P\u00e2na acum, CriticAtac a reprezentat un cadru de reflectie teoretica, inclusiv atunci c\u00e2nd erau analizate chestiuni aplicate, precum legislatia muncii, \u00eensa din punctul de vedere al semnificatiilor de ansamblu ale subiectului. \u00cen perioada din urma au aparut c\u00e2teva articole de stricta actualitate despre disputa politica dintre Uniunea Social-Liberala (USL) si Partidul Democrat-Liberal (PDL). Sunt articole prin care membrii redactiei \u00eesi precizeaza pozitia fata de evenimentele \u00een curs, \u00eensa nu \u00een maniera jurnalistilor care le evalueaza din perspectiva individuala, ci \u00een maniera unui grup constituit, cu o identitate comuna, care se plaseaza principial si programatic pe esichier \u00een raport cu ceilalti actori. Ca atare, este vorba de un angajament politic, dar un angajament incomplet, care denota \u00eentelegerea insuficienta a politicii, \u00eentruc\u00e2t substituie problemei esentiale a preluarii puterii un moralism sfios fara finalitate. \u201eRefuzul de a raspunde la santaj\u201c, de pilda, nu are nici un impact decizional, desi este conceput ca model atitudinal, cu relevanta concreta. Este o pozitie simptomatica pentru o parte \u00eensemnata a intelectualilor autohtoni, care doresc sa aiba un cuv\u00e2nt de spus pe scena publica, venind din zona pura a ideilor abstracte, fara sa se implice \u00een realitatea prozaica si chiar sordida a actiunii propriu-zise.
\nNumitorul comun pe CriticAtac este \u00eendepartarea echidistanta fata de cele doua mari forte politice, considerate exponentele establishment-ului abuziv, corupt si plutocratic. Exista si inepti cu obsesii de ortodoxie doctrinara, care descopera \u201etovarasi de drum\u201c la PDL. Asertiunea mi se pare la fel de inteligenta si \u00eendreptatita ca aceea conform careia \u00eentre social-democrati si neoconservatori e mai bine sa te aliezi cu ultimii, care nu \u201ecocolosesc\u201c contradictiile de clasa, cum spunea Vladimir Ilici Lenin. Daca se \u00eent\u00e2mpla ca muncitorul sa traiasca mai putin bine \u00eentr-un stat minimal dec\u00e2t \u00eentr-unul social, cu at\u00e2t mai rau pentru el si pentru inadecvarea sa la imperativele scolasticii revolutionare! Acesti blocati \u00een concept, care nu disting \u00eentre critica disimularii ideologice si lupta pentru \u00eembunatatiri materiale imediate (pe care Karl Marx nu a negat-o vreodata), se iluzioneaza ca sunt o primejdie pentru capitalism, c\u00e2nd de fapt nu sunt o primejdie dec\u00e2t pentru ei \u00eensisi.
\nPersonal, cred ca nu se poate pune semnul egalitatii \u00eentre USL si PDL. Chiar daca, sub aspectul politicii economice (al planului de exploatare a resurselor), se situeaza \u00een linii mari pe aceeasi pozitie subordonata Fondului Monetar International, \u00een privinta coerentei actului decizional si a \u201ecivilitatii politice\u201c, USL mi se pare preferabila, fie si numai ca rau mai mic (ma g\u00e2ndesc aici inclusiv la guvernarile anterioare). Legat de respectarea legalitatii, le reamintesc celor care se oripileaza de ordonantele de urgenta ale guvernului Victor Ponta declaratia din 2010 a premierului Emil Boc, potrivit careia pensiile nu au scazut cu 15%, deoarece Uniunea Democrata Maghiara nu si-a controlat judecatorul de la Curtea Constitutionala.
\nSa presupunem, totusi, ca \u00eentre PDL si USL nu exista nici o deosebire. Ce optiuni se deschid atunci pentru oamenii de st\u00e2nga \u2013 si ma refer la optiuni concrete, \u00een sensul angajamentului activ implicit \u00een pozitionarea mai multor autori de pe CriticAtac? Eu nu \u00eentrevad dec\u00e2t doua: fie sa intre \u00een Partidul-Social Democrat, ca \u201eintelectuali organici\u201c (cf. Antonio Gramsci), pentru a-l influenta din interior, fie sa initieze un partid de st\u00e2nga mai radical dec\u00e2t Partidul-Social Democrat. Sunt singurele formule prin care se apropie efectiv de putere, prin care pot sa realizeze o schimbare autentica, dincolo de proclamarea echidistantei erga omnes.
\n\u00cen legatura cu prima optiune, \u00eemi dau seama ca intervine un fel de blocaj moral, o jena mai ales printre intelectuali, care nu vor sa se compromita intr\u00e2nd \u00eentr-un partid cu o imagine \u00eendoielnica prin mediile cultivate. Se adauga, \u00eemi face impresia, si un calcul de eficienta, conform caruia ar fi nu numai compromitator, ci si inutil sa te \u00eenscrii \u00een Partidul Social-Democrat, \u00een care nu ai avea dec\u00e2t un rol marginal. E foarte posibil sa fie asa, dar cred ca exista mai multi tineri universitari capabili sa-si puna \u00een valoare capitalul simbolic si sa acceada pentru \u00eenceput la pozitii de analiza si comunicare, susceptibile sa le asigure \u00een timp o influenta reala. Ar face cumva figura de \u201ecopii teribili\u201c ai partidului, asemenea junimistilor \u00een Partidul Conservator. (Iar junimistii au dat p\u00e2na la urma trei prim-ministrii). \u00cen Partidul Social-Democrat se manifesta un anume complex de inferioritate \u00een raport cu intelectualii publici (vizibil inclusiv \u00een episodul legat de Institutul Cultural Rom\u00e2n), complex de care ar beneficia intelectualii de st\u00e2nga dispusi sa i se alature.
