{"id":12327,"date":"2012-06-21T17:55:38","date_gmt":"2012-06-21T15:55:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12327"},"modified":"2012-06-21T17:55:56","modified_gmt":"2012-06-21T15:55:56","slug":"o-a-doua-carte-a-cartilor-de-folclor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-a-doua-carte-a-cartilor-de-folclor\/","title":{"rendered":"O a doua carte a cartilor de folclor"},"content":{"rendered":"

Nicolae Constantinescu, Citite de mine\u2026 Folclor, etnologie, antropologie<\/em>. Repere ale cercetarii, Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Bucuresti, 2011, 270 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Asteptat cu interes de cititorii de folclor \u2013 si nu numai\u00a0 \u2013 volumul al doilea din \u201eCitite de mine\u2026 Folclor, etnologie, antropologie. Repere ale cercetarii\u201c, Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Bucuresti, 2011, 270 p., reface o alta etapa a traseului stiintific parcurs de profesorul, folcloristul, etnologul si antropologul Nicolae Constantinescu si cuprinde articole si recenzii aparute \u00een diferite reviste de specialitate \u00een perioada 1999 \u2013 2011.<\/p>\n

\u00cenainte \u00eensa de orice comentariu despre aceasta carte, trebuie sa precizam ca autorul ei este, pe linia lui Mihai Pop, unul dintre putinii cercetatori rom\u00e2ni contemporani care ofera, \u00een studii bine documentate, o perspectiva ampla asupra folclorului rom\u00e2nesc.
\nVolumul este structurat \u00een trei parti,
\nI. \u201eFundamente. \u00centemeietori. Recuperari\u201c, II. \u201eEtnologice\u201c, III. \u201eAntropologice\u201c.
\n\u00cen mod firesc, oferind Cezarului ce e al Cezarului, prima parte a cartii\u00a0 profesorului Nicolae Constantinescu se deschide cu trei articole despre Mihai Pop. Primul e intitulat \u201eMihai Pop \u00een Enzyklopadie des Marchens\u201c, \u00een care se subliniaza contributiile acestuia \u00een domeniul prozei populare. Se insista asupra metodei de lucru impusa de profesorul Pop, \u00eentr-o epoca \u00een care dogmatismul si restrictiile ideologice copleseau cercetarile de orice fel, nu doar pe cele folclorice. Nicolae Constantinescu aduce \u00een discutie \u00een acest articol preocuparile lui Mihai Pop pentru aspectele contemporane ale naratiunilor populare, precum si pentru \u201emodul \u00een care evenimentul istoric real a fost consemnat de documentul scris si de traditia orala\u201c.
\n\u201eScoala folcloristica Mihai Pop\u201c este un articol \u2013 omagiu, dar nu excesiv de laudativ, ci mai degraba corect si obiectiv, un semn de respect si de pretuire de la discipol catre magistru. Denigrat de multi, profesorul Mihai Pop a sadit seminte ale iubirii de folclor \u00een sufletele si mintile ucenicilor sai, nefiind, asa cum precizeaza Nicolae Constantinescu, un \u201erisipitor\u201c sau \u201eun savant fara opera\u201c. El \u201ea lasat urme vizibile \u00een stiinta rom\u00e2neasca a folclorului\u201c, a pregatit ca dascal generatii \u00eentregi de folcloristi si de etnologi, \u00een acelasi timp \u00eendrum\u00e2nd teze de doctorat, ale caror referate sunt adevarate \u201emetatexte\u201c, profunde si subtile. Se observa \u00een aceste pagini o usoara nostalgie a discipolului care retraieste, din perspectiva maturitatii stiintifice si didactice, anii de ucenicie pe l\u00e2nga Profesorul Mihai Pop. Ideile \u00eennoitoare ale \u201emosului\u201c si-au gasit efectul pozitiv asupra celor pe care i-a format de-a lungul timpului, fie la Cercul de Poetica si Stilistica, fie la Cercul de Folclor de la Facultatea de Filologie din Timisoara, fie \u00een cercetarile studentesti de teren. De aceea, este \u00eendreptatita asemanarea dintre cei doi Mihai, Eminescu si Pop, ai spiritualitatii si culturii noastre, pe care o sugereaza \u201ecu sfiala\u201c Nicolae Constantinescu \u2013 \u201epe c\u00e2t se poate omeneste prevedea folcloristica rom\u00e2neasca va \u00eencepe secolul al XXI-lea sub auspiciile g\u00e2ndirii si operei Profesorului Mihai Pop\u201c.
