La peste patru ani de la debutul crizei financiare, \u00eentr-un peisaj ce seam\u00e3n\u00e3 izbitor de mult\u00a0 cu cel al anilor 1930, principalele economii dezvoltate ale lumii continu\u00e3 s\u00e3 se afle \u00eentr-o profund\u00e3 depresiune. Motivul este simplu: ne baz\u00e3m pe aceleasi idei ce au guvernat politicile economice \u00een anii \u201830. Desi au fost demult invalidate, acestea contin erori fundamentale at\u00e2t \u00een ceea ce priveste cauzele si natura crizei, c\u00e2t si a r\u00e3spunsului cel mai adecvat \u00een fata acesteia.<\/p>\n
Aceste erori au ajuns s\u00e3 fie profund \u00eenr\u00e3d\u00e3cinate \u00een constiinta public\u00e3, asigur\u00e2nd sprijinul popular necesar pentru excesiva austeritate a politicilor fiscale implementate \u00een prezent \u00een numeroase t\u00e3ri. Ca atare, momentul e cum nu se poate mai nimerit pentru un Manifest \u00een care cunoscuti economisti ai momentului s\u00e3 ne ofere o analiz\u00e3 mai aplicat\u00e3, bazat\u00e3 pe fapte, a problemelor cu care ne confrunt\u00e3m.
\nCauzele \u2013 Multi dintre decidenti sustin r\u00e3spicat c\u00e3 actuala criz\u00e3 a fost provocat\u00e3 de \u00eemprumuturile iresponsabile ale sectorului public. Cu foarte putine exceptii \u2013 \u00een afara Greciei \u2013 acest lucru este fals. Dimpotriv\u00e3, conditiile pentru declansarea crizei au fost create de \u00eemprumuturile excesive ale sectorului privat, inclusiv cele f\u00e3r\u00e3 acoperire ale sectorului bancar. Spargerea acestei bule a dus la o pr\u00e3busire drastic\u00e3 a productiei si, astfel, a veniturilor din impozite. Ca atare, imensele deficite bugetare cu care ne confrunt\u00e3m ast\u00e3zi sunt o consecint\u00e3, nu o cauz\u00e3 a crizei.
\nNatura crizei \u2013 C\u00e2nd bulele imobiliare de pe ambele maluri ale Atlanticului s-au spart, segmente importante ale sectorului privat au \u00eenceput s\u00e3 taie cheltuielile, \u00een \u00eencercarea de a-si achita datoriile mai vechi. Pentru indivizii \u00een sine, acest r\u00e3spuns era c\u00e2t se poate de rational, la nivel colectiv, \u00eens\u00e3, \u2013 ca si \u00een cazul datornicilor din anii \u201830 \u2013 el s-a dovedit a fi auto-distructiv, at\u00e2ta timp c\u00e2t cheltuiala unuia reprezenta venitul celuilalt. Pr\u00e3busirea cheltuirii a provocat o depresiune economic\u00e3 ce a contribuit la agravarea datoriei publice.
\nR\u00e3spunsul potrivit \u2013 \u00centr-un moment \u00een care sectorul privat este implicat \u00eentr-un efort colectiv de reducere a cheltuielilor, politica public\u00e3 ar trebui s\u00e3 actioneze ca o fort\u00e3 stabilizatoare, ce \u00eencearc\u00e3 s\u00e3 mentin\u00e3 cheltuielile la acelasi nivel. Sau, cel putin, n-ar trebui s\u00e3 \u00eenr\u00e3ut\u00e3teasc\u00e3 situatia prin t\u00e3ierea cheltuielilor guvernamentale sau majorarea impozitelor aplicate populatiei. Din p\u00e3cate, multe dintre guverne exact asta fac acum.
\nMarea greseal\u00e3 \u2013 Dup\u00e3 faza initial\u00e3 si cea mai acut\u00e3 a crizei, \u00een care r\u00e3spunsul de politic\u00e3 public\u00e3 a fost pe m\u00e3sura provoc\u00e3rii, lucrurile au luat o \u00eentors\u00e3tur\u00e3 negativ\u00e3 \u2013 aceasta concentr\u00e2ndu-se asupra deficitului guvernamental, care nu reprezint\u00e3, \u00een esent\u00e3, dec\u00e2t o sc\u00e3dere a veniturilor provocat\u00e3 de criz\u00e3, si sustin\u00e2nd c\u00e3 sectorul public ar trebui s\u00e3-si reduc\u00e3 cheltuielile \u00een acelasi timp cu cel privat. Prin urmare, \u00een loc s\u00e3 joace un rol stabilizator, politica fiscal\u00e3 a sf\u00e2rsit prin a accentua efectul de \u00eencetinire economic\u00e3 reprezentat de reducerea cheltuielilor \u00een sectorul privat.
