{"id":12597,"date":"2012-07-19T22:39:40","date_gmt":"2012-07-19T20:39:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12597"},"modified":"2012-07-19T22:41:04","modified_gmt":"2012-07-19T20:41:04","slug":"invingatorii-nu-erau-pregatiti-sa-castige","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/invingatorii-nu-erau-pregatiti-sa-castige\/","title":{"rendered":"\u201eInvingatorii nu erau pregatiti sa castige!\u201c"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Adrian Nastase \u2013 \u201eRomania dupa Malta\u201c<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Au aparut, nu cu mult timp \u00een urma, ultimele trei volume (8, 9 si 10) din \u201eRom\u00e2nia dupa Malta\u201c, o culegere de documente de politica externa din perioada \u00een care Adrian Nastase a fost ministru de externe: 28 iunie 1990 \u2013 19 noiembrie 1992. Momentul fixat \u00een rama timpului, de maxima importanta pentru istoria Rom\u00e2niei, ar putea fi definit ca unul al refacerii credibilitatii Rom\u00e2niei deteriorata de esecuri lamentabile, voluntare si involuntare, ale conducerii instalate la Bucuresti dupa \u00eempuscarea lui Ceausescu. Episodul stupid al mineriadei este cel mai elocvent. Nastase nu este legat de evenimentele din decembrie 1989. Acesta este marele lui avantaj. Nu are nici reputatia de disident. Are, \u00een schimb, o mentalitate moderna despre politica, detasata de partituri expirate sau false, \u00eensusite din oportunism sau din calcul. \u201eRom\u00e2nia dupa Malta\u201c este un fel de arhiva (peste 8 000 de pagini) de note si corespondenta diplomatica, acte si tratate, declaratii si conferinte cu valoare istorica. C\u00e2nd a fost numit ministru de Externe, autorul nu era \u00eenca un om politic dar, stap\u00e2n pe principii, s-a dovedit corect orientat \u00een istorie. Aceasta maturitate venea din rigoarea exemplara cu care considera ca era bine sa consulte specialistii \u00eenainte de a decide: istorici si oameni de cultura, experti \u00een diverse probleme care antrenau pe plan extern statul, diplomati experimentati. Instituise un laborator de politica externa. Opiniile se impuneau daca rezistau experientelor si se verificau \u00eentr-o prima \u00eencercare. Acest fel de a fi l-a scutit de aproximatii si de ezitari. As mai adauga ceva: consistenta culturii lui juridice l-a ajutat sa aiba reactii sau sa adopte pozitii independente, adesea divergente, \u00een raport cu cele ale centrului de putere instalat la Bucuresti. Nu rezulta ca respecta sensibilitatile oficiale. Putem admite ca faptul ar fi putut fi un refuz de a se identifica \u2013 probabil \u2013 cu comandamentele conducerii de moment, el nefiind un om de partid \u00een acel moment. Cum sa \u00eentelegem, altfel, discutiile pe care le-a avut \u00een Statele Unite, \u00een care a oferit oficialilor americani explicatii bine nuantate fata de cele de la Bucuresti: \u201e\u00cen Rom\u00e2nia am avut un program ambitios de reforma economica si politica. S-au realizat multe lucruri. Trecerea la economia de piata necesita bani. Din cauza unei anumite ne\u00eencrederi \u00een echipa de conducere, acesti bani nu au venit. A fost un decalaj \u00eentre reforma si resurse. Aceasta a dus la multe frustrari \u00een populatie si la miscari sociale. Pentru ca \u00eenca nu avem un stat de drept consolidat, (starea) s-a transformat \u00een criza politica. Problemele au fost generate de aceasta situatie obiectiva, dar au fost manipulate de forte conservatoare, cu mesajul ca era mai bine \u00eenainte\u201c. Se referea la mineriada. Lee Hamilton, presedintele Subcomitetului pentru Europa al Comitetului pentru relatii externe al Camerei Deputatilor din Congresul SUA \u00eel \u00eentreaba \u201edin ce parte veneau\u201c minerii?