{"id":12356,"date":"2012-06-28T11:35:22","date_gmt":"2012-06-28T09:35:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12356"},"modified":"2012-06-28T11:36:12","modified_gmt":"2012-06-28T09:36:12","slug":"america-revolutia-incepe-din-maternitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/america-revolutia-incepe-din-maternitate\/","title":{"rendered":"America: revolutia incepe  din maternitate"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Da, intr-adevar, este vorba de revolutia celor \u201einarmati\u201c cu biberoane, cei doua milioane nouasprezece mii douazeci si sapte de nou-nascuti in America in cursul anului 2011, care nu sunt albi. Este pentru prima data in istorie c\u00e2nd acesti bebelusi sunt mai numerosi dec\u00e2t fratiorii lor cu pielea alba (mai putin de 2 milioane nascuti in acelasi an). De-acum balanta s-a schimbat in mod ireversibil si, daca populatia alba e inca majoritara per total, asta nu va mai dura prea multa vreme: culoarea Americii se schimba in mod determinant.<\/strong><\/em><br \/>\nNu vorbim aici doar de statistica, sau de vreo curiozitate demografica. Este, in fapt, o a doua revolutie care va face din Statele Unite ale Americii, ocupate de coloni europeni si transformate intr-o natiune bicentenara, o societate cu mult mai diversa dec\u00e2t cea binecunoscuta. Acei peste doua milioane de bebelusi asiatici, negri, dar mai ales latinos, copii ai unor emigranti mai mult sau mai putin legali, veniti mai ales din sud, de la faimoasa Frontiera, sunt fiii si fiicele unor culturi, istorii, mentalitati si moduri de a intelege raporturile cu ceilalti mult diferite de cultura wasp, care a fondat in mare parte SUA.<br \/>\nCultura alba, anglo-saxona, protestanta, a dominat si construit structura intregului edificiu american. Majoritatea din cadrul&#8230; noii majoritati sunt latinos, fiii si fiicele sudului, iar explicatia nu e greu de dat. Media de v\u00e2rsta a populatiei albe din State este de 42 de ani, la limita extrema a fecunditatii feminine. Media de v\u00e2rsta pentru hispanici sau latinos este, pe de alta parte, de 27 de ani, in plina capacitate reproductiva. Si, cu toata slabiciunea sau uneori absenta totala a unuei retele de suport public pentru famillile emigrantilor celor mai saraci \u2013 nu mai vorbesc de cei ilegali! \u2013 se pare ca functioneaza foarte bine solidaritatea de familie, adevaratul si marele welfare state care le permite acestor tineri emigranti sa aiba o medie de 3,8 copii per cuplu, c\u00e2ta vreme media in familiile albe este de numai doi copii.<br \/>\nToata aceasta situatie \u2013 ce astazi ii scandalizeaza pe \u201enativisti\u201ccare, prin bloguri si publicatii, profetizeaza colapsul unei societati subminate de ignoranti si nefacatori de nimic, debarcati dintr-o data in America \u2013 era previzibila de mai multa vreme, iar statistica biberoanelor nu face dec\u00e2t sa confirme un proces deja in curs. Orase mari, precum New York, Miami, Las Vegas, Los Angeles, Phoebix au constatat ca populatia lor alba este minoritara inca de c\u00e2tiva ani. La Tucson, in statul Arizona, doar un rezident din zece are ca limba materna engleza.\u00a0\u00a0\u00a0 Din cele 3 141 de raioane distribuite in cele 50 de state ale Uniunii, aproape 800 au deja ca populatie majoritara \u201enoneuropeni\u201c, \u201enonanglofoni\u201c, \u201enoncaucazieni\u201c. Si, in vreme ce albii imbatr\u00e2nesc, fara ca noile generatii sa produca mai mult de doi copii, cei care nu sunt albi se inmultesc in proportie aproape dubla, stiut fiind ca, in general, imigratia este apanajul tinerilor.<br \/>\nAcel faimos american melting pot, amestecul de populatii diverse care creeaza natiunea americana, va continua, fara indoiala, sa existe, dar produsul ce va rezulta va fi mult mai divers, si asta nu doar in aparenta propriu-zida si, oarecum, superficiala: culoarea pielii si a parului, particularitatea ochilor etc. The browning of America, inchiderea la culoare a pielii se impune, totusi, ca una dintre problemele cu care se confrunta \u201enativistii\u201c, adica aceia care se agata de visul unei puritati rasiale americane ce, de fapt, nu a existat niciodata. Dar ea constituie un argument de discutie si pentru \u201eliberalii\u201c care sunt entuziasmati de multiculturalism si de diversitatea creatoare care ar putea sa faca sa renasca intreaga natiune. Nici unii, nici ceilalti nu abordeaza si rezolva, de fapt, marea problema de baza: educatia si asistenta sociala.