\nReconstituirea portretului cercetatorului si Profesorului continua \u00een articolul \u201eMihai Pop \u2013 arhitectura operei. I. Idei fondatoare si zgura ideologica\u201c, unde Nicolae Constantinescu anuleaza orice prejudecata cu privire la lipsa scrierilor mentorului sau, aduc\u00e2nd numeroase argumente \u00eempotriva denigratorilor. Un prim argument este studiul lui Pop, \u201eProblemele si perspectivele folcloristicii noastre\u201c, aparut \u00een 1956, pe care Constantinescu \u00eel numeste \u201earticol program\u201c, insist\u00e2nd asupra rolului sau ca etalon al lansarii noilor cercetari de folclor din Rom\u00e2nia de dupa al doilea razboi mondial. Traseul stiintific al profesorului Pop este refacut minutios de discipolul sau, cronicar atent si bine informat, care aminteste diferite studii introductive, comunicari stiintifice, note si recenzii: prefata la antologia \u201eFlori alese din poezia populara\u201c (1960), \u201eCu privire la unele studii despre folclorul literar\u201c (1959), \u201eC\u00e2teva observatii privind cercetarea folclorului contemporan\u201c (1959), \u201ePerspective \u00een cercetarea poetica a folclorului\u201c (1966), \u201eCaracterul formalizat al creatiilor orale\u201c (1967). Cele doua din urma sunt, dupa cum afirma Nicolae Constantinescu, adevarate pietre de hotar, din care \u00eesi trag seva creatoare folcloristii cei tineri, m\u00e2ndri de a face parte din scoala \u201emosului\u201c Pop.
\nPionieri \u00een studiul folclorului rom\u00e2nesc sunt \u00eensa Bogdan Petriceicu Hasdeu (\u201e\u00eentemeietor\u201c), Ov. Densusianu (\u201edeschizator de drumuri\u201c) si D. Caracostea (\u201efauritor al instrumentelor de lucru\u201c), precizeaza Nicolae Constantinescu \u00een \u201eDimensiunea europeana a g\u00e2ndirii etnologice rom\u00e2nesti: D. Caracostea si P. Caraman\u201c. Autorul remarca nota europeana, moderna a g\u00e2ndirii folclorice si etnologice a celor doi cercetatori, Caracostea si Caraman, care situeaza comunicarea de tip folcloric \u00eentr-un context\u00a0 \u2013 cel dint\u00e2i, si \u00eesi manifesta \u00een mod evident intoleranta fata de incultura, dar si iubirea pentru adevarul stiintific\u00a0 \u2013 cel de-al doilea.
\nPlecati dintre noi, dar totusi prezenti prin ceea ce au scris, au cules si au publicat de-a lungul timpului: \u201eOvidiu B\u00e2rlea si contemporanii sai, I.C.Chitimia: cuprindere si consecventa, G.Calinescu \u2013 \u00abfolclorist\u00bb si \u00abetnolog\u00bb\u201c.
\nTrei studii despre doi cercetatori de exceptie, Ovidiu B\u00e2rlea si I.C. Chitimia si un …critic literar, profesor universitar, romancier, George Calinescu. \u00cen primul articol, Nicolae Constantinescu aminteste de Asociatia Studenteasca de Etnografie si Folclor, care functiona prin anii 70 \u2013 80, unde se manifesta disputa dintre \u201eterenisti\u201c si \u201elivresti\u201c, adica \u201efolcloristii de cabinet\u201c, cei din urma fiind elevii lui Mihai Pop, care au ajuns \u00eensa la un moment dat sa lucreze cu Ovidiu B\u00e2rlea. Lectiile despre necesitatea culegerii folclorului \u00een mediul sau de viata, pe care B\u00e2rlea cu marinimie le ofera discipolilor sai, \u00een \u201eMetoda de cercetare a folclorului\u201c, din 1969, au cunoscut un ecou extraordinar, mai ales dupa aparitia \u201eAntologiei de proza populara epica\u201c, din 1966. Astfel, Constantinescu observa ca \u201e\u00eentre principiile cercetarii de teren, B\u00e2rlea noteaza, la subcapitolul \u201eculegerea prin observatie\u201c, obligativitatea consemnarii datelor esentiale ale \u201econtextului\u201c desfasurarii manifestarii respective\u201c.
