{"id":12417,"date":"2012-06-28T12:17:11","date_gmt":"2012-06-28T10:17:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12417"},"modified":"2012-06-28T12:17:47","modified_gmt":"2012-06-28T10:17:47","slug":"roland-garros-mon-amour-58","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/roland-garros-mon-amour-58\/","title":{"rendered":"Roland Garros, mon amour (58)"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>De la Paris la Londra nu e nevoie dec\u00e2t de un pas. Important e sa ajungi la Pas de Calais si sa-l faci peste M\u00e2neca! Apoi, te opresti direct la West Kensington, cartier rezidential al Londrei unde \u00eesi are locatia \u00eenca de la 1890 turneul pe iarba de la Queen&#8217;s Club, prima halta pe drumul de la Roland Garros la Wimbledon. E o oprire importanta, chiar daca competitia nu poseda dec\u00e2t 250 de puncte ATP. \u00cen aceeasi saptam\u00e2na cu turneul de la Queen&#8217;s are loc, tot pe gazon, o alta \u00eentrecere interesanta, la Halle, Gerry Weber Open. Tot de 250 de puncte, cu premii asemanatoare. Niciodata \u00eensa, \u00een ciuda participarii lui Federer si Nadal, turneul si gazonul din Germania nu vor rivaliza cu cele de la Londra, caci este vorba categoric despre alta calitate si traditie&#8230;<\/strong><\/em><br \/>\nEi bine, fara s-o mai lungesc, anul acesta competitia de la Queen&#8217;s a fost una a surprizelor. Pentru ca a plouat, dar nu foarte mult. Pentru ca principalii favoriti au fost rapid eliminati din fazele incipiente: Andy Murray a suferit presiunea lui Nicolas Mahut, Jo-Wilfried Tsonga a primit o lectie de tenis de la Ivan Dodig, Janko Tipsarevici a fost pus la punct de Lu Yen-Hsun, iar Gilles Simon a suferit o corectie drastica din partea lui Simone Bolelli. Daca \u00eel mai adaugam pe Andy Rodick, care a pierdut la Edouard Roger-Vasselin, si pe Feliciano Lopez, care a fost eliminat de Kevin Anderson, atunci vom \u00eentelege fara dificultate de ce editia din acest an a turneului de la Queen&#8217;s Club a fost una s\u00e2ngeroasa pentru favoriti. A plouat cu surprize, a plouat la propriu, si p\u00e2na si finala a fost una care a depasit orice asteptare \u2013 \u00een bine si \u00een rau.<br \/>\nAsadar, \u00een actul ultim si-au dat \u00eent\u00e2lnire doi capi de serie, croatul Marin Cilici (6) si argentinianul David Nalbandian (10). Tineretea contra maturitatii (23 vs 30), viitorul \u00eempotriva (deja) trecutului. Am\u00e2ndoi finalistii au facut parte din selectul Top Ten, Marin pe locul 9, iar David pe pozitia a 3-a. Se mai \u00eent\u00e2lnisera de cinci ori adversarii de la Queen&#8217;s, conducea cu 4-1 blondul gaucho, dar ultima partida fusese c\u00e2stigata chiar anul acesta, pe zgura, \u00een cinci manse, \u00een Cupa Davis, de catre Cilici. Nalbandian trecuse pe r\u00e2nd de Pospisil, Bemelmans, Roger-Vasselin, Malisse si Dimitrov, iar Cilici statuse \u00een primul tur, apoi c\u00e2stigase la Ebden, Rosol, Lu si Querrey. T\u00e2narul croat era mai odihnit, el beneficiase de un bye \u00een primul tur, Lu abandonase dupa ce pierduse primul set si doar Sam Querrey \u00eei smulsese un set \u00een semifinala. Tenismanul argentinian lasase trei seturi adversarilor, de fiecare data fiind condus cu o mansa. Marin facea prima oara finala pe iarba, \u00een timp ce David avea motive sa-si aminteasca de singura lui finala de Grand Slam disputata \u00een cariera, cea de la Wimbledon, din 2002, pierduta \u00een fata lui Hewitt. Nu s-ar fi putut spune ca exista un favorit cert, am\u00e2ndoi finalistii av\u00e2nd argumentele lor, deosebit de credibile: serviciu puternic si plasat, cu varii efecte, dreapta excelenta, backhand devastator, stopuri si voleuri de calitate, joc rapid, bine adaptat suprafetei.<br \/>\n\u00cen primul set mai bine a \u00eenceput Nalbandian. David a facut break, tenisul lui era frumos si geometric, cu o acceleratie fabuloasa. Cilici, \u00eenalt de 1,98 metri, revine gratie serviciului si returului, dar si unei mobilitati superioare. Asistam la mingi incredibile, se joaca pe contre, pe r\u00e2nd initiativa trece de la un jucator la celalalt, nu exista pauza, compromis, cedare. Publicul exulta, englezii sunt multumiti, este un tenis demn de finala unui turneu mai mult dec\u00e2t centenar!<br \/>\nCei doi ajung \u00een tie-break. Argentinianul, mai lucid, \u00eesi asasineaza adversarul cu gigantica lui lovitura de rever, angajeaza scurte diabolice, face voleu cu o dexteritate amintind de Rios. Prelungirile setului ne arata un Nalbandian mai motivat, care c\u00e2stiga mansa la trei. Mai mult, nativul din C\u00f3rdoba \u00eencepe servind \u00een setul secund si ajunge usor la 30-0. Din acel moment, orgoliul ranit al croatului se revolta. Marin joaca de parca ar fi \u00een transa si retururile lui \u00eel \u00eemping pe David sa greseasca. Break rapid pentru croat, apoi Cilici \u00eesi face usor serviciul. Meciul evolueaza pe aceleasi coordonate de o frumusete clasica. Lovituri dure, unghiuri maiestre, efecte care \u00eeti taie rasuflarea. Multimea e \u00een delir, asa trebuie sa arate o finala! La scorul de 3-2 pentru Cilici, Nalbandian face unul dintre acele ghemuri despre care se spune ca este luminos. Desi grand serveur, elevul lui Bob Brett nu gaseste contra-argument si-si pierde serviciul. David a facut rebreak si setul \u00eencepe de la zero. Oare?