{"id":1227,"date":"2010-01-27T23:47:42","date_gmt":"2010-01-27T21:47:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1227"},"modified":"2010-01-27T12:24:02","modified_gmt":"2010-01-27T10:24:02","slug":"le-monde-diplomatique-jena-de-a-mai-fi-poet","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/le-monde-diplomatique-jena-de-a-mai-fi-poet\/","title":{"rendered":"Le Monde diplomatique: Jena de a mai fi poet"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>In ultimul numar din \u201eLe Monde diplomatique\u201c, poetul francez Jacques Roubaud investigheaza migrenele serioase ale unui gen iesit aproape din contemporaneitate: genul liric. \u201eObstination de la po\u00e9sie\u201c, articolul semnat de Roubaud trimite, contrar titlului care induce o oarecare impresie de vitalism si rezistenta a genului, spre concluzii destul de sumbre: poezia, asa cum e ea conceputa si receptata azi, se incapat\u00e2neaza sa ram\u00e2na in afara zonei de relevanta a fenomenului literar actual.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p>Individul nu e fatalist, dar e lucid: afisat starea de fapt, identificat vinovatii, cautat solutii; iar maniera expozeului nu e jelania generalista, ci constat-ul punctual, care incepe din bucataria proprie: in \u201eLe Monde des livres\u201c poate sa treaca anul si sa nu apara semnalata vreo carte de poezie contemporana (nota bene: e vorba de poezie contemporana, nu de reeditari sau exegeze ale autorilor intrati in istorie). Dezolarea se accentueaza c\u00e2nd se extinde c\u00e2mpul de investigatie: librariile nu se omoara sa faca loc genului liric, televiziunile nici at\u00e2t; evenimente literare importante (ex. Salonul Cartii de la Paris) se petrec foarte bine si in lipsa poetilor si a poeziei, Nobelul pentru literatura ii ocoleste de ceva timp pe marii poeti (de ce Le Cl\u00e9zio si nu Yves Bonnefoy?). Atunci: A qui la faute?<br \/>\nPentru deriva poeziei astazi cel mai la indem\u00e2na inculpat este, desigur, mondializarea \u2013 grija de a fi friendly si adaptat, popular si dispensat de intermediarul futil al traducerii. S-a ajuns la un tip de poezie (si un tip de vers \u2013 asa-pompierist-numitul \u201eversul international liber\u201c \u2013 o zeama lunga, deosebita chipurile de proza prin \u201elipsa unei trame narative nete\u201c) lipsita tocmai de marcile de forta ale genului: stranietatea, intraductibilul. Toata lumea scrie la fel si intelege acelasi lucru \u2013 de fapt, toata lumea face proza, descopera cu amaraciune semnatarul articolului. Poezia \u2013 despre care mai scriu partizani rataciti ca Roubaud si careia ii implora revenirea, iese suav din scena&#8230;<br \/>\nApoi, \u201eNu mai e nicio surpriza ca, pentru multi, faptul de a te declara poet, in zilele noastre, te acopera cumva de ridicol si penibil. Efectele descompunerii formale sa poezieit (&#8230;), conjugate cu sentimentul de inadecvare la cotidian si cu puseul legitim de recunoastere sociala, ii determina pe mare parte dintre poeti sa nu-si mai prezinte volumele ca poezie, sa se fereasca chiar de asocierea lor cu acest gen. Atitudine care, ce-i drept, nu-i impiedica pe acestia sau pe editorii lor sa ceara subventii comisiei de \u00abpoezie\u00bb din cadrul \u00abCentre National des Lettres\u00bb. Apoi, incet, dar inexorabil, poeti foarte buni, descurajati de lipsa de ecou a volumelor de poezie (v\u00e2nzarile nu merg, stai si astepti un an-doi daca vrei sa-ti vezi cartea publicata altfel dec\u00e2t la cine stie ce editura minuscula sau in regie proprie, presa e neinteresata de poezie), trec spre alte forme de expresie: roman, teatru, cinema sau opera.