\nCel de-al doilea articol urmareste drumul pe care I.C. Chitimia si-a construit cu tenacitate si, \u00een acelasi timp, cu modestie programul sau de cercetare, amplu si coerent, preocuparile sale manifest\u00e2ndu-se \u00een problemele de slavistica (mai ales de polonistica), de literatura rom\u00e2na veche, cu o vadita \u00eenclinatie spre cartile populare, \u00een relatia lor cu literatura orala, dar si de folclor (aceasta \u00eensemn\u00e2nd folcloristica, folclor comparat, folclor rom\u00e2nesc). Interesanta este analiza etnolingvistica pe care o face profesorul Chitimia \u2013 si pe care Nicolae Constantinescu o comenteaza aici \u2013 referitoare la sintagma \u201ePastele Cailor\u201c; el considera ca expresia noastra ar fi desprinsa din formula bulgareasca \u201eTraj, konijo, za zelena treva\u201c, adica \u201etraieste sau tine-te, murgule, p\u00e2na la iarba verde\u201c, apoi s-ar fi ajuns la vorba \u201eSa traiesti, murgule, sa pasti, iarba verde\u201c. Si, de aici, la \u201ePaste, murgule, iarba verde\u201c, neav\u00e2nd deci de-a face cu sarbatoarea Pastelui, ci cu pascutului cailor. \u201eLa pastile cailor\u201c \u00eenseamna asadar \u201ela pascutul cailor\u201c.
\nA-l judeca pe George Calinescu folosind o masura gresita, a unui antropolog sau a unui sociolog, ar putea duce la anularea unor calitati ale sale, dupa cum observa Nicolae Constantinescu, de aceea, autorul \u201eEsteticii basmului\u201c trebuie analizat din alta perspectiva. Cel de-al treilea articol propune o altfel de abordare a \u201efolcloristului\u201c si \u201eetnologului\u201c Calinescu, una care sa-i puna \u00een valoare abilitatile de analist fin al \u201efolclorului savant\u201c (sintagma \u00eei apartine) sub care sunt asezate poemele eminesciane de inspiratie folclorica. \u00cen plus, ceea ce ram\u00e2ne sunt \u201esupletea g\u00e2ndirii si intuitia extraordinara, bazate, ne\u00eendoielnic, nu doar pe inteligenta, dar si pe ample si profunde lecturi. Si mai e un aspect: consecventa acestei g\u00e2ndiri\u201c. O g\u00e2ndire a unui literat, cercetator si iubitor de folclor.
\n\u00centr-o lume \u00een care termenii \u201evaloare\u201c, \u201ecultura\u201c, \u201emunca\u201c \u00eesi pierd adesea semnificatia, capat\u00e2nd valente negative sau eventual utopice, c\u00e2tiva cercetatori de la Cluj, tineri ori mai putin tineri, si-au propus sa reconstituie un trecut \u201emare\u201c, cum spune poetul, pentru a avea un \u201emare viitor\u201c, macar din punct de vedere folcloric, etnologic sau antropologic. Cele trei articole cu titlul \u201eO nobila \u00eendeletnicire: recuperator de valori culturale\u201c, din prima parte a volumului, aduc \u00een atentia cititorului munca unor cercetatori, cu mai multa sau mai putina experienta, care s-au aplecat cu pasiune si daruire asupra textelor de folclor, le-au selectat, analizat si apoi reintregrat \u00eentr-un circuit de valori spirituale nationale. Astfel, Nicolae Constantinescu noteaza titlurile textelor \u201erecuperate\u201c si numele unor asemenea \u201erecuperatori\u201c, cu respectul si admiratia cuvenite unei munci titanice: \u201e60 de c\u00e2ntece rom\u00e2nesti din colectia Treufest Peregrin (1863)\u201c, o editie critica alcatuita de Gottfried Habenicht si Ion Talos, aparuta \u00een 2008, care cuprinde c\u00e2ntece germane, maghiare, s\u00e2rbesti, rom\u00e2nesti, croate, slavone si cehe; \u201eStudii de etnologie\u201c, tot \u00een 2008, editie \u00eengrijita de Ioana Bot si Ileana Benga \u2013 cea dint\u00e2i, fiica unui \u201e\u00eendrumator competent si generos al generatiilor de studenti care l-au avut profesor\u201c ; \u201eDr. Mozes Gaster \u2013 omul si opera\u201c, o contributie a lui Virgiliu Florea la istoria folcloristicii rom\u00e2nesti; \u201eStudii antropo-geografice, etnografice si geopolitice\u201c, aparuta \u00een 2001, \u00een \u00eengrijirea lui Ion Cuceu si lista continua, cu alti\u00a0 \u201elucratori\u201c si \u201emestesugari\u201c ai textului folcloric.<\/p>\n