<br \/>\nGata relaxat, g\u00e2ndindu-se ca va conduce cu 4-3 si ca poate forta apoi pe serviciul croatului, Nalbandian, \u00een ciuda experientei sale, nu este capabil sa tina de serviciu. Marin baga toate mingile \u00een teren, returul lui aduce puncte pretioase, dreapta longilinului nascut la Medjugorije face contract cu tusa si Cilici c\u00e2stiga la zero contra unui serviciu redutabil. Din ochii albastri ai lui Nalbandian serenitatea a disparut cu totul. Latino-americanul azv\u00e2rle \u00een trei r\u00e2nduri cu racheta, din ce \u00een ce mai furios. Nu poate accepta ca roata s-a \u00eentors at\u00e2t de repede. Imediat dupa ultima minge a ghemului, un forhand cross de returnat, David nu gaseste alta forma de exprimare a frustrarii dec\u00e2t un sut \u00een minusculul panou publicitar ce \u00eenconjoara pe trei laturi scaunul arbitrului de linie. Fabricat din placaj usor, acesta cedeaza si, sub forta izbiturii, \u00eel loveste pe britanicul sexagenar ce privea impasibil scena. O mica zgaiba s\u00e2ngerie se iveste sub pantalonul englezului. Acesta \u00eesi sufleca cracul, parca pentru a arata lumii \u00eentregi (meciul se televizeaza) c\u00e2t de asasin a fost lovit! Nalbandian este dezolat, nu-i vine sa-si creada ochilor ce greseala a comis si c\u00e2t de rapid a basculat situatia \u00een defavoarea sa. Blondul argentinian este consternat, \u00eesi cere scuze, vrea sa-l consoleze pe arbitru, este evident pentru oricine ca n-a avut nimic cu acesta. Britanicul pare cumplit de ofensat si se retrage de parca ar fi suferit o canonada executata cu o pusca de v\u00e2natoare pentru ursi. Arbitrul de scaun, irlandezul Fergus Murphy, se consulta cu supervizorul turneului si \u00een cele din urma cei doi cad de acord: cod violation. Pe rom\u00e2neste: meciul s-a \u00eencheiat, victoria \u00eei revine croatului, Nalbandian este descalificat.<br \/>\nPublicul fluiera copios, nu at\u00e2t din pricina lipsei de sportivitate a gestului (s-au vazut altele si mai si, \u00een fond!), c\u00e2t mai degraba din pricina faptului ca este vaduvit de o partida extrem de frumoasa, cu final imprevizibil. Faptul este \u00eensa consumat. Nalbandian va fi amendat cu 10 000 de lire sterline, i se iau punctel c\u00e2stigate p\u00e2na \u00een finala, toti banii, va fi suspendat opt saptam\u00e2ni din circuit, va pierde Wimbledon-ul si Olimpiada. Colac peste pupaza, arbitrul \u201eranit\u201c depune pl\u00e2ngere la Scotland Yard, iar politistii demareaza o ancheta pentru a stabili circumstantele acelui \u201eatac\u201c cosumat pe arena de la Queen&#8217;s. Nalbandian risca o condamnare la \u00eenchisoare frumusica.<br \/>\nAcestea au fost surprizele de la West Kensington 2012. Morala? Nu-ti bate joc de norocul, talentul si munca ta. Pot \u00eentelege ca esti furios, dar manifestarile tale, legitime p\u00e2na la un punct, trebuie sa se opreasca pe un prag al controlului minim. C\u00e2t \u00eel priveste pe arbitrul de linie, el s-a dovedit ceea ce stiam deja ca este: un englez autentic. Sa-i dea Dumnezeu refacere rapida si sa speram ca va scapa cu viata din greaua \u00eencercare! Si, cine stie, poate ca va retrage pl\u00e2ngerea, urm\u00e2nd sa faca o frumoasa vacanta \u00eentr-un paradis oceanic si insular, pe banii lui Nalbandian. Rule Britannia!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De la Paris la Londra nu e nevoie dec\u00e2t de un pas. Important e sa ajungi la Pas de Calais si sa-l faci peste M\u00e2neca! Apoi, te opresti direct la West Kensington, cartier rezidential al Londrei unde \u00eesi are locatia \u00eenca de la 1890 turneul pe iarba de la Queen&#8217;s Club, prima halta pe drumul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/roland-garros-mon-amour-58\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Roland Garros, mon amour (58)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[720],"class_list":["post-12417","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-roland-garros"],"views":1855,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12417","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12417"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12417\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12417"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12417"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12417"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}