{"id":12618,"date":"2012-07-19T22:52:42","date_gmt":"2012-07-19T20:52:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12618"},"modified":"2012-07-19T22:53:00","modified_gmt":"2012-07-19T20:53:00","slug":"vitregii-dorin-tudoran-si-unchiul-secu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/vitregii-dorin-tudoran-si-unchiul-secu\/","title":{"rendered":"Vitregii. Dorin Tudoran si unchiul Secu’"},"content":{"rendered":"

Dorin Tudoran, Eu, fiul lor: dosar de Securitate<\/em>, editie \u00eengrijita si prefata de Radu Ioanid, postfata de Nicolae Manolescu, Iasi, Editura Polirom, Colectia \u201eDocument\u201c, 2010, 592 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Dorin Tudoran nu a fost disident. Disident a fost la un moment dat C. A. Rosetti fata de I. C. Bratianu. La fel au stat lucrurile cu M. Kogalniceanu \u00een relatie cu ceilalti doi. Toti erau liberali, dar nu ajungeau la consens \u00een aplicarea doctrinei. Pentru istoria postbelica a P.C.R., un caz l-ar \u00eentruchipa Constantin P\u00e2rvulescu. Reprosurile adresate lui Nicolae Ceausescu la Congresul al XII-lea (noiembrie 1979) se legau de faptul ca presedintele tarii \u00eencalca statutul formatiunii politice, pentru a fi confirmat ca secretar general: \u201eDe ce Ceausescu se sustrage ca sa fie ales membru \u00een Comitetul Central si din cadrul membrilor Comitetului Central sa fie reales? De ce? Pentru ca Ceausescu se sustrage controlului partidului…\u201c (http:\/\/www. youtube.com\/watch?v=UXjlz5S0JGQ). Dintre scriitorii cu optiuni de st\u00e2nga, Paul Georgescu a ramas marxist totdeauna, dezavu\u00e2nd neostalinismul, neofascismul si neoproletcultismul de dupa 1971, sper\u00e2nd ca, \u00een cele din urma, utopia socialista se va concretiza. De ce nu, Alexandru Ivasiuc, care a decedat la cutremurul din 1977 \u00eencredintat ca s-a numarat printre victimele inevitabile ale comunismului, impuse de \u201enecesitatile\u201c istorice disecate \u00een romanele sale.
\nC\u00e2teva distinctii<\/strong>
\nDorin Tudoran nu a crezut \u00een comunism. Calitatea de membru al P.C.R. nu l-a contaminat. Nu si-a pus intreb\u00e3ri despre disjunctiile \u00eentre teoria si practica sistemului, blam\u00e2nd conducerea statului doar pentru abaterile de la buchia tezelor lui Marx. Dorin Tudoran a fost un rezistent. S-a luptat pentru o literatura neinfluentata de comenzile oficiale. A realizat reportaje \u00een care nu ocolea probleme regionale, contrazic\u00e2nd imaginea fastuoasa impusa de autoritati: \u201eAm uitat sa precizez ca din volumul \u00abMartori oculari\u00bb au fost scoase toate interviurile (sau aproape toate) cu primii secretar ai Judetenelor de partid care vorbeau si de unele greutati si lipsuri din zonele respective, motiv\u00e2ndu-se atmosfera \u00absumbra\u00bb pe care o creeaza acestea, desi toate interviurile respective, aparusera \u00een presa, pe de o parte, iar pe de alta ele, chiar grupate, nu lasau impresia acuzata, de \u00absumbru\u00bb\u201c (p. 67). S-a ridicat contra \u00eencalcarii documentelor de organizare a Uniunii Scriitorilor. \u00cen general, acestea erau modalitatile prin care literatii \u00eesi exprimau dezacordul cu regimul. Atunci, toate gesturile care respectau sau nu regulile impuse aveau caracter politic. Cu at\u00e2t mai mult deviza \u201eautonomiei estetice\u201c. Refuzul de a urma limba de lemn, scrierile omagiale si publicistica aservita minciunii aruncau pe oricine \u00een tabara nesupusilor. Neadmit\u00e2nd pluripartitismul, orice regim totalitar \u00eesi cauta \u00een permanenta inamicii. Si, asa cum sesizeaza Radu Ioanid \u00een prefata, scriitorul intrase \u00een colimatorul mai multor sectoare ale M.A.I. Concentrarea unor efective masive arata ca politia politica se temea de impactul discursului intelectualilor umanisti: \u201ePrimul plan de masuri al DSS privindu-l pe Dorin Tudoran, elaborat la 3 august 1980 de UM 0800 SMB (Securitatea Municipiului Bucuresti) si aprobat de general-locotenent Iulian Vlad, adjunct al ministrului Nicolae Plesita, era contrasemnat de sefii UM 0800, UM 610 (Directia I de Informatii Interne, care se ocupa de disidenti, oponenti politici etc.), UM 0625 (Directia a III-a Contraspionaj Intern) si UM 0544\/ 225 (Centrul de Informatii Externe\/ Emigratie)\u201c (p. 22).