Partea a doua a volumului \u201eCitite de mine…\u201c, intitulata \u201eEtnologice\u201c, porneste la drum cu un articol despre un mare etnolog francez al secolului trecut, Jean Cuisenier, \u201eSarbatorirea lui Jean Cuisenier la Brasov\u201c, \u00een care Nicolae Constantinescu evoca personalitatea \u201ede prim rang\u201c a profesorului, cunoscator al culturii noastre, prin contactul avut cu pam\u00e2ntul rom\u00e2nesc din Bucovina, Maramures, Oltenia. Experienta lui Cuisenier pe pam\u00e2ntul nostru s-a concretizat, aminteste Nicolae Constantinescu, prin c\u00e2teva volume, de pilda \u201eMemoria Carpatilor. Rom\u00e2nia milenara. O privire interioara\u201c, aparuta la Cluj, \u00een traducere, \u00een 2002, dar si prin imaginile foto, \u201eadevarate documente etnologice purtatoare ale unei informatii culturale pretioase, \u00eembracata \u00eentr-o haina artistica extrem de expresiva\u201c.
\nO nota aparte, inedita \u00een acest volum aduce articolul \u201eOmul rom\u00e2nesc \u00een imagini\u201c, \u00een care profesorul Nicolae Constantinescu le prezinta folcloristilor o alta \u201edimensiune rom\u00e2neasca a existentei\u201c, pe linia lui Mircea Vulcanescu, dar dintr-o perspectiva… fotografica. Este vorba despre initiativa doamnei Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie si Folclor, si a lui Emanuel P\u00e2rvu, artist-fotograf, care au selectat 86 de imagini alb-negru din cele peste 150.000 de clisee si de fotografii gasite \u00een arhiva Institutului, si le-au publicat \u00eentr-un album. Nicolae Constantinescu surprinde \u00een acest articol importanta fotografiei ca document etnografic, de istorie sociala, astfel ca imaginile care se regasesc \u00een albumul \u201eOmul rom\u00e2nesc\u201c sugereaza modul \u00een care fotografii atrasi de peisajele rom\u00e2nesti pun \u00een aplicare, \u201efie condusi de un infailibil instinct artistic, fie \u00eempinsi de solida cunoastere a domeniului lor de studiu, principiile de baza ale folosirii tehnicii fotografice \u00een cercetarea etnologica\u201c.
\nIubitorii de folclor sunt multi la noi \u00een tara. Tineri studenti, masteranzi, sau cercetatori cu vechime \u00een descifrarea adevarului folcloric si etnologic pe meleagurile noastre, ei cauta piatra filosofala a culturii populare: texte folclorice, obiceiuri, ritualuri, jocuri… Despre acesti oameni, Nicolae Constantinescu scrie cu obiectivitate, eleganta, dar si cu respectul datorat muncii de \u201eartizan\u201c, de migalos cercetas asupra \u201ecuv\u00e2ntului folcloric rom\u00e2nesc\u201c: \u201eUnde ni sunt amatorii? Cercetari de folclor \u00een judete\u201c (autorul remarca \u00een mod deosebit cartea \u201eTranscrieri infidele. File din istoria orala a unui sat\u201c de Narcisa Alexandra Stiuca), \u201eIar noi locului ne tinem…\u201c (studiu despre monografiile zonale si locale aparute dupa 1996), \u201eZmei si celulare la Boisoara, Laboratorul Boisoara\u201c (unde Nicolae Constantinescu descrie munca de teren desfasurata, \u00eencep\u00e2nd cu 1968, la Boisoara, mai \u00eent\u00e2i sub \u00eendrumarea profesorului Mihai Pop, apoi sub aceea a domniei-sale. Absolut inedita este informatia pe care primarul comunei Boisoara o ofera vizitatorilor sai: \u00een Spania exista o localitate unde traiesc \u00een mare parte boisoreni, astfel ca s-ar putea alege primar dintre \u201eai nostri\u201c. Si, totusi, este dramatic, puncteaza autorul acestui volum, faptul ca folclorul zonei Boisoara ar putea, \u00een c\u00e2teva decenii sa piara, iar identitatea locala sa dispara.<\/p>\n