\nConfruntat\u00e3 cu un soc mai putin sever, politica monetar\u00e3 ar fi putut s\u00e3 preia tensiunea si s\u00e3 sustin\u00e3 reluarea activit\u00e3tii. Dar la un nivel al dob\u00e2nzii apropiat de zero, aceasta \u2013 desi, fireste c\u00e3 trebuie s\u00e3 fac\u00e3 tot ce poate \u2013 nu se poate descurca singur\u00e3. Evident c\u00e3 trebuie s\u00e3 existe si un plan pe termen mediu de reducere a deficitului bugetar. Dar dac\u00e3 acesta este prea agresiv si imediat, poate anula cu usurint\u00e3 orice tendint\u00e3 de redresare economic\u00e3. Una din priorit\u00e3tile momentului este reducerea somajului, \u00eenainte de a se croniciza, ceea ce, desigur, ar face orice viitoare redresare economic\u00e3 si reducere a deficitului si mai dificil\u00e3.
\nCum r\u00e3spund sustin\u00e3torii actualelor politici economice la toate cele de mai sus? Ei \u00eesi bazeaz\u00e3 teoria pe dou\u00e3 argumente destul de diferite:
\nArgumentul \u00eencrederii. Primul lor argument este c\u00e3 deficitele guvernamentale vor creste dob\u00e2nzile, \u00eempiedic\u00e2nd redresarea economic\u00e3. Dup\u00e3 ei, austeritatea va avea exact efectul contrar, adic\u00e3 va creste \u00eencrederea, \u00eencuraj\u00e2nd, astfel, redresarea economiei. Problema este c\u00e3 nu exist\u00e3 absolut nicio dovad\u00e3 \u00een sprijinul acestui argument. \u00cen primul r\u00e2nd, \u00een pofida unor deficite extrem de ridicate, \u00een principalele t\u00e3ri \u00een care exist\u00e3 o banc\u00e3 central\u00e3 functional\u00e3, ratele dob\u00e2nzilor sunt neobisnuit de sc\u00e3zute. Fapt valabil chiar si pentru Japonia, unde datoria guvernamental\u00e3 dep\u00e3seste acum 200% din PIB; iar sc\u00e3derile de rating practicate \u00een trecut de agentiile internationale n-au avut niciun efect asupra dob\u00e2nzilor japoneze. Dob\u00e2nzile sunt ridicate numai \u00eentr-unele dintre t\u00e3rile europene, pentru c\u00e3 BCE-ului nu i se permite s\u00e3 actioneze ca \u201ecreditor de ultim\u00e3 instant\u00e3\u201c al guvernelor. \u00cen alte p\u00e3rti, \u00een caz de nevoie, banca central\u00e3 poate oric\u00e2nd s\u00e3 finanteze deficitul, ferind piata de obligatiuni de orice efecte negative.
\n\u00cen plus, p\u00e2n\u00e3 \u00een prezent, nu exist\u00e3 nici m\u00e3car un singur exemplu relevant \u00een care reducerile bugetare s\u00e3 fi generat o crestere real\u00e3 a activit\u00e3tii economice. \u00cen cele 173 de cazuri individuale de reduceri bugetare studiate de FMI, singurul rezultat constant a fost contractia economic\u00e3. \u00cen putinele cazuri \u00een care consolidarea fiscal\u00e3 a fost urmat\u00e3 de crestere, principala modalitate de producere a acesteia a fost o devalorizare a monedei, pe fondul unei piete mondiale puternice \u2013 conditii inexistente \u00een momentul de fat\u00e3. Lectia pe care ne-o d\u00e3 studiul FMI-ului este c\u00e2t se poate de clar\u00e3 \u2013 t\u00e3ierile bugetare \u00eent\u00e2rzie redresarea economic\u00e3. Si exact asta se si \u00eent\u00e2mpl\u00e3 acum\u00a0 \u2013 t\u00e3rile cu cele mai mari restr\u00e2ngeri bugetare au avut parte de cea mai mare sc\u00e3dere a productiei.
\nDup\u00e3 cum se poate vedea limpede acum, adev\u00e3rul este c\u00e3 reducerile bugetare nu inspir\u00e3 \u00eencrederea mediului de afaceri. Companiile nu investesc dec\u00e2t atunci c\u00e2nd consider\u00e3 c\u00e3 vor avea suficienti clienti cu bani de cheltuit. Austeritatea descurajeaz\u00e3 investitiile.
