{"id":12511,"date":"2012-07-12T11:13:41","date_gmt":"2012-07-12T09:13:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12511"},"modified":"2015-01-15T16:50:12","modified_gmt":"2015-01-15T14:50:12","slug":"arta-compromisului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/arta-compromisului\/","title":{"rendered":"Arta compromisului"},"content":{"rendered":"

Daca politica de la Bucuresti nu ne ofera nici un motiv de bucurie, sa ne oprim la doua reuniuni importante internationale \u00een care arta compromisului a deschis perspectivele unor evolutii de mult asteptate. Prima este cea a\u00a0 Consiliului Europei din 28-29 iunie, la care Rom\u00e2nia a avut o inovatie: schimbarea nivelului de participare si, sa speram, a eficientei prezentei noastre \u00een astfel de \u00eent\u00e2lniri. \u00cenainte de sosirea la Bruxelles a sefilor de stat si de guvern ai statelor membre, apele erau \u00eenvolburate, pozitiile privind iesirea din criza erau crispate, multi vorbeau de o posibila rupere a frontului comunitar european sau de o dezmembrare a zonei euro. Vom vedea cum a fost deblocata situatia. A doua importanta reuniune este cea de la Geneva, din 30 iunie,\u00a0 a Grupului de actiune pentru reglementarea situatiei din Siria constituit de Kofi Annan, mediatorul ONU, din care fac parte sefii diplomatiilor din cele cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate (China, SUA, Rusia, Franta\u00a0 si Marea Britanie), secretarul\u00a0 general si alti trei reprezentanti ai Ligii Arabe (Irak, Kuweit si Qatar), Turcia si \u00cenaltul reprezentant al afacerilor externe al Uniunii Europene.
\nCriza ne obliga la compromis<\/strong>
\nDisputele din jurul\u00a0 pericolului potential al iesirii Greciei\u00a0 din zona euro si perspectiva \u00eengrijoratoare a datoriilor Spaniei si Italiei au impus o modificare substantiala a strategiei iesirii din criza. Posibila intrare \u00een ceea ce se numeste \u201ecriza datoriilor\u201c chiar a Frantei si Germaniei au obligat liderii europeni sa se g\u00e2ndeasca la o consolidare a temeliei constructiei Europei comunitare. Nu este exclus sa auzim \u00een cur\u00e2nd ca Tratatul de la Lisabona a devenit caduc. Deocamdata, iesirea din complicatii a fost posibila prin crearea unor\u00a0 structuri noi: Mecanismul european de stabilitate \u2013 MES si Uniunea Bancara Europeana \u2013 UBE. Politica austeritatii facuta cu biciul nu a mai rezistat. Pentru a se ajunge la acceptarea acestor structuri a fost nevoie de negocieri dure, de compromisuri serioase si de depasirea mentalitatilor provinciale. \u201eNu poti sa faci o lucrare buna si trainica doar cu perspectiva unui provincial\u201c \u00eei scria Tudor Vianu, \u00een 1959, unui universitar din Tubingen. Logica este potrivita cu imperativele de azi ale Uniunii Europene. Deciziile Consiliului de vara merg \u00een aceasta directie si fac posibila revenirea optimismului. La Bruxelles, a fost realizat un acord global care pune bazele cresterii economice pe termen lung. Succesul trebuie pus \u00een contul noii politici a Parisului formulata sub presedintia lui\u00a0 Fran\u00e7ois Hollande. O alta victorie apartine grupului sefilor institutiilor comunitare: presedintele Uniunii Europene, Van Rompuy, presedintele Comisiei, Barroso si\u00a0 directorul Bancii Centrale Europene, Draghi, care au insistat pentru schitarea de pe acum a procesului de unificare bancara si fiscala. C\u00e2nd putini se mai asteptau, negocierile au facut posibila deblocarea, deocamdata, a sumei de 120 de miliarde de euro \u2013 1% din PIB-ul Uniunii Europene \u2013 pentru recapitalizarea unor banci. Spania este prima beneficiara a fondurilor ventilate prin Mecanismul de stabilitate, dupa care va veni r\u00e2ndul Italiei care a acceptat sa-si reduca deficitul structural. Cea mai importanta decizie ram\u00e2ne, \u00eensa, crearea Uniunii Bancare Europene. Crearea acesteia are o\u00a0 implicatie politica pentru ca, \u00een realitate, este si un instrument de control. Ceea ce si-a dorit at\u00e2t de mult madame Angela Merkel. Acest aspect a facut sa se vorbeasca despre noi decupari de suveranitate, dar p\u00e2na acolo este drum lung. Daca crearea MES este o victorie a Parisului, UBE este pretul compromisului pe care Hollande l-a platit doamnei Merkel pentru salvarea zonei euro. A fost c\u00e2stigata o batalie, cum scria un ziarist de la ziarul spaniol \u201eEl Mundo\u201c, ram\u00e2ne \u00eenca de c\u00e2stigat razboiul real. Caci el exista at\u00e2ta timp c\u00e2t