\u00a0 Raspunsul: Minerii\u00a0 sunt \u201ede orientare de st\u00e2nga mai radicala\u201c. Ce poate sa faca \u201eSUA pentru a ajuta si ce am facut si nu trebuia?\u201c. Nastase: \u201eEste foarte important pentru noi sa avem sprijinul economic necesar. Daca legaturile cu Occidentul se taie, vom avea o societate izolata, care va duce la o revigorare nationalista \u2013 ceea ce ar fi contraproductiv. Politica Occidentului \u2013 \u00eent\u00e2i democratie, apoi ajutoare, este contraproductiva. Daca doriti consolidarea democratiei, este nevoie de sprijin economic acum. Daca asteptam p\u00e2na la alegerile viitoare, fortele conservatoare pot sa c\u00e2stige alegerile \u2013 \u00een mod democratic. Cele doua procese \u2013 democratia si reforma economica \u2013 merg m\u00e2na \u00een m\u00e2na\u201c. Suntem departe de explicatiile oficiale ale Bucurestiului. Curiozitatea americanilor a mers mai departe: \u201edaca Administratia SUA v-a raspuns ca nu are multi bani si va da doar sfaturi, ce faceti, apelati la Japonia sau CEE? Si, \u00een plus, nu deschideti tara investitiilor private?\u201c. Nastase: \u201eProblema nu este numai economica, ci si politica. Atitudinea SUA poate oferi un semnal pentru investitiile private; ajuta guvernul nou sa continue procesul de reforma\u201c. Si, \u00een alta parte: \u201eProblema noastra este lipsa de sprijin din afara. Atitudinea Occidentului fata de Polonia, Cehoslovacia si Ungaria \u00een raport cu Rom\u00e2nia si Bulgaria \u2013 este o discriminare. Este greu de explicat rom\u00e2nilor de ce nu merita Clauza natiunii cele mai favorizate \u00een raporturile cu SUA\u201c. (vol.7, p.15-16).<br \/>\n\u00cen notele mele anterioare pe marginea cartii \u201eRom\u00e2nia dupa Malta\u201c m-am despartit de Nastase atunci c\u00e2nd acesta a asezat, \u00een punctul de \u00eenceput al convingerilor lui, premisa ca soarta Rom\u00e2niei nu ar fi fost decisa \u00een\u00a0 conclavul Bush-Gorbaciov din Malta. \u201eAmatorii de teorii ale conspiratiei vor fi dezamagiti, scrie Nastase. Nu le voi confirma parerile potrivit carora Summit-ul americano-sovietic din (2-3) decembrie 1989, de la Malta, a fost, prin \u00eentelegerile convenite, o alta Ialta pentru Rom\u00e2nia&#8230; Efectele ei asupra Europei si Rom\u00e2niei au fost \u00eensa de aceeasi amploare, chiar daca nu de acelasi sens, cu cele ale \u00eent\u00e2lnirii din iarna anului 1945\u201c.<br \/>\nLectura celor 10 volume m-a dus la constatarea ca demersurile diplomatice ale t\u00e2narul ministru de externe trebuiau sa faca fata unor tulburari complicate. \u201eLupta pentru redefinirea sferelor de influenta \u00een Est a provocat destule pagube Rom\u00e2niei, vazuta de multi, dintr-un soi de inertie a g\u00e2ndirii\u00a0 \u00abrealismului politic\u00bb, ca fiind un mod natural \u00een sfera\u00a0 de influenta a Uniunii Sovietice. Am fost tratati cu o anumita ostilitate pentru faptul ca unii dintre principalii \u00absponsori\u00bb ai schimbarilor din Est credeau ca este firesc ca Rom\u00e2nia sa ram\u00e2na \u00een zona de influenta sovietica, pentru a nu-i crea frustrari si pentru a nu-i slabi pozitia lui Gorbaciov, aflat \u00een conflict deschis cu conservatorii din partid si din armata. Rom\u00e2nia, alaturi de Bulgaria, ar fi fost un soi de premiu de consolare \u2013 de care cred ca rusii nu aveau nevoie! \u2013 pentru pierderea flancului vestic al Tratatului de la Varsovia\u201c (vol. 1, p. 25). Precizarea poate confirma asertiunea (eu am certitudini) ca la Bucuresti ceea ce s-a numit revolutie ar fi trebuit sa fie de factura gorbaciovista. La Ministerul de Externe, de exemplu\u201c, \u00een ultimele zile ale lui decembrie 1989, Silviu Brucan instalase o conducere formata preponderent din diplomati cu studii la Moscova sau cel putin cunoscatori de limba rusa. Perioada a durat cam sase luni, p\u00e2na la venirea lui Nastase, c\u00e2nd