{"id":12630,"date":"2012-07-19T23:00:49","date_gmt":"2012-07-19T21:00:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12630"},"modified":"2012-07-19T23:01:07","modified_gmt":"2012-07-19T21:01:07","slug":"i-p-culianu-prin-padurea-gnozelor-dualiste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/i-p-culianu-prin-padurea-gnozelor-dualiste\/","title":{"rendered":"I. P. Culianu \u2013 prin padurea gnozelor dualiste"},"content":{"rendered":"

Ioan Petru Culianu \u2013 Iter in sivis. I. Eseuri despre gnoza si alte studii<\/em>. Traduceri de Dan Petrescu, Corina Popescu si Hans Neumann. Introducere de Eduard Iricinschi, Polirom, 2012, 246 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Pasionat de dimensiunea religios-simbolica a existentei (desi \u00een viata de zi cu zi a fost mai degraba un sceptic dec\u00e2t un credincios), I. P. Culianu a aspirat mereu sa gaseasca punctele \u00een care istoria religiilor, mitologia, istoria, filozofia si literatura converg, prob\u00e2nd acea unitate a culturii \u00een care savantul rom\u00e2n credea cu tarie. Ca si L\u00e9vy-Strauss, Culianu a fost \u00eensufletit de ideea ca magia nu reprezinta o forma de cunoastere inferioara, primitiva, ci o cunoastere alternativa, av\u00e2nd puncte comune nu doar cu religia, ci si cu stiinta. \u00cei era evidenta, de asemenea, legatura acesteia cu structurile inconstientului, posibilitatea de a fi o prezenta ocultata \u00een spiritul fiecaruia dintre noi, prin care se pot (re)face legaturile \u00eentrerupte dintre constient si subconstient. \u00centr-un secol al scientismului pozitivist gata sa masoare toate \u201erevolutiile mari\u201c \u00een mecanica experimentelor si a rationamentelor, am putea vedea \u00een aceasta pasiune a lui Culianu dorinta de a masura umanul la scara cosmica, de a descoperi \u00een spatele vizibilului simplu niste urme ale invizibilului complicat.
\n\u201eIter in silvis I. Eseuri despre gnoza si alte studii\u201c este un volum compozit, care cuprinde zece eseuri scrise \u00een italiana, franceza si germana, \u00eentre 1974 si 1979, reflect\u00e2nd \u00eenceputurile eforturilor facute de Culianu pentru a repune \u00een drepturi spiritualitatea, \u00een \u00eencercarea de a lumina fantasticul din interiorul nostru. Vorbim de o perioada a \u00eencercarilor, c\u00e2nd cultura deja vasta a lui Culianu, vointa, intuitia si inteligenta sa impresionante nu erau dublate de rigoarea stiintifica si precizia filologica pe care le-a capatat \u00een urma apropierii de profesorul Ugo Bianchi care l-a ajutat, printre altele, sa iasa de sub vraja mitului Eliade si sa-si reduca acele carente metodologice care \u00eei fracturau meditatiile asupra g\u00e2ndirii mitico-simbolice. De aceea, studiile de fata sunt importante \u00een special ca ilustrare a evolutiei g\u00e2ndirii si cercetarii sale, neimpresion\u00e2nd prin rigoare sau prin forta incluziva si comparatista.
\nLimitele acestor abordari au fost recunoscute de Culianu \u00een chiar timpul scrierii textelor, cercetatorul fiind constient ca reusea aici \u00een special niste focalizari treptate, niste exercitii de comprehensiune care sa stea la baza unor ipoteze fundamentale din acel trudnic itinerariu al cunoasterii si al re-cunoasterii de sine. \u201eFulgerari ale unei g\u00e2ndiri\u201c \u2013 le numea Culianu \u2013, care au drept fir conducator \u201efenomenologia cu multiple fatete a gnozei\u201c. \u201eFatetele\u201c carora autorul le cauta \u00een acest volum traseele (antropologice) se vor transforma \u00een teme majore ale cercetarii sale: dualism gnostic, dualism platonician, acosmism, demonizarea cosmosului, nihilism, orfism, extaz, samanism si calatorii extatice, simbolism astronomic si eshatologic, docentism, metafizica imaginii, limbajul mitului si limbajul conceptului, romantism acosmic sau demonologie bulgakoviana.
\nPrimul eseu \u2013 \u00abPatimile\u00bb Sofiei \u00een gnosticism din perspectiva istorico-comparativa\u201c \u2013\u00a0 are la baza idei din studiile lui Ugo Bianchi, abordarea dualismului gnostic fiind focalizata asupra suferintelor si zbaterilor Sofiei, \u201eacea entitate divina periferica legata \u00een mod direct de originile lumii\u201c. Fara a se opri si asupra legendelor cosmogonice rom\u00e2nesti, Culianu \u00eencearca sa gaseasca o convergenta a constelatiilor de personaje simbolice feminine identificate \u00een mituri rasp\u00e2ndite \u00een regiuni geografice \u00eendepartate, care ar sustine conceptia potrivit careia dualismul religios nu presupune existenta unui al doilea creator trickster de sex masculin, ci o entitate feminina gnostica ce prilejuieste, cu criza ei, originea lumii inferioare, \u00eencurc\u00e2nd afacerile Creatorului. Culianu schiteaza aici niste puncte de tangenta \u00eentre simbolismul Sofiei, cel al zeitei Demetra si al surorilor Wawilak din mitul murgnic australian sau al lui Muso Koroni din religia populatiei bambara din Sudan. Aceste entitati \u201eculpabile\u201c de imperfectiunea lumii sunt vazute de Culianu drept \u201efeministe avant la lettre\u201c care nu au suportat o ordine masculina si care au la baza dezechilibre de natura erotica. Prin intoleranta lor, ele au rupt echilibrul lumii, influent\u00e2nd \u00eentreaga desfasurare a istoriei lumii si a omului. \u00cen paralel, Culianu dezvolta si o teorie a limbajului ambivalent, ca si zeitele care l-au oferit oamenilor odata cu razvratirea lor fata de autoritatea masculina: \u201eLa \u00eenceput nu era nevoie de limbaj pentru exprimare; limbajul se datoreaza mersului regresiv al omenirii nemuritoare, e deci legat de introducerea mortii \u00een lume (…) o omenire fericita nu are nevoie de exprimare lingvistica, aceasta exprimare e datorata entitatii mitice care a pricinuit si decaderea lumii. Si cu c\u00e2t devin mai desav\u00e2rsite mijloacele de exprimare, cu at\u00e2t se accentueaza alterarea lumii\u201c.