<br \/>\nAceasta numeroasa \u201earmata\u201c care a venit pe lume din iulie 2010 in iulie 2011 va trebui instruita, educata, pregatita si ingrijita cu mult mai bine dec\u00e2t au facut-o p\u00e2na acum sistemul public de invatam\u00e2nt sau acela de asistenta sociala a spitalelor publice. Asta daca exista intentia ca America anului 2030, c\u00e2nd revolutionarii cu biberon de astazi vor deveni adulti, acestia sa fie in stare sa reuseasca in competitia mondiala. Astazi, doar unul din cinci latinos ajunge la universitate, si din acestia doar 18% reusesc sa termine cu o diploma de 4 ani de colegiu. Aceasta in comparatie cu 33% din America albilor. Pentru a rezolva cum trebuie aceasta problema nu ajunge nici macar faptul ca, acum patru ani, a fost ales primul presedinte american negru, Barack Obama. Alegerea acelui presedinte al \u201eminoritatii\u201c african-americane a fost mai mult un simbol si, p\u00e2na la urma, lucrul acesta nici nu s-ar fi int\u00e2mplat daca majoritatea alba nu ar fi votat pentru el.\u00a0 Asta este inca o problema. Lipsa de interes si de educatie, de constiinta civica, ii face adesea pe negri ori latinos sa voteze in mult mai mica masura dec\u00e2t albii.<br \/>\nReactiile la aceasta fundamentala schimbare in statistica populatiei, si nu numai, cu noua majoritate ne-alba sunt, cum e si de asteptat, variate. Dar, dincolo de faptul ca America de origine crestina, catolica si protestanta, sau ebraica si-a pierdut superioritatea numerica, se ridica alta chestiune, fundamentala pentru orice guvern si stat. Cine va plati pentru scolile publice care, in mod evident, se cer inmultite si serios imbunatatite calitativ? Cine va plati pentru asistenta sanitara si sociala, si ea de imbunatatit, dar mai cu seama de extins inc\u00e2t sa poata face fata unei populatii in majoritate saraca, fara mari posibilitati materiale, dar extrem de numeroasa? Cine va creea locurile de munca necesare pentru toata aceasta populatie, si nu doar servicii precum taiatul ierbii, adunarea gunoiului sau zugravitul, ci, cu speranta unei educatii superioare si a unui sistem de invatam\u00e2nt competitiv, a unor locuri de munca apropiate celor care au absolvit cel putin un college? Raspunsul nu poate fi dec\u00e2t unul singur: de platit pentru toate acestea nu vor putea plati dec\u00e2t cei care au banii cei mai multi, adica albii care vor trebui sa isi deschida portofelul ca sa-si finanteze sf\u00e2rsitul propriei superioritati.<br \/>\nParadoxal, ei vor fi cei care isi vor finanta propriul crepuscul&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Da, intr-adevar, este vorba de revolutia celor \u201einarmati\u201c cu biberoane, cei doua milioane nouasprezece mii douazeci si sapte de nou-nascuti in America in cursul anului 2011, care nu sunt albi. Este pentru prima data in istorie c\u00e2nd acesti bebelusi sunt mai numerosi dec\u00e2t fratiorii lor cu pielea alba (mai putin de 2 milioane nascuti in&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/america-revolutia-incepe-din-maternitate\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">America: revolutia incepe  din maternitate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[7898],"class_list":["post-12356","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-societate-america"],"views":1770,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12356","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12356"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12356\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12356"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12356"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12356"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}