Faptul ca dl Marin Marian-Baasa a selectat, pentru coperta a patra a recent aparutei sale carti, Muzicologii, etnologii, subiectivitati, politici (Editura Muzicala, 2011), un fragment din recenzia mea la o alta lucrare a sa (Vezi Nicolae Constantinescu, Tonalitati noi \u00een etnomuzicologie, \u201eSud\u201c. Revista lunara de cultura editata de Fundatia \u201eDimitrie Bolintineanu\u201c, Bolintin-Vale \u2013 Giurgiu \u2013 Bucuresti, anul 8, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 2004, p. 20; republicat \u00een Idem, Citite de mine \u2026 Folclor, Etnologie, Antropologie. Repere ale cercetarii (1967-2007), Volum. Editat de Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Colectia \u201eAnotimpuri culturale\u201c, 2008, p. 320-326) nu poate dec\u00e2t sa ma bucure. \u00cen plus, convergenta opiniilor mele cu ale altor doi comentatori ai aceleiasi carti (muzicologii Constantin Catrina si Viorel Cosma) ma face sa cred ca \u201ediagnosticul\u201c pus pe volumul din 2003 a fost corect si s-a \u00eent\u00e2lnit cu intentiile autorului. Mai mult, calitatile acestuia (\u201eFoarte personal \u00een tot ceea ce face si scrie, iubitor de paradoxuri si uneori de excentricitati, aleg\u00e2ndu-si cu grija temele \u2026\u201c, polemic, adept al tehnicii \u201eluatului \u00een raspar\u201c etc.), ca si scaderile lui, poate nu \u00eendeajuns de apasat scoase la lumina \u00een acele cronici vadit binevoitoare, se regasesc, amplificate, \u00een volumul din 2011.
\nDe remarcat, \u00eenca de la \u00eenceput, o modificare nu lipsita de semnificatii \u00een ceea ce priveste titlul, de la unul voit neutru si inexpresiv (Studii si materiale de etnomuzicologie, Editura Muzicala, 2003) la acesta de acum, care atrage atentia, prin folosirea la plural a celor patru teme mari care fac obiectul cartii (\u201emuzicologii\u201c, \u201eetnologii\u201c, \u201esubiectivitati\u201c, \u201epolitici\u201c), asupra viziunii pluraliste care domina \u00eentreaga carte. \u00centr-at\u00e2t de convins este autorul de\u00a0 existenta mai multora din toate cele care \u00eel preocupa, \u00eenc\u00e2t \u00een ultimul studiu al volumului vorbeste\/scrie despre \u201efolclorurile si folclorismele actuale\u201c, cuvinte pe care dictionarul calculatorului meu nu le recunoaste (deocamdata!). De fapt, jocul cu cuvintele\/de cuvinte, la care se recurge, uneori, \u00een exces, \u00eel situeaza pe Marin Marian-Balasa \u00een categoria teoreticienilor incomozi, dificil de receptat, cu un discurs intentionat ambiguu, fata de care trebuie sa stai mereu en garde, pentru ca nu stii \u00eencotro bate si nici care ar fi calea de acces catre dedesubturile g\u00e2ndului sau, fapt explicabil, poate, si prin aceea ca etnologul scrie (si) literatura, de calatorii si beletristica, domeniul predilect al ambiguitatii.
