{"id":12627,"date":"2012-07-19T22:59:08","date_gmt":"2012-07-19T20:59:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12627"},"modified":"2012-07-19T22:59:26","modified_gmt":"2012-07-19T20:59:26","slug":"calatorii-dincolo-de-harta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/calatorii-dincolo-de-harta\/","title":{"rendered":"Calatorii dincolo de harta"},"content":{"rendered":"

Tash Aw, Harta lumii nevazute<\/em>, traducere de Florica Sincu, Bucuresti, Editura Humanitas Fiction, Bucuresti, 2012.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

\u00cen prima zi de scoala a lui Adam de Willingen, protagonistul romanului \u201eHarta lumii nevazute\u201c (\u201eMap of the Invisible World\u201c, 2009), al lui Tash Aw, i se \u00eent\u00e2mpla ceva neasteptat: c\u00e2tiva elevi \u00eei distrug atlasul geografic. Scena este graitoare si profund semnificativa pentru temele pe care scriitorul \u00eesi propune sa le abordeze \u00een acest roman. Caci cadrul de desfasurare al amintitei \u00eent\u00e2mplari este Indonezia, \u00een deceniile care au urmat proclamarii independentei, o epoca tulburata si tulbure, \u00een care vechile harti \u2013 consi+derate a oglindi o lume deja disparuta \u2013 sunt distruse, \u00eensa, pe de alta parte, nu exista vreo \u00eentelegere comuna cu privire la destinul pe care noul stat \u00eel va avea, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t diversitatea etnica si chiar geografica a acestei tari alcatuite din peste saptesprezece mii de insule este cov\u00e2rsitoare, iar un eventual numitor comun cu at\u00e2t mai dificil de identificat.
\nLungul drum spre afirmarea <\/strong>
\nindividualitatii<\/strong>
\nDaca \u201eFabrica de matase\u201c (\u201eThe Harmony Silk Factory\u201c, 2005), romanul de debut al lui Tash Aw (nascut \u00een 1973, \u00een Taiwan, din parinti malaezi), era plasat \u00een Malaysia si punea deodata \u00een fata cititorului (fapt uimitor pentru un scriitor at\u00e2t de t\u00e2nar!) o excelent dozata tehnica a punctului de vedere si o stap\u00e2nire remarcabila a unor strategii narative diverse si complexe, impun\u00e2ndu-l rapid pe t\u00e2narul autor pe tar\u00e2mul prozei de limba engleza preocupata de problemele Asiei de Sud-Est, \u201eHarta lumii nevazute\u201c are drept cadru de desfasurare, cel putin la \u00eenceput, Indonezia anului 1964, confruntata cu o grava criza politica si sociala. La prima vedere \u2013 si la o prima lectura \u2013 cartea este centrata pe doua fire narative, unul viz\u00e2nd \u00eent\u00e2mplarile prin care trece Adam, adolescentul de saisprezece ani a carui existenta linistita de pe insula Nusa Perdo este \u00eentrerupta pe neasteptate, \u00een clipa \u00een care tatal sau adoptiv, artistul de origine olandeza Karl de Willingen, este ridicat de fortele armate, \u00een \u00eencercarea autoritatilor de a elibera tara de toate elementele straine si de a identifica posibilii agitatori comunisti. \u00cen repeziciunea cu care se petrec evenimentele, nimeni nu mai tine seama de amanuntul \u2013 esential, totusi… \u2013 ca pictorul renuntase la cetatenia olandeza si considera chiar limba olandeza o limba a asupritorilor, adopt\u00e2nd modul de viata indonezian. Celalalt fir narativ este axat pe soarta lui Johan, fratele mai mare al lui Adam, care, spre deosebire de acesta, a fost adoptat, din acelasi orfelinat, \u00eensa de un cuplu \u00eenstarit, traind la Kuala Lumpur, \u00een Malaysia. Pretext, desigur, pentru Tash Aw de a aduce, implicit, \u00een discutie, situatia tensionata dintre cele doua state asiatice, aflate fiecare la \u00eenceputul lungului si dificilului drum spre afirmarea adevaratei individualitati, dar nereusind sa depaseasca ne\u00eentelegerile dintre ele. Asemenea celor doi frati despartiti \u00een copilarie, Indonezia si Malaysia par a nu gasi, \u00een momentele esentiale, limbajul comun care sa le apropie. Numai ca, dincolo de aceste linii majore ale subiectului, scriitorul reuseste sa construiasca numeroase personaje de rang secund, \u00eensa excelent creionate, precum si un \u00eentreg context menit sa clarifice si sa nuanteze evolutia spre maturitate a lui Adam. Caci, plecat de pe insula sa paradisiaca \u00een cautarea tatalui pierdut si a fratelui \u00eendepartat, acesta se va confrunta cu realitatile unei lumi care \u00eei fusese, p\u00e2na atunci, necunoscuta. Asemenea unui inedit personaj picaresc plasat \u00een mediul asiatic, el va calatori p\u00e2na la Jakarta, o va gasi pe Margaret Bates, antropolog prin vocatie si profesie, va fi implicat, fara voia sa, \u00eentr-un complot politic pus la cale de tacutul si impenetrabilul Din, colaboratorul si asistentul lui Margaret, si va ajunge, \u00een cele din urma, poate nu at\u00e2t sa \u00eenteleaga toate resorturile, vazute sau nevazute ale lumii mari, ci sa se cunoasca pe sine, mai bine dec\u00e2t ar fi banuit el \u00eensusi, \u00een perioada fericita a vietii sale, petrecuta alaturi de Karl.