Profesorul Nicolae Constantinescu propune o alta viziune asupra Bucurestiului, oras adorat de unii si hulit de altii: \u201eMicul Paris din cetatea lui Bucur\u201c si \u201eFolclor vechi din Bucuresti\u201c. Primul articol este o recenzie a unei carti captivante despre capitala Rom\u00e2niei, aparute \u00een 2002, \u201eBucurestii \u00een date si \u00eent\u00e2mplari\u201c, apartin\u00e2nd istoricului Radu Olteanu, care analizeaza \u00eent\u00e2mplari din istoria de secole a Bucurestiului, dintr-o perspectiva obiectiva, asez\u00e2nd textul de arhiva alaturi de textul jurnalistic modern, de secol XIX. Cel de-al doilea articol este o marturisire a etnologului si profesorului Nicolae Constantinescu, referitoare la pozitia orasului ca un potential creator de folclor. Chiar daca la unii specialisti persista ideea potrivit careia \u201eorasul, de la burgul medieval p\u00e2na la metropolele contemporane, n-ar fi un mediu prielnic crearii, transmiterii si pastrarii folclorului\u201c, \u00een conceptia autorului acestui volum, orasul reprezinta un generator de creatii populare, adevarat, de alta natura dec\u00e2t cele nascute la sat, \u00eensa la fel de impresionante.
\n\u00cen mod deosebit atrag atentia doua tipuri de articole. Cele despre arta culinara la rom\u00e2ni, de exemplu \u201eSpune-mi ce bucate gatesti, ca sa-ti spun cine esti\u201c, \u201eLumina p\u00e2inii. Bucate si bauturi traditionale pe masa de lucru a etnologilor\u201c. Dar si cele despre cultura nipona: \u201eFestivalurile japoneze, dincolo de pitoresc\u201c, \u201eSotron si Turca \u00een Parcul Yoyogi din Tokyo\u201c. Autorului aduce informatii pretioase, utile oricarui etnolog. Limbajul e savuros: \u201ePreferintele sau repulsiile alimentare fac parte din mostenirea culturala a grupului, ele constituind o parte a identitatii personale si prin \u00eensumare, a identitatii etnice \u00eensesi. Anumite deprinderi alimentare tind sa fie atasate ca niste etichete definitorii anumitor popoare: rom\u00e2nii sunt \u201emamaligari\u201c (m\u00e2ncatori de mamaliga care, se zicea p\u00e2na nu demult, \u201enu explodeaza\u201c), italienii sunt \u201emacaronari\u201c sau \u201ebroscari\u201c, finlandezii sunt \u201em\u00e2ncatori de peste crud\u201c, de unde, se pare, ar veni si etnonimul Suomi (numele Finlandei \u00een limba finlandeza)\u201c.
\nCea de-a treia parte a acestui volum cuprinde studii de antropologie, care analizeaza principalele probleme ale acestei discipline \u00een lumea contemporana (\u201eAspecte de antropologie culturala\u201c \u2013 sunt evidentiate aici lucrarile unor universitari precum Nicolae Panea), dar si articole care surprind contributiile cercetatorilor straini la antropologia rom\u00e2neasca. Extrem de interesant este cel despre Ruth Benedict, care a scris, printre altele, \u201eCultura si comportamentul la rom\u00e2ni\u201c, aparuta \u00een traducere \u00een 2002. Profesorul Nicolae Constantinescu analizeaza principalele aspecte ale studiului autoarei, remarca sugestiile si \u00eenvatamintele care rezulta din lectura cartii lui Ruth Benedict, punct\u00e2nd mai ales acele probleme care nu se mai regasesc \u00een alte articole de specialitate: \u201enu-mi amintesc (dar poate ca ma \u00eensel) sa fi \u00eent\u00e2lnit undeva, \u00eentr-un studiu rom\u00e2nesc, o referire macar, la problema masturbarii la copii si a mijloacelor de prevenire a acestei practici frecvente, aproape generalizata, dupa informatiile autoarei, la rom\u00e2ni, mai ales \u00een orase si \u00een t\u00e2rguri, dar si \u00een sate\u201c.