\n\u00cen \u00abDemonizarea cosmosului\u00bb si dualismul gnostic\u201c, valoriz\u00e2nd idei din folozofia greceasca, literatura apocaliptica iudaica si iudeo-crestina, I. P. Culianu analizeaza o alta categorie dualista: infernul ceresc (caracterul demonic atribuit sferelor astrale) si infernul din maruntaiele Pam\u00e2ntului, pe c\u00e2nd \u00een capitolul urmator \u2013 \u201eInter lunam terrasque… Incubatie, catalepsie si extaz la Plutarh\u201c \u2013 sa analizeze mituri cu structura samanica pentru a pune \u00een evidenta radacinile grecesti arhaice ale scenariilor apocaliptico-eshatologice si analogiille cu alte experiente extatice, straine de religia greceasca (mituri plutarhiene cu iz samanic). Fie ca scrie despre \u201eumbra femeii din ceruri\u201c, despre ambivalenta prezentei sacrului (aparenta si nu efectiva) sau despre raportul dintre sufletul lumii si sufletul omenesc particular, problema limbajului este dezvoltata \u00een paralel, evidentiata fiind de data aceasta pluralitatea limbajelor posibile pentru ilustrarea uneia si aceleiasi idei, cele mai importante forme urmarite de Culianu fiind limbajul mitului si limbajul conceptual.
\nUnul dintre cele mai semnificative capitole ale cartii este \u201eReligia ca instrument al puterii si mijloc de eliberare \u00een mediul non-crestin\u201c. Pornind de la parabole identificate \u00een cele dint\u00e2i opere ale literaturii chineze, Culianu ilustreaza tentatia oamenilor de a-si \u00eenfrumuseta utopiile pentru ca, prin contrast, sa ur\u00e2teasca realitatea, atitudine regasita si \u00een legaturile nascute \u00een cadrul binomului putere-ideologie, biserica fiind conceputa ca o veritabila \u201eantagonista\u201c spirituala a statului \u00een lupta pentru putere aupra maselor. Ram\u00e2n\u00e2nd \u00een cadrul istorico-religios, cu exemple culese din religii necrestine (\u00eesi recunoaste limitele \u00een ceea ce priveste crestinismul), I. P. Culianu identifica tehnici propriu-zis religioase ce \u00eenlesnesc exercitarea puterii: initierea, segregarea sexuala sau asa-zisele tehnici de eliberare care sunt de fapt tehnici de manipulare a constiintelor, sustin\u00e2nd ideea ca \u201ereligia este fara \u00eendoiala un model simbolic menit sa creeze si o opinie de masa si, \u00een consecinta, ea premerge metodele empirice care vor constitui apoi disciplina numita psihologia maselor\u201c. Culianu nu reuseste sa creeze aici o demonstratie propriu-zisa, ci ofera doar niste exemple care vor constitui repere de baza \u00een cartile ulterioare, unde va aprofunda rolul socializant si compensatoriu al riturilor religioase \u00een str\u00e2nsa legatura cu libertatea individuala.
\nDe asemenea, abordarea comparatista a originii, evolutiei si functionalitatii unor simboluri \u2013 al perlei, al puntii \u00eenguste, al pesterii \u2013, dar si a motivelor dualiste identificate \u00een romantismul acosmic eminescian (omul situat \u00een afara lumii \u00een care a fost aruncat, opozitia dintre demiurgul cel rau si \u201eadevarata\u201c divinitate, consubstantialitatea omului cu divinitatea transcendenta, elitismul procesului de m\u00e2ntuire, re\u00eencarnarea) sau aspectele dualiste pe care le capata diavolul \u00een \u201eMaestrul si Margareta\u201c (un diavol atotputernic ce pedepseste micile diabolisme omenesti, raportul dintre om si lumea luminii) \u2013 constituie \u00een volumul \u201eIter in silvis\u201c niste investigatii incipiente, eterogene, niste usi deschise catre studiile complexe din \u201eGnozele dualiste ale Occidentului\u201c si nu numai.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ioan Petru Culianu \u2013 Iter in sivis. I. Eseuri despre gnoza si alte studii. Traduceri de Dan Petrescu, Corina Popescu si Hans Neumann. Introducere de Eduard Iricinschi, Polirom, 2012, 246 p.   Pasionat de dimensiunea religios-simbolica a existentei (desi \u00een viata de zi cu zi a fost mai degraba un sceptic dec\u00e2t un credincios), I.… Cite\u0219te mai mult »I. P. Culianu \u2013 prin padurea gnozelor dualiste<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8008],"class_list":["post-12630","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ioan-petru-culianu-iter-in-sivis-i-eseuri-despre-gnoza-si-alte-studii"],"views":3578,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12630","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12630"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12630\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12630"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12630"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12630"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}