\nDorin Tudoran a fost un opozant. A luat pozitie civica \u00eempotriva abuzurilor dictaturii. A renuntat la carnetul de membru al P.C.R. Conduita lui publica sau privata nu s-a limitat la apararea libertatilor scriitoricesti. Memoriile depuse pentru recuperarea drepturilor de a lucra si de a publica, discutiile cu diferite persoane aflate \u00een functii de conducere, interviurile acordate jurnalistilor straini, scrisorile difuzare la \u201eEuropa Libera\u201c, agresiunile suferite \u00een timpul anchetelor devin marturii incontestabile. Mai ales daca ele au devenit probe pentru dosarul de urmarire informativa gestionat de Directia Securitatii Statului, care a pastrat mostre ale comportamentului intransigent al obiectivului \u201eTudorache\u201c, \u00een D.U.I 153657, din care au fost publicate selectii (vol. 1-5). De pilda, cererea de emigrare \u00een SUA a fost catalogata un delict, la un an distanta, de Seful Directiei de Pasapoarte: \u201eEu as vrea sa precizez cu aceasta ocazie, dupa ce dvs. \u00eemi confirmati ca afirmatiile va apartin, ca \u00een eventualitatea c\u00e2nd dv. nu renuntati la aceste amenintari, personal am obligatia sa \u00eencunostintez Procuratora\/ Aceste aspecte constituie fapte de natura sa tulbure ordinea si linistea publica si va precizez ca ele cad sub incidenta legii penale. Va rog sa retineti foarte atent acest lucru\u201c (4. 04. 1985, p. 466). Codurile se inversau \u00een dialogul anterior, fiindca asa-zisul acuzator era somat sa renunte la proteste. Mai grav, predictia functionarul s-a \u00eemplinit. Pe 8 aprilie, poetul s-a prezentat la sediul Procuraturii, fiind prevenit ca ar executa o detentie de drept comun, ceea ce i-ar fi periclitat \u201e\u201cstatutul detinutului politic\u201c pe care \u00eel doreste, \u00een ideea de a obtine viza de intrare \u00een S.U.A\u201c (p. 471).