\nNu trebuie trecute cu vederea nici celelalte articole din aceasta sectiune, foarte bine documentate si structurate, despre activitati ale folcloristilor rom\u00e2ni \u00een alte tari, cum ar fi cel \u201eColocviu de antropologie rom\u00e2neasca la Perugia\u201c, prilej de \u00eent\u00e2lnire a celor mai importanti cercetatori \u00een domeniu de la noi din tara si din alte parti ale Europei, unde au fost discutate si analizate \u00een amanunt probleme precum vrajitoria, samanismul si posedarea la rom\u00e2ni, dreptul proprietatii \u00een procesul de restituire a caselor nationalizate \u00een Bucuresti, inscriptiile de la Cimitirul vesel de la Sap\u00e2nta etc.
\nSunt numeroase studiile despre folclorul rom\u00e2nesc, scrise de \u201estraini de toate culorile\u201c, dupa cum \u00eesi intituleaza profesorul Nicolae Constantinescu trei articole (\u201eStraini de toate culorile despre folclorul rom\u00e2nesc\u201c.), care au ca element comun perspectiva cercetatorilor europeni\u00a0 asupra folclorului, antropologiei si etnologiei rom\u00e2nesti. Nicolae Constantinescu aduce \u00een atentia cititorului titluri precum \u201eEseuri de mitologie balcanica\u201c de Marianne Mesnil si Assia Popova, \u201eProfil rom\u00e2nesc. Un studiu despre caracterul national reflectat \u00een artele vizuale\u201c de Donald Dunham sau monografia despre \u201eCalusul\u201c nostru, a cercetatoarei americane Gail Kligman. Nicolae Constantinescu remarca si subliniaza abundenta informatiei antropologice, seriozitatea \u00een documentare a celor citati, dar si obiectivitatea acestora, lucru laudabil la un strain care vorbeste despre traditii ale altei tari.
\nCartea \u2013 document\u00a0 a profesorului Nicolae Constantinescu se \u00eencheie cu doua \u201eVarietati antropologice\u201c, \u00een care autorul comenteaza termenii antropologie, antropolog, observ\u00e2nd ca \u201einventarea\u201c acestora dateaza din vremea aparitiei stiintelor pozitive, atunci c\u00e2nd aria cercetarii a fost extinsa spre alte grupuri dec\u00e2t ale noastre, ale europenilor, merg\u00e2nd asadar spre culturi diferite. Concluzia autorului pune pe o treapta superioara aceasta disciplina, \u00eenrudita cu folclorul si etnologia: \u201eSub acoperisul primitor al antropologiei se construieste mult si, sper eu, durabil\u201c.<\/p>\n

Cel de-al doilea volum al cartii \u201eCitite de mine… Folclor, etnologie, antropologie. Repere ale cercetarii\u201c constituie un\u00a0 punct de reper extrem de important \u00een studierea acestor trei discipline, o piatra de temelie, un manual\u00a0 foarte bine documentat, dar si usor de parcurs datorita limbajului accesibil, pe baza caruia tinerii cercetatori, rom\u00e2ni sau straini, \u00eesi pot construi propriile arhitecturi de analiza a folclorului, etnologiei si antropologiei. Este o carte care se citeste cu sufletul, pentru ca autorul ei a asezat \u00een paginile sale sufletul unui neam, al poporul rom\u00e2n, cu traditiile, obiceiurile si sperantele sale.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nicolae Constantinescu, Citite de mine\u2026 Folclor, etnologie, antropologie. Repere ale cercetarii, Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Bucuresti, 2011, 270 p.   Asteptat cu interes de cititorii de folclor \u2013 si nu numai\u00a0 \u2013 volumul al doilea din \u201eCitite de mine\u2026 Folclor, etnologie, antropologie. Repere ale cercetarii\u201c, Centrul National pentru Conservarea si Promovarea… Cite\u0219te mai mult »O a doua carte a cartilor de folclor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[1006,7890,5341,6602],"class_list":["post-12327","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-antropologie","tag-citite-de-mine-folclor","tag-etnologie","tag-nicolae-constantinescu"],"views":2595,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12327","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12327"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12327\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12327"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12327"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12327"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}