{"id":12687,"date":"2012-08-09T11:00:16","date_gmt":"2012-08-09T09:00:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12687"},"modified":"2012-08-09T11:01:27","modified_gmt":"2012-08-09T09:01:27","slug":"dupa-referendum-impresii-la-rece-intr-o-vara-arida","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dupa-referendum-impresii-la-rece-intr-o-vara-arida\/","title":{"rendered":"Dupa referendum: impresii la rece \u00eentr-o vara arida"},"content":{"rendered":"

C\u00e2teva precizari necesare: nu sunt fanul presedintelui suspendat si, implicit, \u201eflacara democratiei\u201c nu ma \u00eencalzeste. Dimpotriva. Pe de alta parte, nu sunt nici suporter USL (la alegerile locale din 2012 nu am votat USL, nici la primaria generala, nici la sectorul 5 unde locuiesc). Nu am fost si nu sunt membru al vreunui partid politic. Asadar, sa purcedem la drum.<\/strong><\/em>
\nAnumite aspecte legate de acest referendum mi se par relevante.
\n1. \u00centruc\u00e2t pragul electoral nu a fost atins, referendumul nu va fi validat de Curtea Constitutionala (CC). Nu au existat cei peste 9 milioane de alegatori care sa voteze.
\nAberatie: daca pragul electoral a fost impus la aproximativ 9 milioane de alegatori, asta \u00eenseamna ca majoritatea absoluta pentru demitere necesara ar fi de 4 500 001. Deci 4 500 001 de voturi da \u00eenseamna demitere, \u00een timp ce peste 7 milioane, dar fara atingerea pragului, nu \u00eenseamna nimic. \u00cen consecinta, legea referendumului este ilogica si vadit partizana (construita de CC). Mai corecta, legea ar fi trebuit sa precizeze:
\nReferendumul va fi validat daca: i) va fi atins pragul electoral de 9 milioane de alegatori, iar majoritatea absoluta va vota pentru demitere (adica 4 500 001 voturi) sau ii) \u00een caz ca pragul nu va fi atins, mai mult de 4 500 001 alegatori vor vota pentru demitere.
\nUSL nu a luat \u00een calcul toate variabilele dependente posibile care puteau influenta jocul, asa \u00eenc\u00e2t acum stau si filosofeaza. Este greu sa ai performante c\u00e2nd actionezi diletant.
\n2. Aberatie: dimensiunea corpului electoral. Iarasi USL sunt prinsi \u00een offside. Aceasta variabila extrem de importanta nu i-a preocupat. Legea electorala, cu ale sale liste electorale improvizate la nivel local, trebuia schimbata, iar dimensiunea corpului electoral reconsiderata.
\nPentru a demonstra aberatia, citez dintr-un studiu avizat, semnat de Traian Rotariu si Mircea Comsa, si intitulat \u201eC\u00e2teva consideratii statistice asupra alegerilor\u201c, \u00een Traian Rotariu, Mircea Comsa, coordonatori, \u201eAlegerile generale 2004. O perspectiva sociologica\u201c, Eikon, Cluj-Napoca, 2005. Voi cita cu generozitate, sa \u00eentelegem bine c\u00e2t de vlaguita este flacara democratiei pe plaiuri rom\u00e2nesti.
\nAsadar: \u201eDar dupa parerea noastra, marele semn de \u00eentrebare apare aici \u00een legatura nu cu cifra exacta, ci cu ordinul de marime al numarului de alegatori. Cum s-a ajuns la aproape 18,5 milioane de alegatori ram\u00e2ne un mister pentru oricine este capabil sa efectueze c\u00e2teva calcule simple. Daca ne raportam la recensam\u00e2ntul din martie 2002, vom gasi ca la o populatie a Rom\u00e2niei de 21 680 974 de locuitori \u00eenregistrati, persoanele de 18 ani si peste erau 16 833 541, reprezent\u00e2nd 77,64% din totalul populatiei. Presupun\u00e2nd ca \u00een doi ani si jumatate structura pe v\u00e2rste a populatiei nu s-a modificat sensibil, un efectiv de 18,45 milioane de alegatori ar presupune o populatie totala de circa 23,8 milioane de locuitori, cifra pe care nici statistica dictatorului comunist nu a \u00eendraznit sa o avanseze.\u201c \u2013 p. 31. Atentie, vorbim despre alegerile generale din 2004. Daca folosim acelasi calcul si pentru recensam\u00e2ntul din 2012, la o populatie de 19 milioane de locuitori, cei peste 18 ani ar fi \u00een jur de 14 800 000. Rezulta referendum validat: prezenta peste 57%.