\nUn picaro asiatic<\/strong>
\n\u201eDe obicei abordarea istoriei presupune surse occidentale. E ca si cum istoria sud-estului Asiei ar \u00eencepe cu descoperirea cailor de navigatie dintre Europa si Asia. Totul pare sa porneasca de atunci, \u00een realitate s-au \u00eent\u00e2mplat at\u00e2tea altele \u00eenainte. (…) Istoria asta trebuie spusa de o voce neoccidentala\u201c, afirma Din \u00eentr-o discutie cu Margaret, vis\u00e2nd sa scrie, la un moment dat, \u201eo istorie secreta a insulelor indoneziene din sud-est, tot ce e la rasarit de Bali\u201c. Problema identitatii nationale apare, astfel, ca str\u00e2ns \u00eempletita cu aceea a identitatii personale, dovada ca acelasi Din \u00eei va vorbi lui Adam despre necesitatea imperioasa de a-si cunoaste propriul trecut, altfel fiind imposibil, \u00een opinia lui, ca cineva sa \u00eenteleaga viitorul. Aceasta e, asadar, harta lumii nevazute si necunoscute pe care trebuie sa o descopere, apoi sa o traseze cu atentie Adam, c\u00e2ta vreme hartile oficiale sunt, fiecare \u00een parte, oric\u00e2t de fascinante ar parea, simple instrumente de care cei puternici s-au folosit, de-a lungul timpului, pentru a-si atinge scopurile ori interesele. \u201eCine sunt si \u00eencotro merg?\u201c vor deveni, prin urmare, \u00eentrebarile obsedante la care Adam va \u00eencerca sa gaseasca un raspuns satisfacator, trimit\u00e2ndu-i pe cititorii atenti la detalii la celebra p\u00e2nza din 1897 a lui Gauguin, \u201eDe unde venim, cine suntem, \u00eencotro mergem?\u201c, \u00een care \u00eentrebarea devine o adevarata oglinda \u00een care privitorul \u00eensusi e chemat sa-si contemple chipul. Romanul lui Tash Aw, abord\u00e2nd aceste aspecte, nu devine, \u00eensa, discurs artificial cu pretentii legitimatoare, ci \u00eesi prinde cititorii de la prima si p\u00e2na la ultima pagina, prin dinamismul actiunii si modalitatile \u2013 \u00eentotdeauna adecvate \u2013 de constructie a personajelor. Av\u00e2nd, pe alocuri, note de scriere politista si de aventuri, trimit\u00e2nd deopotriva la stilul lui Joseph Conrad, din \u201eAgentul secret\u201c (mai ales \u00een episodul \u00een care Adam ajunge un instrument al gruparilor ostile presedintelui Sukarno), dar si la acela al lui Dickens (Karl fiind un soi de neasteptata \u2013 dar \u00eentru totul convingatoare combinatie! \u2013 de Mr. Brownlow cu Gauguin), \u201eHarta lumii nevazute\u201c este si replica pe care o da t\u00e2narul scriitor prozei lui Salman Rushdie, pe care o interpreteaza indirect, dar suficient de evident: ajunge sa mentionam doar amanuntul ca ziua de nastere a lui Adam e chiar ziua independentei tarii sale, la fel cum, \u00een \u201eCopiii din miez de noapte\u201c, Saalem se nastea odata cu India eliberata de sub tutela britanica. Cartea lui Aw demonstreaza, deci, nu doar capacitatea autorului de a citi scrierile contemporane sau pe cele ceva mai vechi, ci si arta sa de-a dreptul uimitoare de a evidentia pe de o parte exact acele momente ale istoriei pe care tari diferite le-au trait \u00een mod asemanator, iar pe de alta, modul \u00een care prezentul unor \u00eentregi continente este influentat de trecutul unor civilizatii diferite, dintre care nu \u00eentotdeauna cea europeana are rolul determinant si\/ sau benefic. Desigur, pretextul este oferit autorului de convingerile lui Din, \u00eensa teza acestuia strabate \u00eentregul roman si trebuie sa recunoastem ca \u00eesi dovedeste viabilitatea.