\nAltminteri, crezul sau e explicit, pozitionarea limpede, redactorul responsabil\/editor-in-charge al \u201eRevistei de Etnografie si Folclor\u201c\/ \u201eJournal of Ethnography and Folklore\u201c (serie noua\/new series) a Academiei Rom\u00e2ne, cercetator stiintific la Institutul de Etnografie si Folclor al aceleiasi Academii suport\u00e2nd cu stoicism sa slujeasca unor zei cazuti (\u201eetnografie\u201c, \u201efolclor\u201c, \u201epopular\u201c, \u201etaranesc\u201c (autorul zice, consecvent, \u201epeizan\u201c), \u201efolclor muzical\u201c, chiar \u201eetnomuzicologie\u201c) la rostirea\/auzirea carora unora dintre conmiltonii sai li se strepezesc dintii si le tiuie urechile. \u00cen paranteza fie spus, noua serie a vechii reviste de folclor si-a schimbat clar profilul de c\u00e2nd Marin Marian- Balasa a fost investit cu calitatea de redactor responsabil (revista publica studii numai \u00een limbi straine, aria colaboratorilor s-a extins mult catre \u00een afara – \u00een numarul 1-2\/2010 abia daca sunt patru autori rom\u00e2ni sau de origine rom\u00e2na, tematica celor mai multe din contributii este una de actualitate, predominant etnomuzicologica etc.)
\nTitlul (si continutul) primului studiu din partea I a volumului, \u201eFolclorul \u2013 de ce \u201etrebuie\u201c (re)cules\u201c (p. 12-47), dezvaluie spiritul polemic al autorului, ghilimelele de la \u201etrebuie\u201c trimit\u00e2nd cu necesitate la studiul programatic al lui Ovid Densusianu din 1909 (nu 1908, cum apare \u00een bibliografie si \u00een note), luat ca reper teoretic de majoritatea folcloristilor traditionalisti (horribile dictu!), iar \u201e(re)cules\u201c se refera mai putin la reiterarea operatiei de culegere, colectare de pe teren a \u201eproduselor folclorice\u201c, c\u00e2t evoca momentul de reculegere la capat\u00e2iul unui defunct.
\nSunt identificate trei etape si trei atitudini \u00een culegerea, publicarea, editarea muzicii populare \u00een primul r\u00e2nd: amatorismul romantic, profesionalismul academic si academismul partinic, definite \u00een modul cel mai personal cu putinta \u00een preambulul studiului si ilustrate cu exemple bine alese si savuros comentate. \u201eCaii de bataie\u201c pentru prima atitudine sunt, printre altii, Mihail Vulpescu, \u201ehipernostalgicul fiu al unui preot rural\u201c (autor totusi,\u00a0 printre altele, al unei monografii locale, publicate \u00een Franta, cu o prefata de Arnold Van Gennep, 1927), al carui romantism \u201etransgreseaza paradigme\u201c: \u201ela el, refuzul orasului si al modernitatii se asociaza cu xenofobia si nationalismul extrem de factura rasista\u201c. De aici p\u00e2na la \u201epartinirile ideologic-politice tipice ortodoxismului politic si extrem-nationalismului fascist\u201c nu mai e dec\u00e2t un pas! Oricum, H. H. Stahl era, \u00een 1983,\u00a0 \u00een plin ceausism, mult mai bl\u00e2nd, numind ratacirile unora ca Mihail Vulpescu \u201eexagerari patriotice\u201c. E drept ca, \u00een acelasi volum, batr\u00e2nul sociolog identifica si el \u201eo disidenta legionara\u201c, la care se va referi si confratele Marin Marian-Balasa \u00een volumul din 2011 cu o virulenta extrema. Astfel, lui Dimitrie Cuclin i se face un portret din tuse (prea) aspre, cit\u00e2nd ceea ce Iosif Sava nu a scris niciodata, ci doar a spus \u201e\u00een privat\u201c despre \u201epacatul istoric al lui Cuclin, anume acela de fi fost un ultranationalist, extrem si fundamentalist, un legionar implicit si un antisemit indirect\u201c.
