{"id":12519,"date":"2012-07-12T11:16:34","date_gmt":"2012-07-12T09:16:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12519"},"modified":"2012-07-12T11:17:07","modified_gmt":"2012-07-12T09:17:07","slug":"damasc-si-restul-lumii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/damasc-si-restul-lumii\/","title":{"rendered":"Damasc si restul lumii"},"content":{"rendered":"<p>Unul dintre cei mai remarcabili si autorizati analisti politici \u00een lumea de azi, l-am numit pe Timothy Garton Ash, scrie pe blogul lui: \u201eMi-as dori ca \u00eentr-o zi Bashar al-Assad, cazut de la putere, sa compara \u00een fata Curtii Criminale Internationale ca sa raspunda acuzatiei de crime comise \u00eempotriva umanitatii!\u201c \u00centr-adevar,\u00a0 cu toata violenta care a luat \u00een Siria amploarea unui razboi civil, responsabilitatile sale sunt mai mult dec\u00e2t evidente. Si este, poate, momentul sa ne amintim ca totul \u00eencepuse sub forma unor manifestatii non-violente, \u00een cea mai buna forma a Primaverilor arabe. Assad ar fi avut posibilitatea de a raspunde demonstrantilor prin reforme importante, negocieri sau consimtind la o tranzitie pacifica ce i-ar fi putut, \u00een mod onorabil, garanta, lui si familiei sale, iesirea din scena fara nici o varsare de s\u00e2nge. \u00cen loc de toate acestea, el a ales sa pastreze puterea, recurg\u00e2nd la o reprimare brutala a manifestatiilor, exact asa cum facuse tatal sau cu c\u00e2teva decenii \u00een urma, ajung\u00e2nd sa bombardeze \u00een mod nediscriminat populatia civila. Si, remarca Garton Ash, \u00een timp ce frumoasa, sofisticata si super-eleganta lui sotie, Asma, educata \u00een Anglia, calca pe lespezile de marmora ale somptuosului ei palat, \u00eencaltata \u00een pantofi Christian Louboutin de la Paris, soldatii si ferocele militii ale lui Assad masacrau \u00een piata femei si copii nevinovati&#8230;<br \/>\n\u00cen fata acestei violente dezlantuite cu toata forta, opozitia populara din Siria s-a manifestat absolut fara violenta c\u00e2nd s-a putut omeneste rezista. E drept ca si parametrii problemei siriene aveau sa se schimbe. De pilda, defectiunile masive din armata regulata si armele provenite din exteriorul tarii au transformat conflictul \u00eentr-o veritabila insurectie armata. Iar aceasta insurectie a devenit ulterior, nu dupa multa vreme, un teribil razboi civil, cu asedii cr\u00e2ncene ale fortelor guvernamentale si o opozitie oarecum divizata, alawiti, suniti si respectivii lor sustinatori externi \u2013 toti angrenati \u00eentr-un conflict pe c\u00e2t de complex pe at\u00e2t de s\u00e2ngeros si inuman. Noutatea cea mai revoltatoare a acestei situatii este ca, pe l\u00e2nga impardonabila masacrare a populatiei civile, armata fidela lui Bashar al-Assad si temutele militii au folosit copii drept scuturi umane. La r\u00e2ndul lor, se pare ca si rebelii au recrutat \u00een r\u00e2ndul fortelor lor armate minori. Paradoxul face ca Assad sa fi declarat \u00eentr-un interviu televizat la chiar \u00eenceputul manifestatiilor ca tot ce se \u00eent\u00e2mpla si se va \u00eent\u00e2mpla \u00een Siria este responsabilitatea lui. Oare ce a fost \u00een mintea lui c\u00e2nd a ales calea represaliilor ce au dus la razboiul civil, cu pierderea subsecventa a at\u00e2tor mii de vieti si o situatie aproape fara iesire?<br \/>\nTraim \u00eentr-o lume globalizata, \u00een care stirile comunica cu repeziciunea fulgerului si crimele nu pot fi escamotate sau ascunse. Nimeni nu poate ram\u00e2ne indiferent la tragedia Siriei, unde un dictator \u00eesi extermina propriul popor. Apelurile de interventie, \u00eentr-un fel sau altul, se fac auzite \u00een mai fiecare zi. \u00centr-un discurs recent tinut la Washington, la Muzeul Holocaustului, premiatul Nobel Elie Wiesel se \u00eentreba, retoric: daca istoria ne \u00eenvata \u00eentotdeauna ceva, cum este posibil ca Assad sa fie \u00eenca la putere? Daca unica necesara conditie pentru interventia umanitara ar fi numarul de morti si raniti din populatia civila inocenta, Siria ar fi satisfacut-o, \u00eenca de multa vreme si cu asupra de masura. \u00censa teoria responsabilitatii de a proteja, aprobata de Organizatia Natiunilor Unite \u2013 sistemul cel mai riguros si echitabil pe care \u00eel cunoastem si de care dispunem astazi pentru a raspunde acestui gen de crize \u2013 mai cere \u00eenca ceva. Anume, ca actiunea de interventie si protectie sa aiba perspective rationale de reusita. Interventia este posibila, cu alte cuvinte, daca, pe baza unei evaluari informate, se poate considera \u00een mod verosimil ca ea va fi \u00een masura sa \u00eembunatateasca situatia \u00een tara unde se constata criza. Realitatea este ca Siria nu \u00eendeplineste aceasta cerinta.