N-am apucat sa vad \u00een toamna trecuta premiera spectacolului \u201eLacul lebedelor\u201c, una dintre cele trei programate \u00een cadrul Festivalului Muzicii de Opera si Balet si nici cele c\u00e2teva reprezentatii ulterioare din stagiune, de la sediu. Am aflat ca a avut mare succes mai apoi \u00een turneul pe care actuala Companie de balet a Teatrului National de Opera si Balet \u201eOleg Danovski\u201c \u00eel \u00eentreprinde cu regularitate \u00een spatiul german de trei decenii, adica de pe vremea c\u00e2nd era o institutie independenta, condusa de cel al carui Lac a tinut afisele \u00een tara o jumatate de secol.
\nStiind \u00eensa ca ceea ce iese din m\u00e2na lui Mihai Babuska e facut cu profesionalism, am insistat sa vad o \u00eenegistrare video, asa lipsita de viata salii cum e orice \u00eenregistrare. Ceea ce a fost chiar un lucru bun, fiindca am putut s-o revad iar si iar si sa gust detaliile adaptarii sale dupa coregrafia celor doi mari maestri rusi ai secolului XIX, Marius Petipa si Lev Ivanov si sa urmaresc mai atent elementele originale introduse \u00een libret.
\n\u00cen versiunea lui Babuska se \u00eent\u00e2lnesc (si se \u00eempaca) cele doua ipostaze \u00een care publicul iubitor de balet cunoaste (si de multe ori confunda) lebedele: soloul \u201eMoartea lebedei\u201c pe muzica lui Saint-Sa\u00ebns si cele din baletul lui P.I.Ceaikovski. \u00cen Prolog, Siegfried copil asista la un recital \u00eempreuna cu Regina si este profund marcat de femeia-pasare, care \u00eesi da jos parura de pene dupa ce primeste omagiile princiare, redevenind o balerina din carne si oase. \u00cen desfasurarea spectacolului, dupa petrecerea de majorat a Printului, alunecam \u00een lumea visului, unde se \u00eent\u00e2mpla actele II-IV. Ne vom da seama de aceasta abia \u00een final c\u00e2nd, dupa ce p\u00e2nza lacului \u00eenghite toti protagonistii, Siegfried se trezeste si o salveaza pe Odette, care \u00eesi scoate din nou parura de lebada, pasind alaturi de el \u00een lumea reala…
\nImpresioneaza din capul locului calitatea coregrafiei lui Mihai Babuska, o adaptare libera, unde \u00eent\u00e2lnim \u00een procente diferite materialul initial si contributia sa. Desenul e clar, \u00een ansamblurile si dansurile de grup sunt folosite mai mult succesiunea si alternanta dec\u00e2t simultaneitatea, perspectivele si diagonalele se multiplica, regasim fugitiv imagini si combinatii de pasi, care se pierd imediat \u00een altele originale.
\nCoregraful reviziteaza chiar si segmentele tabu (actul II, inclusiv \u201eLebedele mici\u201c), nepastr\u00e2nd din varianta consacrata dec\u00e2t cele doua evolutii majore ale cuplului prim-solistic din actele II si III iar rezultatul e at\u00e2t de \u201e\u00een stil\u201c \u00eenc\u00e2t spectatorul neavizat probabil ca nu sesizeaza diferenta. Sunt redistribuite multe secvente sonore, dar solutiile noi sunt inspirate iar miscarea pare organica.
\nLocul Bufonului este luat de catre doi Companioni ai Printului carora le sunt atribuite o serie de interventii solistice \u2013 spre exemplu \u00een \u201ePas de trois\u201c din primul act, care capata o formula variabila, insolita. De altfel, e remarcabila abilitatea cu care Babuska face ca un colectiv aflat\u00a0 la limita sa numerica sa umple scena, imagin\u00e2nd formatii variate, cu respect pentru maniera si fara sa distoneze.