perspectivele crizei datoriilor suverane sunt \u00eendepartate. \u00cen problemele imediate ale crizei actuale, \u201eClubul mediteraneenilor\u201c, cu alte cuvinte, Italia, Spania si Franta, a avut c\u00e2stig de cauza \u00een fata Germaniei. Se poate spune ca au fost \u00eenlaturate multe dintre capcanele \u00een care intrase puterea concurentiala a Europei comunitare. Importantul ziar iberic \u201eEl Pais\u201c considera ca \u201eera\u00a0 dictatului Merkel-Sarkozy\u201c este depasita. Strategia noului presedinte al Frantei, \u201emonsieur Normal\u201c cum i se mai spune lui Hollande, a fost abila, el a urmarit sa nu mai fie nici \u00eenvinsi, nici \u00eenvingatori, ci numai c\u00e2stigatori. Ziarul francez \u201eLe Figaro\u201c sustine ca madame Merkel a ales sa faca un pas \u00eenapoi.. \u201eEa parea tare ca o st\u00e2nca. Sub presiunea partenerilor din sudul Europei, Angela Merkel a trebuit sa accepte unele concesii, cu toate ca locotenentii ei din Cancelarie vor sustine \u00een continuare ca a ramas ferma, refuz\u00e2nd sa cedeze \u00een problemele esentiale: eurobondurile…Tactica sa consista \u00een a trece drept intratabila \u00een privinta participarii nediferentiate (mutualizarea) la acoperirea datoriilor. Dar la Bruxelles Angela Merkel a cedat\u201c. Este o interpretare fortata. Cancelarul german a reafirmat la Bruxelles principiul: \u201enici un sprijin financiar fara supunerea statelor la un strict program de reforme structurale \u00een contrapartida\u201c. Aceasta este dimensiunea politica a compromisului acceptat de Germania. Merkel, germana \u00een spirit si disciplina, prudenta \u00een plus, obtinuse promisiunea Bundestagului (Parlamentului german) pentru ratificarea pactului bugetar si a mecanismului de stabilitate. Mandatul ei, convenit \u00een Bundestag, care prevedea ca nu va face nici un compromis fara un c\u00e2stig, a fost \u00eendeplinit. Cunosc\u00e2nd aceste limite din consultarile directe de dinainte, presedintele Hollande si-a adaptat propriul mandat introduc\u00e2nd principiul \u201enici \u00eenvinsi, nici \u00eenvingatori, ci numai c\u00e2stigatori\u201c. Aceasta armonizare de pozitii aminteste de \u00eentelegerile de mai ieri din nucleul Berlin-Paris constituit de Merkel si Sarkozy.\u00a0 Cei care se bucura de sf\u00e2rsitul \u201ediktatului german\u201c sa mai aiba rabdare. Merita sa consemnam fr\u00e2nturi de declaratii oficiale dupa \u00eenchiderea reuniunii Consiliului European pentru a ne face o imagine mai apropiata despre ce \u00eenseamna compromisul \u00een politica.
\nJean-Claude Juncker, primul ministru luxemburghez: \u201eAm avut un Consiliu European care, prin continut si context, a fost mai putin dramatic dec\u00e2t cele pe care le-am cunoscut \u00een ultimii doi ani\u201c. Cancelarul Angela Merkel: \u201eCred ca am realizat un lucru important ram\u00e2n\u00e2nd fideli, totusi, filozofiei noastre: nici o prestatie fara contrapartida. Ram\u00e2nem \u00een\u00a0 totalitate \u00een schema actuala: prestatie, conditionalitate si control\u201c. Mario Monti, presedintele Consiliului de Ministri italian: \u201e(…acordul semnat\u00a0 este) foarte important pentru viitorul Uniunii Europene si pentru zona euro…A fost (o lupta) dura dar rezultatul este bun\u201c. Mario Draghi, presedintele Bancii Centrale Europene considera recapitalizarea directa a bancilor drept \u201eun bun rezultat\u201c. Antonis Samaras, premierul grec: \u201eVoi accelera aplicarea programelor pun\u00e2nd accent pe agenda privatizarilor\u201c. \u00cen contrapartida, el cere \u201eo serie de modificari\u201c ale programului \u201ecu scopul de a controla somajul fara precedent \u00een Grecia si de a opri recesiunea devastatoare pe care tara o suporta de cinci ani\u201c. Jay Carney, purtatorul de cuv\u00e2nt al Casei Albe: \u201eEste \u00eencurajant sa vedem conducatorii (europeni) ca au gasit mijloace pentru a reduce tensiunea pe piata financiara si ca \u00eentreprind reforme pe termen lung. …Ceea ce se petrece \u00een zona euro afecteaza economia americana si este \u00een interesul nostru national ca Europa sa reuseasca sa puna capat crizei, sa ia masuri pentru a mentine unita zona euro, sa restabileasca \u00eencrederea, stabilitatea si cresterea economica\u201c. Fran\u00e7ois Hollande, presedintele Frantei: \u201eNimeni nu trebuie sa spuna ca a c\u00e2stigat sau a pierdut. Ceea ce era pus \u00een cauza era Europa si ea a c\u00e2stigat. Franta este o punte de legatura care permite sa ne unim\u201c.