<br \/>\nProblema nu se limiteaza doar la dimensiunile represiunii, la armamentul si nivelul de instructie a fortelor armate si militiilor fidele lui Assad, nici la fracturile regionale si sectare din interiorul tarii. Exista, chiar acum, fara nici un fel de interventie oficiala din afara, o implicare directa a puterilor regionale si globale care sprijina, mai mult sau mai putin pe fata, partile aflate \u00een conflict. Este limpede ca Iranul siit si Rusia putiniana sustin \u00een mod direct, fatis, regimul lui Bashar al-Assad, arat\u00e2nd simpatie pentru baza sa alawita, \u00een vreme ce puterile sunite, ca Arabia Saudita si Qatarul i-ar \u00eenarma mai degraba pe rebeli. Acuzatia lui Hillary Clinton precum ca Rusia ar sprijini regimul lui Assad trimt\u00e2ndu-i acestuia elicoptere de asalt nu l-a determinat pe Putin sa recunoasca, desi lucrul este de domeniul evidentei. \u00cen acelasi timp, apelurile pentru o interventie hotar\u00e2ta si c\u00e2t mai rapida se fac tot mai insistent auzite \u00een s\u00e2nul Congresului american, dar nu si la Pentagon, unde specialistii militari judeca situatia cu un ochi rece si expert. Este foarte posibil, considera ei, ca o interventie umanitara sa se transforme \u00eentr-o ocupatie pe termen lung, cu toate implicatiile ei.<br \/>\nPe de alta parte, optiunile pur politice \u00een acesta criza, ipostaziate p\u00e2na acum, apar extrem de slabe si irealizabile. Planul de pace al lui Kofi Annan s-a terminat ca un mare esec. O radicalizare si mai mare a sanctiunilor \u00eempotriva familiei Assad si a acolitilor ei nu ar fi suficienta ca sa-l determine la vreo schimbare de comportament pe acest dictator care se vede acum \u00eencoltit si se straduieste din rasputeri \u2013 cu crime din ce \u00een ce mai strigatoare la cer \u2013 sa nu aiba destinul lui Gaddafi. S-au auzit si voci care sa propuna un front popular intern pentru pace \u00een Siria, garantat de colaborarea str\u00e2nsa dintre Statele Unite, Arabia Saudita, Iran si Rusia. Solutia pare de domeniul imposibilului, av\u00e2nd \u00een vedere agenda ascunsa a Iranului si Rusiei. \u00cen sf\u00e2rsit, ipoteza unei mai mari coerente \u00een cadrul opozitiei siriene si eforturile acesteia pentru o tranzitie a puterii pe baza nonviolenta e greu de conceput pentru prezent, \u00een plin razboi civil.<br \/>\nPozitia Rusiei \u00een problema siriana e mai mult dec\u00e2t ipocrita, plina de minciuni si ascunz\u00e2nd interese nationale unilaterale, cum ar fi acela de a avea un aliat sigur si cu putere militara semnificativa \u00een Orientul Mijlociu. Nu este de mirare, asadar, ca rusii au blocat \u00een mod sistematic orice \u00eencercare ONU de a lua masuri drastice pentru \u00eencetarea conflictului \u00een Siria.<br \/>\nCe poate face Occidentul \u00een aceasta situatie? Poate demasca faptul ca Rusia sprijina militar genocidul din Siria. Si poate sa \u00eencerce, pe cale diplomatica, schimbarea atitudinii Rusiei, lucru destul de greu de \u00eentrevazut. Sau, cum conclude Timothy Garton Ash: se pare ca drumul spre Damasc trece pe la Moscova, dar opera de conversiune a lui Putin pare sa nu-si gaseasca niciun Dumnezeu!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Unul dintre cei mai remarcabili si autorizati analisti politici \u00een lumea de azi, l-am numit pe Timothy Garton Ash, scrie pe blogul lui: \u201eMi-as dori ca \u00eentr-o zi Bashar al-Assad, cazut de la putere, sa compara \u00een fata Curtii Criminale Internationale ca sa raspunda acuzatiei de crime comise \u00eempotriva umanitatii!\u201c \u00centr-adevar,\u00a0 cu toata violenta care&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/damasc-si-restul-lumii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Damasc si restul lumii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[7048,7957],"class_list":["post-12519","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-bashar-al-assad","tag-damasc"],"views":1791,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12519","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12519"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12519\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12519"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12519"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12519"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}