\nPe Sabin Dragoi, care declarase, \u00een plin secol XX, starea de urgent\u00e3\u00a0\u00a0 \u00een folcloristica timpului \u2013 \u201eSa ne grabim ca bate ora 12! Ne civilizam! Ajutor!\u201c \u2013,\u00a0 \u00eel ataseaza categoriei \u201eamatorism axiomatic inocent\u201c, care se va perpetua p\u00e2na \u00een zilele noastre. Concomitent, se manifesta \u00een folcloristica europeana, o noua\u00a0 tendinta \u2013 \u201eprofesionalismul academic de romantism minim\u201c, ilustrat de culegerile din Bucovina ale lui Mattias Friedwagner, sau din Transilvania, ale lui B\u00e9la Bart\u00f2k, care vor fi fost ajutati, la vremea respectiva, de \u201emulti entuziasti,\u00a0 adica patrioti locali\u201c.
\nIncriminata este si \u201eobsesia monografica\u201c, macar ca principiile ca atare, formulate de mentorii scolii sociologice de la Bucuresti si puse \u00een practica de echipieri \u00een diferite campanii, au dat roade extraordinare, de necontestat, recunoscute de nevoie de catre impetuosul critic (vezi \u00eensemnarile cu privire la Brailoiu, p. 29-30, pe care \u00eel apreciaza pentru \u201ecaracterul sau neconventional si total apolitic\u201c,\u00a0 fata de studiile lui B\u00e9la Bart\u00f2k care faceau parte dintr-un \u201eproiect politic de factura imperial-coloniala\u201c.
\nTot \u00een sarcina \u201eobsesiei monografice\u201c este pusa si orientarea cercetarii institutionalizate din ultimele decenii ale comunismului catre realizarea de tipologii, domeniu \u00een care etnomuzicologii au obtinut c\u00e2teva rezultate notabile, \u00eentre care chiar doua capodopere, C\u00e2ntecul de leagan (1986)\u00a0 de Ghizela Suliteanu si C\u00e2ntecul bradului si zorilor de Mariana Kahane si Lucilia Georgescu-Stanculeanu, al carei cusur esential este acela de a fi prea buna, prea corecta, prea exacta, \u201erisc\u00e2nd sa devina un bun muzeal, bine facut dar rece, netrimit\u00e2nd dincolo de sine, perfect ca o mica piramida coplesitoare si straina\u201c (nota 21, p. 32). Este ca si cum chimistii i-ar reprosa lui Mendeleev ca a creat un sistem al elementelor at\u00e2t de exact, ori lui V. I. Propp ca a deslusit cu at\u00e2ta precizie \u201emorfologia basmului\u201c !
\nO directie pe care MM-B o vitupereza din nu stiu ce colt obscur al constiintei este aceea asa-zis ortodoxista, asimilata nici mai mult nici mai putin legionarismului \u201epatent\u201c. Intra aici \u201eprecursori\u201c precum Theodor Fecioru, Ovidiu Papadima, Dumitru Staniloaie, sociologii Ernest Bernea si Ion I. Ionica, relativ uitatul Petru Iroaie, \u201evedete ale filosofarii autohtoniste\u201c precum Nae Ionescu, Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu, Petre Tutea. \u201eAstazi \u2013 constata autorul \u2013 daca nu este vaticinar, resentimentar si opresiv-revansard, ca \u00een cazul unor universitari bine mediatizati (care or fi aceia? sau poate ca sunt, ca si caii lui Achile care \u00abse vede ca erau, de vreme ce trageau\u00bb \u2013 n.n. N.C.) si al c\u00e2torva aspiranti la fotolii academice, ortodoxismul este doar unul veleitar\u201c s\u2026t Dincolo de antiliberalism si intoleranta, neolegionarismul contemporan este o ideologie a egofiliei si egocentrismului, a capatuielii si megalomaniei egotice. Nu Natia, Biserica sau alte categorii idealiste ce animau extazele hormonale ale legionarilor din interbelic sunt actuale cu adevarat, caci legionarii de astazi sunt mizantropi p\u00e2na \u00een maduva oaselor \u201e.