\nVoi continua, \u00eensa, sa citez din cei doi autori amintiti: \u201eCeea ce ni se pare absolut de ne\u00eenteles din toata aceasta situatie este modul \u00een care sunt vehiculate cifrele statistice oficiale, la nivel oficial. Chiar daca sursele de date sunt diferite \u2013 recensam\u00e2ntul e \u00eentocmit de Institutul National de Statistica, iar listele electorale sunt \u201efabricate\u201c la nivel local \u2013 cineva trebuie totusi sa sesizeze marile inadvertente si, desi diferentele nu au consecinte asupra rezultatului votarii (subl. m.), acestea trebuie, \u00eentr-un fel, eliminate. Credem ca un asemenea rezultat at\u00e2t de straniu este simptomatic pentru capacitatea modesta a institutiilor statului rom\u00e2n de a gestiona problemele cetatenilor tarii; practic, o eroare de 10% \u00een estimarea volumului populatiei unei natiuni nu se mai \u00eent\u00e2lneste astazi nici \u00een tari din lumea a treia cea mai subdezvoltata.\u201c \u2013 p. 32. Nu au consecinte asupra rezultatului votarii? Da, nu au avut \u00een 2004, \u00een 2008, \u00een 2009, dar iata ca au avut un efect hotar\u00e2tor \u00een 2012. Vedem acum c\u00e2te parale fac institutiile statului rom\u00e2n \u00een anul de gratie 2012. USL e iarasi nepregatit. USL \u2013 PDL 0-2. Deocamdata.
\n3. Aberatie: CC impune prag electoral la referendum. Politizarea acestei institutii este evidenta. Constitutia Rom\u00e2niei, Articolul 61 (1): \u201eParlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom\u00e2n si unica autoritate legiuitoare a tarii.\u201c Citim bine? Unica autoritate legiuitoare a tarii? Deci cum impune CC prag electoral? Este ea for legislativ? Pe ce baza face acest lucru? UE acopera tacit acest abuz al CC. Neoconservatorismul din Rom\u00e2nia merge bine, presedintele este un supus fidel al masurilor de austeritate, de ce nu am \u00eencerca sa-l pastram? Chiar, de ce?
\nSa recapitulam scorul: USL \u2013 PDL\/CC 0-3. Scor de forfait, desi neprezentarea la vot a fost la PDL.
\n4. Aberatie: populism \u00e0 la Traian Basescu \u00eenainte si dupa referendum: dusmanul Rom\u00e2niei este foarte viclean si poarta un nume derivat din climatologie \u2013 seceta.
\nSa trecem, asadar, la deconstruirea populismului presedintelui suspendat si la dovedirea aberatiei.
\nP\u00e2na \u00een 2010 (anul anuntului privind masurile de austeritate draconice), sistemul de irigatii Sadova-Corabia din C\u00e2mpia Olteniei (Dabuleni, patria pepenilor si a legumicultorilor se afla aici) functiona si taranii aveau posibilitatea de a-si iriga culturile platind un pret piperat, desi subventionat de stat (pentru sase ore de irigatii \u2013 jumatate de hectar \u2013 se plateau aproape sase milioane de lei vechi, iar \u00een lunile de vara, c\u00e2nd este seceta, e nevoie si de doua irigatii pe saptam\u00e2na). Din 2011, an cu administratie PDL la Dolj, sistemul de irigatii a fost abandonat (numele celei care conducea din functia de director sistemul se cunoaste si se poate verifica; este membru PDL, subordonat docil al lui Radu Berceanu si, la alegerile prezidentiale din 2009, avea si functia optionala de sef al grupului de turism electoral pentru Basescu, activitate rasplatita din plin cu functii politice importante la nivel judetean, \u00een Dolj). Cica era neperformant, deoarece agricultura nu se face pe mici suprafete, este rudimentara si nu merita investitii; bref, \u201eAgricultura taraneasca, dominanta \u00een multe tari \u00een curs de dezvoltare, a fost considerata multa vreme \u00eenapoiata, judec\u00e2nd dupa teoriile evolutioniste. Cercetarile mai recente constata \u00eensa, chiar la micile gospodarii ce practica o economie preponderent de subzistenta, o flexibilitate considerabila si o deschidere spre relatiile de piata. Cum aproximativ 85% din productia agricola a tarilor \u00een curs de dezvoltare provine din gospodariile taranesti familiale, politica de dezvoltare rurala ar trebui sa aiba \u00een primul r\u00e2nd \u00een vedere \u00eencurajarea micilor gospodarii taranesti. Micile gospodarii sunt \u00een multe tari \u00een curs de dezvoltare vizibil mai productive dec\u00e2t marile gospodarii, astfel ca o initiativa de acest fel ar promite succese mai mari.\u201c (Werner R\u00f6sener, \u201eTaranii \u00een istoria Europei\u201c, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Polirom, Iasi, 2003, p. 15).