\nDorin Tudoran a fost un opozant sincer. Nu a dorit sa devina lider informal a scriitorilor. A oferit un exemplu al resorturilor care impun acuzarea masurilor represive din tara. Pentru mine, modelul reprezentat de poet se impune prin decizia de a respinge orice nu se potriveste cu propria structura psihica. Actiunile lui s-au decantat pe fondul ne\u00eempacarii \u00eentre sine si mizeria \u00eentretinuta de Nicolae Ceausescu. Este evidenta aceasta stare \u00een scrisoarea adresata dictatorului (1 august 1984): \u201eLu\u00e2nd act de profunda incompatibilitate dintre propria constiinta si aceste realitati, conving\u00e2ndu-ma definitiv ca \u00een Rom\u00e2nia de azi nu exista o sansa ca statul sa respecte obligatia fundamentala a oricarei structuri social-politice \u2013 aceea de a nu sili omul sa traiasca \u00een contradictie cu credintele sale cele mai profunde \u2013, am ales solutia pe care o refuzasem cu \u00eend\u00e2rjire ani la r\u00e2nd: \u00een ziua de 7 aprilie 1984 am depus \u2013 eu si sotia mea \u2013 optiunile de a emigra \u00eempreuna cu fiica noastra\u201c (p. 524). A face o alegere pentru ca altfel nu ne simtim bine atesta o fibra morala zdravana, dar usor de maltratat. Fiintele cu \u00eenclinatii tiranice nu \u00eenteleg ca nu teribilismul sau \u00eeng\u00e2mfarea declanseaza anumite manifestari ostile. Este, probabil, unul dintre motivele principale care i-au \u00eempiedicat pe unii sa-i perceapa corect pe Paul Goma, Doina Cornea, Dan Petrescu sau Luca Pitu. Tot o problema de constiinta l-a determinat pe Dorin Tudoran sa-si citeasca si sa-si publice sectiuni masive din dosarul sau de Securitate, excluz\u00e2nd transcrierea convorbirilor telefonice interceptate: \u201espun pe sleau ca, p\u00e2na la desecretizarea integrala a acestor dosare si deconspirarea tuturor ofiterilor, rezidentilor, \u00abc\u00e2rtitelor\u00bb si turnatorilor ce m-au lucrat \u00een interior si exterior, eu, unul, ma consider \u00eenca \u00abobiectiv\u00bb al serviciilor secrete rom\u00e2nesti si nu le pot trata dec\u00e2t exact cu respectul ce li se cuvine\u201c (\u201eGhid pentru cititorul de cursa lunga\u201c, p. 32). De aici reiese credinta \u00een perpetuarea unor metode care ar fi trebuit sa ram\u00e2na specifice p\u00e2na \u00een 1989. I se asociaza insinuarea ca nedeconspirarea tuturor agentilor (unii cu activitate industrioasa: \u201eZaharia\u201c ori \u201eGrigoriu Sorin\u201c) are la baza preluarea lor \u00een structurile actuale ale serviciilor secrete: \u201eCe am de spus despre faptul ca identitatea unora dintre cei mai aprigi informatori, persoane de sprijin si rezidenti ai Securitatii, nu mi-a fost deconspirata p\u00e2na \u00een momentul \u00een care scriu aceste r\u00e2nduri, din cauza protejarii faimoaselor \u00abinterese de securitate nationala\u00bb?\u201c (p. 44). Totodata, \u00eesi nuanteaza opiniile despre tipurile de turnatori, desi nu afirma concret ca Mihai Botez a dat declaratii fara nume conspirativ. Situatia nu era tocmai aberanta, nici pentru dosarul lui Dorin Tudoran, nici pentru altele. Mentionez numai amanuntul ca \u00een D.U.I. 120450 (despre I. Negoitescu, f. 25 si f. 26-27) se gasesc doua note informative, dactilografiate, \u00een care semnaturile Z. M. si M. Zaciu nu poarta semnele citarii \u2013\u00a0 sigilii ale identitatii conspirative acordate de Securitate.
\nVieti paralele<\/strong>
\n\u00cen editia \u201eEu, fiul lor\u201c impresioneaza, \u00eenainte de toate, abilitatea lui Dorin Tudoran de a \u00eentelege modurile de \u00eentrebuintare ale dosarelor din custodia C.N.S.A.S. Nu le absolutizeaza importanta biografica. Nu le minimalizeaza aportul la cunoasterea\u00a0 contextelor comunismului rom\u00e2nesc. Le socoteste documente de neeludat at\u00e2t prin omisiunile, c\u00e2t si prin exagerarile pe care le cuprind. Multi dintre cei care au consultat materiale din arhiva Securitatii au punctat dificultatile \u00een discernerea informatiilor: Gabriel Andreescu, George Ardeleanu, Ioana Diaconescu, Clara Mares, subsemnatul. Prudenta nu prisoseste. \u00cen ciuda inventarelor incomplete, a mistificarilor, a dezinformarii practicate de obiective, de surse, dar si de ofiteri, fondurile C.N.S.A.S. sunt fragmente indispensabile \u00een reconfigurarea istoriilor personale, asa cum precizeaza Bujor Nedelcovici: \u201etrecutul \u00eemi apartine, face parte din fiinta mea, asa cum ar fi un brat sau un ochi, nu pot sa-l neg si nu am dreptul sa-l uit\u201c (\u201eUn tigru de h\u00e2rtie. Eu, Nica si Securitatea\u201c, 2004).