situatia s-a schimbat brusc. \u00centre timp se produsese mineriada. Nastase: \u201e&#8230;am avut de luptat \u00eempotriva consecintelor nedumiririlor occidentalilor \u00een privinta dorintei Rom\u00e2niei de a promova reforme democratice. De altfel, la 18 iunie 1990, dupa mineriada din 13-15 iunie, ministrii de Externe ai CEE luasera decizia de a \u00ab\u00eengheta\u00bb relatiile CEE-Rom\u00e2nia. Europa Occidentala, ca si SUA \u2013 de altfel \u2013, era interesata \u00een 1990 \u00een principal de evolutiile din URSS si de soarta lui Gorbaciov \u2013 pe de alta parte. \u00abDigerarea\u00bb unificarii Germaniei era o alta tema\u201c. Vedem ca \u201eRom\u00e2nia dupa Malta\u201c ne pune \u00een fata unor teme politice radical diferite de cele ale primelor sase luni de dupa \u00eempuscarea lui Ceausescu. Rom\u00e2nia era izolata si fara busola. Nastase simte pericolul si lupta pentru iesirea Rom\u00e2niei din\u00a0 zona gri c\u00e2t mai rapid posibil. Asa trebuie \u00eentelese demersurile lui pentru intrarea tarii noastre \u00een Consiliul Europei, pregatirea aderarii la Uniunea Europeana si a integrarii \u00een NATO. Era perioada \u00een care Occidentul s-a lasat greu convins ca drumul Rom\u00e2niei spre Europa este unul firesc si necesar. Dificultatea venea nu numai de la gafele cu mineriada ci si de la procesul de clarificare a intereselor occidentalilor \u00een Rom\u00e2nia. Traditia care fixase Rom\u00e2nia \u00een sfera de interese a Frantei nu mai functiona. Mitterrand facuse eroarea impardonabila de a fi pus pe tapet, cu putin timp \u00eenainte de decembrie 1989, la Budapesta, problema Transilvaniei probabil ca strategie pentru grabirea caderii regimului lui Ceausescu. Eroare pe care a \u00eencercat apoi sa o repare fac\u00e2nd o vizita oficiala \u00een tara noastra la invitatia presedintelui Iliescu at\u00e2t de contestat \u00een Occident, \u00een acel moment. Singura mare satisfactie\u00a0 \u2013 si aceea platonica \u2013 pe care o va mai avea Parisul este cea de a aduce Rom\u00e2nia \u00een Francofonie si de a deschide astfel portile unei largiri spre Europa de Est a acestei structuri culturalo-politice, devenita ulterior organizatie. Batalia pentru Rom\u00e2nia se declanseaza cu \u00eent\u00e2rziere si, chiar si asa, era una confuza. Nastase vorbeste despre absenta unei strategii a Europei occidentale \u00een ce ne priveste: \u201e&#8230;finalul Razboiului Rece nu a coincis cu un moment \u00een care pacea sa poata fi gestionata coerent. \u00cenvingatorii nu erau pregatiti sa c\u00e2stige. Principiile \u00een numele carora Vestul a \u00eenfruntat cinci decenii totalitarismul \u00eencepeau sa fie asumate \u00een Est, dar nu existau \u00eenca nici doctrine, nici politici si nici institutii suficient de adecvate acestei noi realitati\u201c. Linistea pentru rom\u00e2ni \u00eent\u00e2rzia inexplicabil, generozitatea Occidentului se revarsa peste Polonia, Ungaria si\u00a0 Cehoslovacia \u00een timp ce Rom\u00e2nia devenea un fel de paria; nu mult a lipsit sa nu fie dezmembrata ca Iugoslavia. Efectul a fost tensionarea climatului pe plan national. Manevrele din martie 1990, de la Tg. Mures, au fost cu greu dejucate. La \u00eent\u00e2lnirea evocata mai sus cu delegatia condusa de Lee Hamilton a fost prezent si Tom Lantos care a cerut ultimativ redeschiderea consulatului Ungariei si a universitatii maghiare de la Cluj. Nastase: \u201enu stiu daca maghiarii obtin sau nu universitatea; problema este sa aiba educatie \u00een limba materna; universitatea este un element de prestigiu, educatia \u00een limba materna exista\u201c. Tom Lantos insista: \u201e2,25 de milioane nu au dreptul la o universitate a lor?\u201c Replica: \u201eSa avem \u00eenainte de toate un tratat; nu intra toti maghiarii \u00eentr-o universitate; si oricum sunt 1,7 milioane!