\nCe se \u00eent\u00e2mpla acum cu sistemul? Este al doilea an c\u00e2nd canalele de irigatii sunt seci, statiile de pompare au fost devastate de hoti (o statie de pompare costa sute de mii de euro, iar \u00een zona existau sute de asemenea statii de pompare a apei \u2013 un jaf de proportii de-a dreptul colosale), cablurile electrice, pompele, conductele au fost furate de hotii de fier vechi (toti angajatii au fost concediati, iar statiile de pompare au fost abandonate, parasite, lasate la bunul plac al hotilor de pretutindeni). Si sa vrea cineva acum sa irige, ar fi imposibil. Este nevoie de investitii de milioane de euro pentru repunerea \u00een functiune a acestui sistem. Sistemul a fost construit \u00een anii ’70 de o companiei britanica si, la vremea respectiva, si chiar dupa 1990, era un sistem de irigatii modern care a contribuit la schimbarea profilului agricol al locuitorilor din sudul C\u00e2mpiei Olteniei (\u00eenainte vreme, taranii de aici erau cu preponderenta ciobani, culturile agricole de azi, pepeni, legume, neav\u00e2nd nici o sansa \u00een conditiile climatului extrem de arid de aici). Din 2010, praful si pulberea s-au ales de munca unor oameni ce au construit, \u00een fond, cu truda lor acel sistem de irigatii. Si vine acum un ins, presedintele Traian Basescu, si vorbeste despre irigatii si despre alte cele. Curat populism.
\nSa privim acum putin retrospectiv. Scrie \u00een \u201eIdei \u00een dialog\u201c, numarul 6 (21), din iunie 2006, \u00een prezentarea cartii lui Traian Ungureanu, \u201eTehnica neputintei la rom\u00e2ni\u201c: \u201eRealitatea politica rom\u00e2neasca a fost dictata de trei momente succesive de mare \u00eencordare populara. Eseurile lui Traian Ungureanu pleaca de la aceasta idee si descriu cele trei trepte care au condus la fixarea momentului politic pe care \u00eel locuim astazi: violenta de la \u00eenceputul anilor 1990, consolidarea oligarhiei la sf\u00e2rsitul aceluiasi deceniu si aparitia populismului, odata cu victoria lui Traian Basescu la alegerile din 2004 (subl. m.).\u201c Aparitia populismului odata cu Traian Basescu? Unde este acum Traian Ungureanu? A fost lider al campaniei lui Traian Basescu pentru referendum. Scorul USL-PDL ia proportii si la populism, Traian Basescu & TRU punct\u00e2nd decisiv: 0-4.
\nMerita mentionat si diletantismul unui agitator care se imagineaza lider de partid politic \u2013 Mihail Neamtu este numele domniei sale. Aflat la o televiziune, Mihail N. propunea, nici mai mult, nici mai putin dec\u00e2t irigarea terenurilor agricole utiliz\u00e2nd camioanele pompierilor. \u00cen fine, asemenea aberatii nici macar nu ar trebui amintite, dar enumerarea lor da seama de starea deplorabila a nivelului unor oameni care se \u00eenchipuie reformatori ai Rom\u00e2niei si aparatori ai democratiei. Vina nu este a lor, vina cade \u00een sarcina televiziunilor care invita asemenea personaje rizibile ce predica fara odihna un darwinism \u00eenfricosator.
\n\u00cen consecinta, lucrurile sunt extrem de clare: pe segmente precise si foarte importante, PDL, Traian Basescu & echipa AGITPROP au jucat cu cartile institutiilor statului \u201ereformat\u201c \u00e0 la Traian Basescu. Scorul a fost si este concludent: 0-4. Despre USL? Mai cu atentie, domnilor, mai cu atentie. C\u00e2t despre institutiile statului democratic si despre flacara democratiei debile, Dumnezeu cu mila!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00e2teva precizari necesare: nu sunt fanul presedintelui suspendat si, implicit, \u201eflacara democratiei\u201c nu ma \u00eencalzeste. Dimpotriva. Pe de alta parte, nu sunt nici suporter USL (la alegerile locale din 2012 nu am votat USL, nici la primaria generala, nici la sectorul 5 unde locuiesc). Nu am fost si nu sunt membru al vreunui partid politic.… Cite\u0219te mai mult »Dupa referendum: impresii la rece \u00eentr-o vara arida<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[8028,8029],"class_list":["post-12687","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-curtea-constituionala-referendum","tag-referendum-2012"],"views":1808,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12687","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12687"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12687\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12687"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12687"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12687"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}