\nOr, \u00een acest punct se demonstreaza decisiva interventia lui Dorin Tudoran. Publicarea actelor din D.U.I 153657 este menita sa clarifice destule dintre metodele Securitatii si dintre propriile reactii din perioada filajului si a anchetelor. Ieri, ca si azi, fostul director al elegantei publicatii \u201eAgora\u201c stie \u00een ce mediu \u00eenoata. Senzatia transmisa de comentariile lui este aceea de ratacire \u00een larg fara gasirea malului. Atunci se numea dictatura. Azi, tranzitie. Remarca fundamentala, facuta \u00een secventa \u201ePreambul & Concluzie\u201c, vizeaza raptul sav\u00e2rsit asupra identitatii. \u00cen dosar, Securitatea l-a sortit trairii unor vieti paralele. Efectul catrastofal consta \u00een depersonalizare si \u00een ruperea de familie: \u201eDe la o vreme, nu am mai fost fiul mamei mele \u2013 Maria \u2013 si al tatalui meu \u2013 Gheorghe. Am fost \u00eenfiat ilegal, practic rapit, de femei si barbati foarte interesati de grupa mea de s\u00e2nge si profund iritati de structura mea genetica\u201c (p. 9-10). Si pentru ca trebuia sa poarte un nume, i-au spus \u201eTUDORACHE\u201c. Si pentru ca trebuia sa-si justifice existenta si rolul de garant al integritatii statale, Securitatea recurgea la propaganda. La dezinformare, adica. Arata ca lucreaza. \u00cel \u00eencadrau pe suspect \u00een diferite tipuri de suspecti, invent\u00e2ndu-i la un moment dat si o descendenta legionara. Apelau la plastografii, expediindu-i la Heidelberg o epistola semnata de \u201eMircea Dinescu\u201c, \u00een legatura cu altercatia celor doi cu Iulian Neacsu. Ceea ce nu \u00eensemna ca Dorin Tudoran nu-si dasea seama \u00een ce vremuri se afla. Cunostea de atunci tertipurile supraveghetorilor: \u201eBaietii au chef de distractie \u2013 o sa-i distrez eu! O copie dupa aceasta scrisoare (sper ca-ti dai seama de urmatoarele doua lucruri: 1) \u00abIscalitura\u00bb o \u00abimita\u00bb \u2013 jalnic \u2013 pe a ta. 2) Tu lipsesti din \u00abscrisoare\u00bb, ca si eu si Neacsu numai… realizezi ce baieti \u201edestepti\u201c\u201e (p. 169).