\u201c (vol. 7, p 12). Discutia este astfel retezata de t\u00e2narul ministru de externe.<br \/>\n\u00cen toate \u00eemprejurarile care privesc drepturile noastre istorice, at\u00e2t de greu de aparat \u00een acele conditii politice externe, Adrian Nastase dovedeste o intuitie impecabila a nevoii de a prezerva cu tact viitorul. Pentru ca se \u00eemplinesc 200 de ani de la v\u00e2nzarea Basarabiei Rusiei de catre Turcia \u2013 cu complicitatea Frantei \u2013 dupa razboiul balcanic din 1806-1812, ma opresc la problema unificarii. Ne aducem aminte ca podurile de flori, unionistii de opereta, declaratiile fara acoperire au invadat spatiul public rom\u00e2nesc \u00een 1991-1992. Erau gesturi care nu serveau cu nimic realizarea unirii si ma \u00eentreb daca nu cumva au fost g\u00e2ndite chiar \u00een acest sens. Unii sustineau ca Bucurestiul a ratat imperativul unirii. Citind notele si declaratiile lui Adrian Nastase lucrurile se \u00eenfatiseaza altfel. \u201eNi se spune ca am fi pierdut momentul prielnic de a forta unirea Republicii Moldova cu Rom\u00e2nia. Ca Occidentul era \u00een \u00eentregime de acord cu aceasta, dar ca\u00a0 guvernantii de la Bucuresti ar fi ratat o situatie unica. Unde si c\u00e2nd a existat o asemenea situatie? Guvernul rom\u00e2n a primit semnale clare ca dorinta noastra, de altfel legitima, de a se ajunge la eliminarea totala a consecintelor Pactului Molotov-Ribbentrop, a fost perceputa ca o serie de pretentii teritoriale. Statele semnatare ale Tratatului de pace de la Paris cu Rom\u00e2nia din 1947, care stabileste, de altfel, frontierele Rom\u00e2niei \u00een ansamblul lor, ne-au \u00eentrebat si s-au \u00eentrebat deschis daca tara noastra si-a modificat pozitia fata de Tratatul de la Paris. De ce credeti ca a fost imaginata teza existentei a doua state independente rom\u00e2nesti? Tocmai pentru a depasi aceste obstacole, tocmai pentru a da procesului re\u00eentregirii neamului, pe care \u00eel dorim cel putin \u00een egala masura ca si opozitia, sa poata capata un contur european, sa se poata \u00eenscrie \u00een standardele europene, sa poata aparea ca o repetitie a unui alt proces asemanator, deja realizat, unificarea Germaniei. Cei care vorbesc despre unirea prin referendum nu au fost niciodata \u00een Basarabia, nu au discutat cu oamenii de acolo, nu au prins pulsul evenimentelor\u201c. C\u00e2ta dreptate avea! Urmariti cu atentie vocabularul oamenilor politici de la Chisinau: toti evita cuvintele \u201eunire\u201c, \u201elimba rom\u00e2na\u201c; nici unul nu este clar c\u00e2nd se refera la dreptul istoric al rom\u00e2nilor de a avea un stat unitar. Urmariti comentariile consilierilor nostri \u00een problemele Basarabiei si veti descoperi ca nici macar ei nu le pronunta. O galimatie caraghioasa \u00eenvaluie problema rom\u00e2nitatii Basarabiei. Nimeni, nici \u00een Occident, nu a facut gesturi care sa ostilizeze Moscova, mai ales\u00a0 \u00een momentul dezmembrarii URSS. Cine sa potoleasca \u00eenfierb\u00e2ntarea nationalismului ucrainean care restabilise, dupa secole, \u00een conditii complicate, independenta Ucrainei? O Ucraina care s-a trezit cu avantajul de a mosteni baze militare cu arsenal atomic. Nastase: \u201eNi s-a reprosat ca nu am putut obliga Ucraina sa ne dea \u00eenapoi teritoriile ocupate \u00een 1940. Nu as dori celor care ne-au adus astfel de acuzatii dec\u00e2t sa negocieze ei cu reprezentantii Ucrainei de astazi astfel de probleme&#8230; Se uita usor ca, potrivit normelor CSCE incluse \u00een Actul final de la Helsinki, modificarea frontierelor este admisa numai pe cale politica, prin negocieri, acestea reprezent\u00e2nd acordul de vointa al ambelor parti. Or, Ucraina nu accepta nici o negociere, nu se considera responsabila de \u00eencorporarea teritoriilor rom\u00e2nesti si respinge orice modificare teritoriala, din partea oricui ar veni o asemenea cerere. Este un progres faptul ca am deblocat relatiile cu Ucraina \u2013 un important vecin al Rom\u00e2niei \u2013, mentin\u00e2nd deschisa, suspendata, problema \u00een cauza\u201c.