\nPrin urmare, exist\u00e3 dovezi cov\u00e2rsitoare \u00eempotriva argumentului \u00eencrederii; la o examinare mai atent\u00e3, toate asa-zisele dovezi \u00een favoarea lui s-au evaporat.
\nArgumentul structural. Un al doilea argument \u00eempotriva cresterii cererii sustine c\u00e3 productia este determinat\u00e3, de fapt, de ofert\u00e3 \u2013 conditionat\u00e3 fiind de niste dezechilibre structurale. Cu toate acestea, dac\u00e3 teoria ar fi corect\u00e3, m\u00e3car unele dintre segmentele economiei noastre ar trebui s\u00e3 functioneze la turatie maxim\u00e3, si la fel si unele dintre ocupatii. Si totusi, \u00een majoritatea t\u00e3rilor nu se \u00eent\u00e2mpl\u00e3 asa. Toate marile sectoare ale economiilor noastre se zbat s\u00e3 se mentin\u00e3 pe linia de plutire, si \u00een toate meseriile se \u00eenregistreaz\u00e3 un num\u00e3r record de someri. Prin urmare, problema trebuie s\u00e3 fie un deficit general de cheltuire si de cerere.
\n\u00cen anii \u201830, acelasi argument structural a fost utilizat si \u00eempotriva politicilor proactive de cheltuire din Statele Unite. Cu toate-acestea, \u00eentre 1940 si 1942, pe m\u00e3sura cresterii cheltuielilor, productia a crescut si ea cu 20%. Ca atare, si \u00een anii \u201830, la fel ca si-acum, problema era un deficit de cerere, nu unul de ofert\u00e3.
\nCa urmare a ideilor lor eronate, multi lideri occidentali provoac\u00e3 inimaginabile suferinte popoarelor pe care le conduc. Ideile lor despre ce trebuie f\u00e3cut \u00eentr-o recesiune au fost respinse de aproape toti economistii dup\u00e3 dezastrul din anii \u201830 si, pentru urm\u00e3torii aproape patruzeci de ani, Occidentul s-a bucurat de o perioad\u00e3 de stabilitate economic\u00e3 f\u00e3r\u00e3 precedent si de cel mai sc\u00e3zut nivel al somajului din istoria sa. E tragic c\u00e3 vechile idei s-au re\u00eemp\u00e3m\u00e2ntenit. Dar nu mai putem accepta o situatie \u00een care temerile nefondate cu privire la cresterea ratelor dob\u00e2nzii c\u00e2nt\u00e3resc mai greu \u00een mintea factorilor de decizie dec\u00e2t ororile somajului \u00een mas\u00e3.
\nPentru a fi mai bune, politicile alternative vor fi croite pe m\u00e3sura fiec\u00e3rei t\u00e3ri \u00een parte si vor necesita dezbateri am\u00e3nuntite. Dar vor trebui s\u00e3 se bazeze pe o analiz\u00e3 corect\u00e3 a problemei. Ca atare, facem apel la toti economistii si la toti cei care sunt de acord cu ideile generale a acestui Manifest s\u00e3-si exprime adeziunea la adresa www.manifestoforeconomicsense.org, si s\u00e3 sustin\u00e3 public cazul unei abord\u00e3ri mai rationale a acestei crize. \u00centreaga lume are de suferit atunci c\u00e2nd oamenii r\u00e3m\u00e2n muti \u00een fata a ceea ce stiu c\u00e3 e gresit.<\/p>\n
Traducere Alexandru Macovei<\/strong><\/em> La peste patru ani de la debutul crizei financiare, \u00eentr-un peisaj ce seam\u00e3n\u00e3 izbitor de mult\u00a0 cu cel al anilor 1930, principalele economii dezvoltate ale lumii continu\u00e3 s\u00e3 se afle \u00eentr-o profund\u00e3 depresiune. Motivul este simplu: ne baz\u00e3m pe aceleasi idei ce au guvernat politicile economice \u00een anii \u201830. Desi au fost demult invalidate, acestea… Cite\u0219te mai mult »Manifest pentru o abordare rationala \u00een economie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[7992,7993,571,7989,7990,7988,7991],"class_list":["post-12586","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-abordare-rationala-in-economie","tag-cauzele-si-natura-crizei","tag-criza-financiara","tag-layard","tag-paul-krugman","tag-paul-krugman-richard","tag-richard-layard"],"views":1285,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12586","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12586"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12586\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12586"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12586"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12586"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nText preluat de pe platforma CriticAtac<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"