Erau putini, \u00een anii tineretii mele, cei care purtau papion; lavalierele disparusera sau nu-mi aduc eu aminte sa le fi vazut plimbate sub dubla barbie. Ambianta proletara si lupta de clasa, acesti marginali ai vremurilor erau ridiculizati cu vocabulele, de altfel destul de binevoitoare, de \u201efilfizoni\u201c sau de \u201epapitoi\u201c. Ca sa nu se creada ca mai am ceva \u00eempotriva papioanelor, marturisesc ca am purtat si eu de c\u00e2teva ori si nu m-am gasit deloc caraghios. Dar altceva tineam sa spun. Re\u00eentoarcerea brutala \u00een Istorie nu se putea face, si nu s-a facut, fara regasirea semnelor vestimentare de altadata ce-l rupeau pe purtator de muritorii de r\u00e2nd, plebea incapabila sa-si faca un nod ca lumea la banala cravata impusa de evenimente mai triste sau mai vesele. Blanurile, palariile, bijuteriile si gablonturile de familie, ascendenta, mofturile cu miros greu de naftalina au devenit la r\u00e2ndul lor dovezi irefutabile ca avem si noi din nou boerii nostri, aristocratii nostri care i-au pacalit pe martienii ce s-au straduit de pomana aproape cincizeci de ani sa le bage pe g\u00e2t socialismul. Pusi la socoteala si supravietuitorii sau mostenitorii \u201efostilor\u201c aterizati din strainatate sa redob\u00e2ndeasca imense averi, se poate spune ca, cel putin din punct de vedere al stratificarii la v\u00e2rful piramidei sociale, stam relativ bine. O anumita tensiune se consuma \u00eentre aceasta patura ce-si revendica si asuma un stil de viata si o noblete de spirit, de caracter si de sacrificiu pentru binele comun, care s-ar pierde \u00een trecutul \u00eendepartat si glorios al tarii, si sleahta noilor \u00eembogatiti, cu manierele si gusturile lor primitive, dar de la o vreme e at\u00e2ta electricitate \u00een Rom\u00e2nia ca ar fi o pierdere de timp sa i se dea mai multa importanta dec\u00e2t merita.
\nTentativa esuata de a considera Istoria \u00eencremenita \u00een lungii ani ai socialismului nu i-a descurajat totusi pe c\u00e2tiva tinerei naravasi sa-si exprime la \u00eenceputurile haotice ale capitalismului furia, \u00eendoielile, frustrarile si dezgustul de a se fi nascut \u00een tara \u00een care s-au nascut, au crescut, au studiat si s-au trezit brusc \u00eenzestrati cu misiunea obositoare si fara prea mari sanse de reusita de a lumina\u00a0 prostimea. Pe urmele lui Cioran si Ionescu, figuri emblematice ale unei altei epoci, au tavalit, asadar, Rom\u00e2nia si rom\u00e2nul, legendele, baladele si Eminescu, \u00eentr-un cuv\u00e2nt Istoria, bun\u00e3, rea, mediocra, at\u00e2ta c\u00e2t a fost si este, \u00een flegma de cr\u00e2sma pe care orice neispravit abtiguit si enervat o tr\u00e2nteste \u00eentre talpi si o \u00eentinde pe dusumea cu pingelele. Trezit din mahmureala, neispravitul ram\u00e2ne tot neispravit. Nici tinereii de mai ieri \u00eembatati cu vorbe, cu venin si cu ranchiuna si nici cei c\u00e2tiva dizidenti imaginari si maestri ai oportunismului politic de la o zi la alta si mai chercheliti cu iluzia nemuririi care i-au pompat, adulat, publicat si glorificat nu dau semne ca ar iesi vreodata din mahmureala lor culturala, si poate ca e mai bine. Au devenit \u00een schimb cu totii, si asta este una din particularitatile stranii ale rabdarii rom\u00e2nilor, daca nu cumva ale sictirului lor fata de pretentiile elitei, clasici ai denigrarii trecutului, repere ale degringoladei morale a unei bune parti dintre intelectuali, \u00eenalti functionari si afaceristi culturali, atlantisti si neoliberali convinsi p\u00e2na \u00een rarunchi.
\nS-ar fi mobilizat exact 500 de purtatori de papion pe Aleea Alexandru \u00een sprijinul presedintelui Institutului Cultural Rom\u00e2n, model recunoscut \u00een materie de papioane,\u00a0 amenintat cu destituirea si, dupa acelasi ziar cu bulina portocalie, vreo 10-15 contra manifestanti. Se pare ca cineastii, care n-au mai fost numarati, nu purtau papioane c\u00e2nd, m\u00e2nati de aceeasi mahmura solidaritate, s-au trezit \u00een fata Ambasadei Canadei si au cerut \u00eentr-un glas azil cultural simbolic \u00een Canada. Mai degraba caraghios, cel dint\u00e2i protest mi-a amintit vizitele petrecute c\u00e2ndva, pe seara, \u00een redactia revistei \u201eLuceafarul\u201c de c\u00e2tiva adolescenti abulici \u00eempopotonati cu papioane. Intrati \u00een gratia echivoca a unui prozator care arbora si el din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd simbolicul detaliu vestimentar, susoteau \u00eentre ei, se \u00eenv\u00e2rteau o vreme printre mesele lungi, \u00eemb\u00e2cseau aerul cu un parfum greu si dispareau \u00eenconjur\u00e2ndu-si mentorul ca nu cumva sa-l piarda pe culoarele sumbre ale Casei Sc\u00e2nteii.
\nCel de al doilea protest mahmur si cererea simbolic\u00e3 de azil cultural si mai mahmura a cineastilor m-au distrat copios. Ignoranta lor despre Canada si despre modul \u00een care functioneaza \u201eindustriile culturale\u201c, cum se numeste aici tot ce tine de cultura si beneficiaza \u00een principiu de subventii (carti, filme, teatre, orchestre simfonice, muzee) este scuzabila. Nu are rost, si nici nu este aici locul, sa explic un sistem care are criteriile si limitele lui \u00een sustinerea culturii. Precizez doar ca nici pentru guvernul federal conservator si nici pentru cel provincial liberal cultura nu mai reprezinta de ani si ani dec\u00e2t un sector bugetar din care se taie. Nu sunt astfel deloc sigur ca daca s-ar trezi cu adevarat \u00een Canada cineastii rom\u00e2ni ar mai face filmele pe care le fac, mahmuri cultural, \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Erau putini, \u00een anii tineretii mele, cei care purtau papion; lavalierele disparusera sau nu-mi aduc eu aminte sa le fi vazut plimbate sub dubla barbie. Ambianta proletara si lupta de clasa, acesti marginali ai vremurilor erau ridiculizati cu vocabulele, de altfel destul de binevoitoare, de \u201efilfizoni\u201c sau de \u201epapitoi\u201c. Ca sa nu se creada ca… Cite\u0219te mai mult »Mahmureala culturala<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-12489","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":1594,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12489","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12489"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12489\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12489"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12489"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12489"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}