<br \/>\nSa completam acest tablou cu interpretarea data situatiei din Transnistria: pornind de la componenta etnica a populatiei din teritoriile de peste Nistru (40% rom\u00e2ni, 29% ucraineni, 23% rusi), ajungem la concluzia ca aceasta nu formeaza un popor distinct. Este greu sa formezi un stat cu 600 000 de oameni. \u201eAlternativa (adversarilor, n.n.) la situatia \u00een interiorul Moldovei sau\u00a0 \u2013\u00a0 asa cum se tem ei \u2013 al Rom\u00e2niei \u00eentregite, ar fi apartenenta la Ucraina, ceea ce separatistii nu-si doresc, fiindu-le frica de ceea ce unii considera a fi \u00abnationalismul ucrainean\u00bb, mult mai agresiv dec\u00e2t ceea ce \u00een clipa de fata exista \u00een relatiile lor cu guvernul de la Chisinau&#8230;\u00a0 Pentru specialisti, lucrurile s-au complicat. Rusia si Republica Moldova au stabilit relatii diplomatice. Aceasta \u00eenseamna o recunoastere a Moldovei ca stat unitar, \u00een formula constitutionala actuala\u201c. Aceasta este portita prin care \u201eformula constitutionala actuala\u201c poate fi folosita pentru tratarea Transnistriei \u00een frontierele R. Moldova. Chiar daca nu convine asteptarilor unora, trebuie apreciata intuitia corecta a evolutiilor din spatiul rom\u00e2nesc de la Est de Prut.<br \/>\nNu pot sa \u00eenchei \u00eenainte de a-mi spune o parere. Anume, ca este surprinzator cum adversarii lui Nastase nu au realizat raul pe care l-au facut \u00eenlatur\u00e2nd de la treburile statului omul care ar fi contribuit cu autoritate la refacerea puterii si demnitatii Rom\u00e2niei postdecembriste. \u00cent\u00e2mplarile nu sunt noi. Iata ce scria \u00een 1937 Nichifor Crainic: \u201eCa noi, cei de acasa, continuam sa atacam pe Nicolae Titulescu e un lucru inerent imbecilitatii noastre morale.\u00a0 E de ajuns sa se ridice cineva cu un stat de palma peste nivelul mediocritatii ca sa-l izbim cu salbaticie. Putin ne pasa de foloasele pe care el le-a adus sau le poate aduce \u00eenca acestei tari\u201c.<br \/>\nPentru multi dintre rom\u00e2ni, ram\u00e2ne de deslusit un adevar pe care multi dintre ei \u00eel intuiesc: cineva a vrut \u00eenlaturarea celui mai puternic om politic din Rom\u00e2nia. Iar eu ma \u00eentreb ce va fi vrut sa spuna Nastase cu acea misterioasa afirmatie: \u00eenvingatorii nu erau pregatiti sa c\u00e2stige!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Adrian Nastase \u2013 \u201eRomania dupa Malta\u201c &nbsp; Au aparut, nu cu mult timp \u00een urma, ultimele trei volume (8, 9 si 10) din \u201eRom\u00e2nia dupa Malta\u201c, o culegere de documente de politica externa din perioada \u00een care Adrian Nastase a fost ministru de externe: 28 iunie 1990 \u2013 19 noiembrie 1992. Momentul fixat \u00een rama&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/invingatorii-nu-erau-pregatiti-sa-castige\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eInvingatorii nu erau pregatiti sa castige!\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[791,191,7412],"class_list":["post-12597","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-romania-dupa-malta","tag-adrian-nastase","tag-politica-externa"],"views":2013,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12597","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12597"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12597\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12597"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12597"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12597"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}