u00eenscriindu-se \u00een Internationala Socialista. Altceva, \u00eensa, nu prea au facut. E timpul ca partidele socialiste, social-democrate si laburiste din Europa sa \u00eenceapa sa promoveze \u2013 si sa implementeze \u2013 principiile la care deja au aderat! C\u00e2t priveste \u00eentrebarea ce serveste de titlu acestui articol, raspunsul meu ar fi: Nu doar ca poate, dar trebuie sa o faca, daca doreste sa ofere cetatenilor Europei o viziune autentica asupra schimbarii si o alternativa consistenta la disfunctionalul si antisocialul model economic existent.<\/p>\n

Traducere de Alexandru Macovei<\/strong><\/em>
\nText preluat de pe platforma CriticAtac.ro<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Recentele alegeri din Franta au oferit Partidului Socialist controlul nu doar asupra executivului, ci si asupra legislativului. Sa fie acesta, oare, un lucru bun? Pentru noi, cei de St\u00e2nga, cu siguranta. Sa fie acesta un pas important \u00een instaurarea unei ordini economice de tip socialist \u00een Europa? Nici vorba. \u00cen Franta, avem un partid socialist… Cite\u0219te mai mult »Se poate reconecta curentul principal al St\u00e2ngii europene la socialism si la democratia economica?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[8079,8080,8078],"class_list":["post-12804","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-ordine-economica-de-tip-socialist","tag-partide-socialiste-europene","tag-stanga-in-europa"],"views":1828,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12804","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12804"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12804\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12804"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12804"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12804"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}