\nSe deschide o alta <\/strong>
\nperspectiva \u00een Siria?<\/strong>
\nPentru deblocarea impasului din Consiliul de Securitate a fost necesara crearea unui Grup de actiune pentru reglementarea situatiei din Siria care sa includa, pe l\u00e2nga reprezentantii marilor puteri, si ministrii de externe ai statelor vecine zonei de conflict. Continuarea masacrelor armatei lui Assad a determinat o atenuare a cunoscutelor rezerve ale\u00a0 Moscovei si Beijingului, astfel \u00eenc\u00e2t Grupul de actiune, convocat \u00eentr-o noua reuniune la Geneva, a reusit, \u00een sf\u00e2rsit, sa ajunga la un acord de principiu privind formarea unui guvern de tranzitie \u00een Siria. Un acord despre care nu se stie \u00eenca totul. Declaratiile de la sf\u00e2rsitul reuniunii ale participantilor lasa sa se creada ca se deschide o noua perspectiva pentru \u00eencetarea razboiului civil. Pozitiile si-au pierdut din rigiditate si nu mai par ireconciliabile.\u00a0 Secretarul de stat american Hillary Clinton: \u201eAssad trebuie sa plece\u201c; ministrul de externe rus Serghei Lavrov: \u201e…este inacceptabil\u00a0 ca un grup din Siria sa fie exclus din procesul de reglementare\u201c; ministrul de externe chinez Yang Jiechi: \u201ePersoane din afara nu trebuie sa ia decizii pentru poporul sirian\u201c. Verdictul lui\u00a0 Kofi Annan: \u201eistoria ne va judeca aspru daca nu vom ajunge la un acord asupra tranzitiei \u00een Siria… Documentul (la care s-a ajuns) este clar \u00een privinta liniilor directoare si a principiilor pentru a asista partile siriene (\u00een conflict, n.n.) …sa-si poata stabili un guvern de tranzitie si sa faca schimbarile necesare…(Viitorul lui Bachar al-Assad) va fi problema sirienilor\u201c. \u00cen privinta guvernului de tranzitie, Annan a precizat: \u201eOrganul de guvernare tranzitorie va avea puteri executive. El va putea fi format din membrii guvernului actual si ai opozitiei precum si din alte grupuri; acesta trebuie sa fie alcatuit pe baza unui consens reciproc\u201c. Cum va deveni aplicabil acest principiu smuls cu forcepsul ram\u00e2ne de vazut. Se constata chiar din declaratiile mentionate mai sus ca Moscova au slabit rezistenta prin care l-au salvat p\u00e2na acum pe Assad. \u00cen aceasta situatie, acordul de principiu la care s-a ajuns la Geneva va fi introdus \u00een Consiliul de Securitate ca baza de discutie pentru o rezolutie care sa permita rezolvarea conflictului s\u00e2ngeros din Siria.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Daca politica de la Bucuresti nu ne ofera nici un motiv de bucurie, sa ne oprim la doua reuniuni importante internationale \u00een care arta compromisului a deschis perspectivele unor evolutii de mult asteptate. Prima este cea a\u00a0 Consiliului Europei din 28-29 iunie, la care Rom\u00e2nia a avut o inovatie: schimbarea nivelului de participare si, sa… Cite\u0219te mai mult »Arta compromisului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,7412,5883],"class_list":["post-12511","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-politica-externa","tag-siria"],"views":2165,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12511","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12511"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12511\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12511"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12511"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12511"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}