\nIar \u201ebaietii\u201c au interceptat mesajul. \u00cei \u00eencredinta ca urmaritul este la curent cu multe dintre strategiile aplicate. Excesul de zel se concretiza \u00een baliverne. Mai ales \u00een notele dactilografiate de ofiterii responsabili cu observarea cazului, \u00een urma \u00eent\u00e2lnirilor sau discutiilor la telefon cu informatorii. Era obisnuita, observa Dorin Tudoran, practica de a transforma o relatare \u00een functie de interesele angajatului M.A.I. Toate alineatele sunt \u00eenecate de jargonul ideologic. Orice detaliu dob\u00e2ndeste semnificatie \u201edusmanoasa\u201c. Nenorocirea fabricarii documentelor devine un fenomen comun cu interpretarea \u00een cheie marxist-leninista a declaratiilor obtinute prin forta sau nu de la detinutii politici. Asistam \u00eensa si la utilizarea de catre victima a arsenalului deprins de la pradatori. Astazi, tehnica ar echivala cu siretenia sau cu inconstienta\/ naivitatea de a juca renghiuri cerberului, momindu-l. Atunci, procedeul \u00eensemna o lupta de gherila pentru supravietuire. Adversarii \u00eesi anticipau miscarile: \u201eDORIN TUDORAN foloseste \u00een convorbirile (telefonice) cu MIRCEA\u00a0 SANDULESCU si cu alte legaturi apropiate un cod, respectiv \u00abdivulga\u00bb unele date pentru a fi cunoscute de organele de stat si fabuleaza pentru a crea piste false\u201c (p. 467). Actualitatea si posteritatea necesita precizarile care \u00eenlatura zgura depusa cu at\u00e2ta zel si ura deasupra adevarului. Astfel, sunt demontate povestile despre posibilitatea ca poetul sa\u00a0 urmeze a fi angajat la \u201eEuropa Libera\u201c sau sa beneficieze de un medic \u00een perioada c\u00e2t a stat \u00een greva foamei.
\nScrieri cenzurate<\/strong>
\nSecuritatea era principala institutie care se ocupa de cenzura. Ea dirija. Ea monitoriza. Conducatorii diverselor sectii ale Directiei Generale a Presei si Tipariturilor, ale Comitetului pentru Presa si Tiparituri, ale Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste purtau dese discutii cu ofiterii M.A.I. \u00een legatura cu pasajele discutabile din manuscrise. De asemenea, anuntau daca dezbateau cu autorii sau cu terte persoane problemele ridicate de editare. De altfel, sub raportul istoriei literare, printre datele imposibil de omis se numara cele privind operatiunile cenzorilor. Am\u00e2narile, neconcordantele \u00eentre diverse institutii, schimbarile bruste de orientare ideologica, \u00eenlaturarea din sumare a unor scrieri care aparusera c\u00e2ndva \u00een reviste contureaza din plin epoca suspiciunilor, c\u00e2nd, potrivit cuv\u00e2ntarii lui Doinas de la Colocviul National de Poezie (Iasi, 18 octombrie 1978), metafora devenise mai periculoasa dec\u00e2t foarfecele. Cred ca tot Securitatea i-a ridicat lui Dorin Tudoran dreptul de semnatura (1982), imediat dupa tiparirea volumului de versuri \u201eNostalgii intacte\u201c (Ed. Eminescu) si a culegerii de reportaje \u201eAdaptarea la realitate\u201c. Despre dificultatile si nevoile aparitiei cartii de poezie ne \u00eencredinteaza o scrisoare trimisa de scriitor lui Valeriu R\u00e2peanu, directorul editurii, ajunsa la cunostinta politiei politice prin \u201eamabilitatea\u201c sursei \u201eRadu\u201c. R\u00e2ndurile au menirea de a contracara zvonurile rasp\u00e2ndite de Securitate si de a semnala urgenta tiparirii manuscrisului, \u00een conditiile paupertatii iminente. Si Dorin Tudoran, si supraveghetorii lui stiau ca tergiversarea \u00eensemna \u00eenfometare si, \u00een consecinta, degradare umana. Scenariul preconizat de agresori tintea umilirea \u201eobiectivului\u201c. Eufemismele marcate prin ghilimele certificau, din nou, ancorarea poetului \u00een lumea rom\u00e2neasca: \u201eDaca voi trece cu bine si examenele de la sf\u00e2rsitul lui februarie, sunt sanse sa mai ram\u00e2n aicea \u00eenca o vreme. Desi viza mea (valabila p\u00e2na la 1 mai 1981) n-a expirat \u00eenca, \u00abvoci\u00bb obisnuite cu \u00abpalavrageala\u00bb m-au si \u00abanuntat\u00bb ca… ramas aici. Lucrul ma amuza, \u00een general. Nu si atunci c\u00e2nd e vorba de aspecte mai serioase ale vietii. Si unul dintre acestea sunt cartile. s\u2026t\/ Desi nu sunt bursier al statului rom\u00e2n, ci al celui german, leafa mea a fost blocata. Singura posibilitate a familiei mele de a se \u00eentretine sunt drepturile mele de autor, pentru care am lasat procura. Daca dintr-o suspiciune mai tembela ori mai… interesanta, cartile mele aflate \u00een lucru ar \u00ab\u00eengheta\u00bb, familia mea s-ar afla \u00eentr-o situate nu tocmai vesela\u201c (p. 170-171). P\u00e2na la urma, proiectul s-a \u00eemplinit. La revenire, Dorin Tudoran nu a fost re\u00eencadrat \u00een redactia \u201eLuceafarului\u201c. Iar numirea \u00een cadrul Asociatiei Scriitorilor Bucuresti a fost revocata \u00een trei saptam\u00e2ni (12-31 mai 1983).