\nEvident ca, \u00een malaxorul criticii, nationalismul extrem (\u201eultranationalismul\u201c) nu poate fi detasat de antisemitism (un capitolas al sectiunii se cheama \u201eistoria muzicii \u00een cheie antisemita\u201c), dar pamfletul cel mai savuros, daca nu ar avea si nota de tristete corespunzatoare, este postfata la un volum publicat de Adrian Vicol, Recitativul epic al baladei: tipologie muzicala, 2004, reluata \u00een volumul de fata sub titlul Postfata sau despre excelentele etnomuzicologiei aflate \u201esub vremi\u201c. Schimb\u00e2nd ceea ce este de schimbat, Marin Marian-Balasa se substituie filosofului de dreapta Nae Ionescu, iar Adrian Vicol\/Iosif Weisz scriitorului cu origini evreiesti, Mihail Sebastian. Rezulta o evaluare exacta a activitatii de cercetare a folcloristului Adrian Vicol, cuprinsa \u00eentr-o bibliografie adusa la zi si comentata din perspectiva specialistului care nu poate, nu vrea si nici nu trebuie sa-l scoata pe Vicol-Weisz din contextul istoric, politico-ideologic \u00een care si-a scris opera: \u201eLa fel ca pentru orice reprezentant oficial al folcloristicii traditionale \u2013 sau ca reprezentant traditional al folcloristicii oficiale \u2013 pentru Adrian Vicol muzicala populara rom\u00e2neasca are un \u00abcaracter unitar\u00bb. Repet\u00e2nd asta, octogenarul nostru coleg repeta un cliseu al muzicologiei traditionale, egal interbelice si comuniste, care neaga total realitatea hibriditatii folclorurilor si folclorismelor din tot estul european\u2026 \u00cen ton cu autosuficienta, grandoarea si izolarea perfecta a stiintelor etnologice rom\u00e2nesti din postbelic, autorul etc. etc.\u201c.
\nPoti sa fii sau sa nu fii de acord, \u00een totalitate sau partial, cu asertiunile comentatorului, dar nu poti sa ignori discursul patetic si scriitura polemica.
\nDe fapt, arunc\u00e2nd \u00een puzzle-ul cartii sale piese de dimensiuni si forme diferite \u2013 retusuri esentiale, mai\u00a0 de graba neasteptate la istoria folcloristicii\/ etnomuzicologiei rom\u00e2nesti, calificari uneori prea transante (\u201eUltranationalism si rasism academic\u201c), \u00eentrebari pe care poate si le pun si altii (\u201eCare \u00absat\u00bb, care \u00abtaran\u00bb, care \u00abfolclorist\u00bb?\u201c), introduceri \u00een zone mai putin circulate la noi, precum antropologia vizuala, muzica pop, manele, manelisti si antimanelisti etc.) Marin Marian-Balasa \u00eesi duce la bun sf\u00e2rsit proiectul sau stiintific (si nu numai!) surprinz\u00e2ndu-si cititorul, bulvers\u00e2ndu-l uneori, fac\u00e2ndu-l sa g\u00e2ndeasca, cre\u00e2nd perplexitati si las\u00e2nd mereu calea deschisa catre un dialog dorit sincer si util, fac\u00e2ndu-l sa astepte cu interes urmatoarea lui carte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Faptul ca dl Marin Marian-Baasa a selectat, pentru coperta a patra a recent aparutei sale carti, Muzicologii, etnologii, subiectivitati, politici (Editura Muzicala, 2011), un fragment din recenzia mea la o alta lucrare a sa (Vezi Nicolae Constantinescu, Tonalitati noi \u00een etnomuzicologie, \u201eSud\u201c. Revista lunara de cultura editata de Fundatia \u201eDimitrie Bolintineanu\u201c, Bolintin-Vale \u2013 Giurgiu \u2013… Cite\u0219te mai mult »Acorduri si dezacorduri \u00een etnomuzicologie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[7944],"class_list":["post-12468","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-marin-marian-baasa"],"views":3786,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12468","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12468"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12468\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12468"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12468"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12468"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}