\u201c<\/p>\n<p>Nu e vorba numai de slabul interes al publicului, ergo, al editorilor, al mass-media, pentru poezie, si de sfiala poetilor de a se declara poeti, dar nici chiar fidelii ei, insii care-si asuma deschis riscurile meseriei \u2013 nici ei nu fac cu adevarat poezie (\u201enici n-ar merita-o\u201c, apasa chinuit Roubaud). Poezia a ajuns la intr-o situatie realmente stridenta; indiferenta publicului si silentiul lugubru al presei ii taie m\u00e2inile, lipsa de solutii si de orizont a asa-zisilor fideli ii taie picioarele. Tot ce se pune in loc, noua linie de proptele inventate de Laboratoarele Garnier Paris in materie de poezie si teorie a poeziei \u2013 \u201edocument poetic\u201c in loc de \u201etext\u201c ar fi, confirma sursa, un gadget de ultima generatie in domeniu \u2013 nu duc nici p\u00e2na la usa (concluzia mea, T. D., nu a lui Roubaud, dar am facut-o in spiritul \u201edeclinist\u201c al articolului); mai promitator pare ajutorul oferit de suportul e-: poezia pe internet. Forma concentrata i-ar asigura poeziei un viitor mai sigur pe ecran dec\u00e2t romanului, in conditiile in care literatura pe h\u00e2rtie nu se mai cumpara oricum. Revigorati de o atare perspectiva, suntem striviti din nou: poezia are un viitor pe internet \u2013 dar care poezie? Hugo, Baudelaire, Rimbaud probabil, fiindca ce se produce astazi sub eticheta poezie e din ce in ce mai putin poezie, e de parere Roubaud. Slam-ul promovat la bursa (americana a) zilei, adica improvizatia orala \u2013 \u201edegenerescenta a rapp-ului\u201c, in post-apocalipsa poeziei clasice, scrise, cu forma, ritm si rima, trimite inapoi, la folclor si semianalfabetism. Moda performance-urilor (\u201emanifestari intitulate \u00abpoetice\u00bb, festivaluri internationale de poezie, \u00abpoeti\u00bb a caror activitate prezentata publicului ca poezie consta in a se tavali pe jos, a rupe foaie cu foaie cartea de telefon sau a produce \u2013 cu asistenta electronica \u2013 secvente sonore admirabile si nemaiauzite \u2013 fara insa a pronunta un singur cuv\u00e2nt\u201c, sau doar \u201eun text mediocru\u201c) iarasi, \u201eexclude scrisul in profitul oralitatii\u201c, favoriz\u00e2nd escapismul spre alte genuri si fuga de poezie.<br \/>\nPierderea prestigiului suportului scris, in consecinta, oralitatea reprezinta, deduce Roubaud la capatul investigatiei sale, sursa mediocritatii si agentul lipsei de viitor a poeziei. \u201eOr, riposteaza autorul, exista astazi in Franta, cum a existat dintotdeauna, si poezie de foarte buna calitate; mai mult sau mai putin dificila (&#8230;). Se gaseste in carti, in reviste, in inregistrari audio si video. Se mai gaseste si prin (unele) librarii, acelea care n-au renuntat s-o sustina, s-o prezinte, s-o v\u00e2nda. Cititi-o, copiati-o, invatati-o \u2013 cum faceati odinioara.\u201c Altfel spus: buy french, spuneti nu globalizarii, turismului festivalier si junk-poemelor azv\u00e2rlite stranepotilor lui Hugo.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In ultimul numar din \u201eLe Monde diplomatique\u201c, poetul francez Jacques Roubaud investigheaza migrenele serioase ale unui gen iesit aproape din contemporaneitate: genul liric. \u201eObstination de la po\u00e9sie\u201c, articolul semnat de Roubaud trimite, contrar titlului care induce o oarecare impresie de vitalism si rezistenta a genului, spre concluzii destul de sumbre: poezia, asa cum e ea&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/le-monde-diplomatique-jena-de-a-mai-fi-poet\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Le Monde diplomatique: Jena de a mai fi poet<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[811,251,808,809,810,111,807],"class_list":["post-1227","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-interesul-publicului","tag-international","tag-le-monde-diplomatique","tag-obstination-de-la-poesie","tag-poetul-francez-jacques-roubaud","tag-poezie","tag-presa-internationala"],"views":8492,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1227","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1227"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1227\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1227"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1227"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1227"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}