\nRevenind la materialele confiscate de Securite, descoperim poeme expediate spre publicare. Cele destinate \u201eConvorbirilor literare\u201c (p. 107-111), se bucura si de sublinierile hermeneutice ale ofiterilor. Pacat ca nu aflam detalii despre notatiile de pe marginea textelor (daca vor fi fost). Asemenea detalii sunt relevante \u00een stabilirea profilului salariatilor M.A.I. si a culpelor de care Dorin Tudoran s-ar fi facut vinovat \u00een optica lor. Aceasta scapare este remediata de referintele la grupul de apartenenta intelectuala: \u201e\u00cen tara\u00a0 DORIN TUDORAN se afla \u00een anturajul scriitorilor GEO BOGZA, EUGEN JEBELEANU, NICOLAE MANOLESCU, STEFAN AUGUSTIN DOINAS, DAN\u00a0 HAULICA si DAN DESLIU, cunoscuti cu atitudine negativa la adresa politicii culturale a partidului nostru, motiv pentru care, at\u00e2t el, c\u00e2t si ultimii patru din cei mentionati mai sus, sunt \u00een atentia organelor de securitate\u201c (p. 323). Fondul epistolar este mai generos si ilustreaza o gama vasta de sentimente: de la admiratia domolita diplomatic, trec\u00e2nd prin \u00eenversunare, ajung\u00e2nd p\u00e2na la deferenta simulata.
\n\u00cen \u201eEu, fiul lor\u201c, umanitatea lui Dorin Tudoran resimte o criza \u00eenca nedepasita. Scriitorul se raporteaza la o \u201efamilie\u201c. Necunosc\u00e2ndu-si toate \u201erudele\u201c, ci mai degraba un generic unchi Secu’, scriitorul se vede iar vitregit, ca \u00een urma cu trei decenii. P\u00e2na la urma, \u00eent\u00e2lnim un nou impas al limbajului de lemn. \u00cen absenta identificarii faptasilor, se mentine riscul perpetuarii \u201elor\u201c, acel pronume colectiv care, desi denunta atrocitatile, nu are forta sa le pedepseasca. Aflarea si rostirea numelor ar fi cea mai drastica sanctiune. C\u00e2ta vreme \u201eei\u201c nu exista, \u201eel\u201c ram\u00e2ne captivul clanului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dorin Tudoran, Eu, fiul lor: dosar de Securitate, editie \u00eengrijita si prefata de Radu Ioanid, postfata de Nicolae Manolescu, Iasi, Editura Polirom, Colectia \u201eDocument\u201c, 2010, 592 p.   Dorin Tudoran nu a fost disident. Disident a fost la un moment dat C. A. Rosetti fata de I. C. Bratianu. La fel au stat lucrurile cu… Cite\u0219te mai mult »Vitregii. Dorin Tudoran si unchiul Secu’<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3575,8001,8002],"class_list":["post-12618","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dorin-tudoran","tag-eu","tag-fiul-lor-dosar-de-securitate"],"views":2516,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12618","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12618"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12618\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12618"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12618"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12618"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}