\nUn personaj cu totul special este Rothbart \u2013 diabolic manager de lebede, cu miscari retinute si taioase, poruncitor fara emfaza, ascunz\u00e2ndu-si cu abilitate setea de putere \u2013, a carui prezenta Siegfried nu reuseste sa o depisteze atunci c\u00e2nd se afla pe terenul lui, simtind-o doar ca pe o forta malefica.
\n\u00cenregistrarea sonora este una de calitate, pe alocuri destul de alerta, ceea ce adauga ritmului sustinut al desfasurarii spectacolului. O surpriza sunt inserturile din actul III (\u00een fapt \u201eDansul rus\u201c, care nu figura \u00een varianta Danovski si pe care Odile \u00eesi etaleaza aici puterea de seductie asupra barbatilor de la Curte) si IV \u2013 un duet \u201ede \u00eempacare\u201c \u00eentre cei doi tineri \u00eendragostiti.
\nPlasarea evenimentelor din Prolog la \u00eenceputul secolului trecut (Mihail Fokin a creat \u201eMoartea lebedei\u201c pentru Anna Pavlova \u00een 1905) justifica optiunea pentru o scenografie mai moderna dec\u00e2t se obisnuieste. Costumele create de Adriana Urmuzescu pentru doamnele de la Curte sunt fluide si usoare, domnii poarta tunici scurte sau redingote, tutu-urile sunt moi, iar Rothbart a renuntat la traditionala imagine de zmeu pentru un costum sobru, \u00eentunecat. Culorile sunt reci, stelare, doar materialele au un luciu bogat.
\nDecorul Adrianei Urmuzescu e genial de simplu, dominat pe fundal de o luna imensa, a carei imagine e \u00eenjumatatita de reflectia sa \u00een apa lacului. Temei i se adauga variatiuni \u00een fiecare act (o fereastra ce obtureaza partial luna, un cer spuzit de stele, o pereche de aripi mari albe si c\u00e2tiva st\u00e2lpi sustinuti de Atlanti). Sugestiile sunt directe iar scena e degajata caci dimensiunile ei \u00eei obliga oricum pe dansatori sa-si calibreze amplitudinea miscarilor.
\n\u00cen distributia de la premiera, prim-solistii Operei bucurestene Adina Tudor (cu brate lirice si picioare temperamentale, ocolind excesele tehnice), Ovidiu Matei Iancu (un danseur noble cu o gestica temperata si executie curata) au detinut rolurile principale, alaturi de Horatiu Chereches \u2013 un Rothbart poate prea chipes pentru un personaj odios. Companionii Adrian Mihaiu si Sergiu Dan, Aliss Tarcea si Amalia M\u00e2ndrutiu \u00een \u201ePas de trois\u201c, ca si toti interpretii rolurilor solistice au completat imaginea unui colectiv care-si tine rangul cu dintii, razbind prin furtunile de tot felul. Ansamblul, strunit de Corina Dumitrescu si Monica Chereches \u2013 ele \u00eensele Lebede cu o bogata experienta \u2013, \u00een rol de asistenti-coregraf, a fost prompt si versatil, dans\u00e2nd cu vizibila placere.
\nNoua montare a Operei constantene este \u00eenca un exemplu al faptului ca reusita unui spectacol nu este neaparat proportionala cu costurile lui. Felicitari se cuvin si conducerii baletului si teatrului, \u00eendreptatite sa se m\u00e2ndreasca cu un \u201eLac\u201c demn de orice mare companie din lume.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
N-am apucat sa vad \u00een toamna trecuta premiera spectacolului \u201eLacul lebedelor\u201c, una dintre cele trei programate \u00een cadrul Festivalului Muzicii de Opera si Balet si nici cele c\u00e2teva reprezentatii ulterioare din stagiune, de la sediu. Am aflat ca a avut mare succes mai apoi \u00een turneul pe care actuala Companie de balet a Teatrului National… Cite\u0219te mai mult »O cronica \u00eent\u00e2rziata: Lacul de la malul marii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[8054,8053],"class_list":["post-12740","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-festival-de-muzica-de-opera-si-balet","tag-teatrul-oleg-danovski"],"views":2108,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12740","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12740"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12740\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12740"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12740"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12740"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}