\nFormarea unui partid nou este mai ofertanta, dar si mai dificila; \u00een plus, eventualele beneficii nu s-ar arata dec\u00e2t dupa mai multe cicluri electorale. E nevoie de o baza materiala, de o structura de comunicare si de acces la mass media, care, toate, presupun bani si relatii. Totusi, platforma CriticAtac reprezinta deja un mijloc de comunicare prin intermediul caruia se poate constitui o retea sociala sui generis ca nucleu al noului partid. Exista, de asemenea, publicatii precum \u201eCultura\u201c, care l-ar putea face si mai vizibil \u00een spatiul public, dupa cum angajarea \u00een actiuni civice, de felul celor organizate la Cluj, i-ar oferi ocazia insertiei \u201esubstantiale\u201c \u00een societate si posibilitatea unor aliante cu alte organizatii. (Amintim aici si conceptul tactic al \u201eguerillei sociale\u201c, avansat de Istvan Szak\u00e1ts la forumul CriticAtac din noiembrie 2011). Cel mai important argument este \u00eensa existenta unui fond de asteptare, a unui segment de populatie ostila tuturor partidelor existente, vizat de pe acum de gruparile de dreapta care au \u00een titulatura cuv\u00e2ntul \u201eNoua\u201c. Evident ca succesul nu e garantat, dar nici esecul nu e obligatoriu. \u00cen absenta oricarei initiative, garantata este numai neputinta de a schimba ceva \u00een realitate. Prima conditie a succesului \u00een politica este vointa de actiune, cum \u00eencearca sa probeze, de pilda, A Patra Republica \u00een Ungaria. Sau, ca sa dam un exemplu de la extrema dreapta, de data asta, Corneliu Zelea Codreanu a fondat Legiunea Arhanghelul Mihail \u00een 1927, cu doar c\u00e2tiva oameni, pentru ca la alegerile de peste zece ani sa obtina 15,8% din voturi.
\nDupa cum observa Georg Luk\u00e1cs \u00eentr-un text din 1921 (\u201eRosa Luxemburg, marxista\u201c), invocarea metodica a eticii normativiste, fara a lua \u00een considerare \u00een mod dialectic (adica situational) imperativele luptei pentru putere, conduce la inactivitate si sterilitate politica (Georg Luk\u00e1cs, \u201eHistoire et conscience de classe. Essai de dialectique marxiste\u201c, Paris, Les \u00c9ditions de Minuit, s1960t, p. 60). Tocmai aceasta atitudine mi se pare ca se remarca la anumiti autori, altminteri rezonabili si respectabili, care publica pe CriticAtac. Sa combati USL pentru ca nu esti de acord cu programul sau de guvernare mi se pare de \u00eenteles si chiar recomandabil. Dar sa contesti \u201erazboiul fulger\u201c \u00eempotriva PDL, pe criteriul moralist ca \u201easa ceva nu se face\u201c, sa te inflamezi ca normele juridice (ordonantele de urgenta) sunt utilizate pentru impunerea vointei politice, de parca politica, inclusiv cea democratica, nu ar \u00eensemna adaptarea cadrului legal la anumite necesitati si interese (cu un amendament pentru drepturile individuale), denota \u00een cel mai bun caz naivitate, iar din punct de vedere teoretic, echivaleaza cu regresul de la revolutionarismul marxist la un \u201ecriticism\u201c pseudokantian echivoc. Ultima observatie \u00eei priveste mai ales pe cei cu pretentii de puritate radicala anticapitalista!…
\nExista o categorie de intelectuali pedanti cu predilectie pentru amanuntele formale \u00een detrimentul fondului, filistini mic-burghezi \u2013 cum \u00eei numeau Karl Marx si Friedrich Engels \u2013, pe care actiunea \u00eei refuza si, atunci, se retrag \u00eentr-o principialitate artificiala neputincioasa. (Se numara printre ei si confrati de-ai mei, pe care \u00eei cunosc personal). Eficienta trece \u00eensa prin jocul partidelor si are ca reper puterea. Pentru cei care se doresc activisti, asumarea practica a acestei \u00eemprejurari apare drept o chestiune de consecventa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
P\u00e2na acum, CriticAtac a reprezentat un cadru de reflectie teoretica, inclusiv atunci c\u00e2nd erau analizate chestiuni aplicate, precum legislatia muncii, \u00eensa din punctul de vedere al semnificatiilor de ansamblu ale subiectului. \u00cen perioada din urma au aparut c\u00e2teva articole de stricta actualitate despre disputa politica dintre Uniunea Social-Liberala (USL) si Partidul Democrat-Liberal (PDL). Sunt articole… Cite\u0219te mai mult »O chestiune de consecventa: CriticAtac si politica<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6929,8039,8040],"class_list":["post-12711","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-criticatac","tag-etica-jurnalistica","tag-lupta-pentru-putere"],"views":2516,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12711","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12711"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12711\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12711"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12711"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12711"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}