\nAdam, ca \u201epicaro\u201c asiatic, e un personaj pe care Tash Aw \u00eel construieste cu o reala \u00eentelegere a situatiei sale de orfan, abandonat de toti pentru a doua oara dupa arestarea lui Karl. Copilul realizeaza dintr-o data c\u00e2t de mult \u00eel aparase parintele adoptiv de durele realitati ale lumii exterioare dar si ca oamenii sunt diferiti si, \u00een ciuda bunelor intentii declarate, adesea imprevizibili si, nu o data, periculosi, \u00een mijlocul unei lumi ostile nu o data, pe care baiatul nu o \u00eentelege \u00eenca pe de-a-ntregul. Drama unei natiuni \u00eenca insuficient pregatite sa-si croiasca propriul drum dupa proclamarea independentei este, astfel, mereu pusa \u00een paralel cu aceea a unui t\u00e2nar a carui initiere se dovedeste dificila si dureroasa. Tash Aw ajunge, acum, dupa necesarul exercitiu reprezentat de romanul anterior, Fabrica de matase, la capacitatea de a exprima graitor realitatile universului sufletesc, cel putin tot at\u00e2t de complicate ca si acelea ale jocurilor politice sau ale intereselor economice. \u00cen plus, \u201eHarta lumii nevazute\u201c c\u00e2stiga mult la nivel descriptiv, arta autorului fiind, acum, desav\u00e2rsita, iar aspectele prezentate fiind foarte pregnante si greu de uitat, fie ca e vorba despre strazile aglomerate din Jakarta, fie de atmosfera specifica tarmurilor indoneziene. De asemenea, investigatiile antropologice, de felul celor desfasurate de Margaret, tind sa reprezinte, ca o neasteptata punere \u00een abis, o noua imagine a scriitorului si a demersurilor sale, menite a ajunge la mult dorita cunoastere reala a universului exterior. Dar, asa cum comunicarea non-verbala mai degraba ascunde dec\u00e2t dezvaluie (uneori p\u00e2na si cunoscatorilor!), si arta romanului, asa cum o practica Tash Aw, e menita nu at\u00e2t a raspunde \u00eentrebarilor, ci mai degraba a le formula si a provoca, astfel, cititorii sa mediteze si asupra acelor aspecte pe care, poate, e mai simplu sa le treaca sub tacere… Problema delicata si mereu complicata a identitatii, precum si notiunile pretutindeni spinoase, \u00eensa mai cu seama \u00een Asia de Sud-Est, ale colonizatului si colonizatorului, relatia dintre elementul \u00eennascut si cel adoptat devin, astfel, punctele esentiale si preocuparile de baza ale autorului acestui roman. Dar \u201eHarta lumii nevazute\u201c cucereste si la nivelul tonalitatii generale si a structurii adesea lirice a naratiunii, iar influenta lui Michael Ondaatje este evidenta aici, fiind identificabila nu at\u00e2t structura elaborata din \u201ePacientul englez\u201c, ci mai degraba stilul personal din cele mai reusite poeme sau din cele mai bune pagini ale romanului \u201eObsesia lui Anil\u201c, fapt evident mai cu seama \u00een finalul textului: \u201eUneori putea sa-si imagineze acolo si marea. Abia atunci se simtea el cel mai fericit, pentru ca noaptea parea mai lunga, mai ad\u00e2nca si mai tacuta. Ar fi vrut ca locul acela sa nu aiba trecut. Ploua. Uneori putea sa-si imagineze marea\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tash Aw, Harta lumii nevazute, traducere de Florica Sincu, Bucuresti, Editura Humanitas Fiction, Bucuresti, 2012.   \u00cen prima zi de scoala a lui Adam de Willingen, protagonistul romanului \u201eHarta lumii nevazute\u201c (\u201eMap of the Invisible World\u201c, 2009), al lui Tash Aw, i se \u00eent\u00e2mpla ceva neasteptat: c\u00e2tiva elevi \u00eei distrug atlasul geografic. Scena este graitoare… Cite\u0219te mai mult »Calatorii dincolo de harta<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8007,8006],"class_list":["post-12627","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-harta-lumii-nevazute","tag-tash-aw"],"views":1839,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12627","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12627"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12627\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12627"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12627"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12627"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}