{"id":12249,"date":"2012-06-14T16:52:54","date_gmt":"2012-06-14T14:52:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12249"},"modified":"2012-06-14T16:53:07","modified_gmt":"2012-06-14T14:53:07","slug":"un-jurnal-de-calatorie-nonconformist","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-jurnal-de-calatorie-nonconformist\/","title":{"rendered":"Un jurnal de calatorie nonconformist"},"content":{"rendered":"

Cunoscutul critic literar craiovean Constantin M. Popa, dupa o activitate prodigioasa in domeniu, intreprinz\u00e2nd in c\u00e2teva r\u00e2nduri o calatorie peste mari si tari, masoara cu sextantul la subsuoara, in scop gnoseologic, distantele fizice si metafizice dintre \u201eOglinda orizontala Provence. Triunghiul magic al Alpillilor\u201c si \u201eOglinda index Qu\u00e9bec. Le Phare du Nord\u201c, asa cum isi propune el, perseverent, in cele doua segmente ale cartii cu titlul \u201eSextant. Jurnal de calatorie\u201c (Editura Aius, Craiova, 2011).<\/strong><\/em>
\nEste un jurnal de drumetie nonconformist, pentru ca autorul nu se limiteaza la a consemna int\u00e2mplarile cotidiene ale calatoriei in stil jurnalistic, asa cum le cunoastem inca de la Nicolae Milescu-C\u00e2rnu sau Dinicu Golescu, ci isi exprima in acelasi timp respirarile lui existentiale apel\u00e2nd si la principalele registre literare: poeme, proze scurte, eseuri inspirate si traite in lunile si anii calatoriei sale, transfer\u00e2nd astfel jurnalul, prin aceste ingrediente, din sfera literaturii de frontiera in cea a literaturii propriu-zise. Adopta deci un fel original de \u201eStil al calatoriei\u201c, asa cum ne anunta in argumentul din partea liminara a volumului. Constantin M. Popa se dovedeste nu numai un scriitor cu aptitudini literare care frizeaza totalitatea, ci si un teoretician literar care se exprima doct asupra notiunilor uzitate in demersul sau literar, mozaical. Este constient de pericolul literaturizarii si, ca sa nu cada in mrejele retoricii, se autoatentioneaza: \u201eGata cu literaturizarea. \u00abJurnalul\u00bb, ca si genul epistolar, in loc sa fie prilejul unei regasiri de sine, te afunda in jocul protocolar al retoricii\u201c (p. 28). Subliniaza valoarea veridicitatii jurnalului, mai ales a celui de calatorie, care se constituie \u201een miettes\u201c, iar c\u00e2nd refuza pretiozitatea in favoarea autenticitatii nu se poate sustrage banalului diurn. Dar, uneori, dupa cum se stie, practica bate teoria.
\nIntentionalitatile, entropica si extropica, ale mesajului cartii le aflam in fraza de incheiere a argumentului amintit: \u201eIntre oglinda orizontala (capt\u00e2nd entropia) si oglinda index (reflectare a reperelor valorice), privirea privilegiaza ca necesar gest de rascumparare a tuturor feloniilor, ceea ce filosoful Max More intelege prin extropy, adica organizare, ordine si coerenta\u201c.
\nPornind la drum cu aceste precizari teoretice clare, scriitorul calator se va conforma intocmai reusind sa realizeze o carte interesanta, un docujurnal, daca il putem defini asa, bogat in informatie frusta, dar si bine reprezentat atitudinal si reflexiv. Dimensiunile valorice si specificitatea duala a cartii sunt bine surprinse de regretatul Adrian Marino in postafata \u201eAerul tare al libertatii\u201c, care fusese anterior un articol publicat in revista \u201eRamuri\u201c (Nr. 7-8, 2001): \u201eIntreg jurnalul este scris intr-un astfel de dublu registru: vizual si interior, cultural si emotiv, literar si antiliterar. Ceea ce il face in acelasi timp substantial si delectabil\u201c.
\nPelegrinul Constantin M. Popa descinde initial intr-o calatorie de placere, dar intentionat sau nu, va fi b\u00e2ntuit de spectrul calatoriei de cunoastere, din pricina formatiei sau deformatiei sale de carturar antrenat intr-o indelungata activitate in domeniul lui a descoperi si a sti. In prima sa calatorie impreuna cu familia (sotia Veronica si fiica Laura), la invitatia prietenilor francezi Arllete Mandigout si Guy Lacombe, va locui la ei, in St.Martin, in regiunea Provence din sudul Frantei, teritoriu b\u00e2ntuit de fantoma lui Vincent. Vincent van Gogh, bineinteles. In acest prim capitol al cartii prezente sunt reluate de altfel paginile de jurnal care fac obiectul volumului \u201eNoaptea lui Vincent\u201c din 1998. Sejurul francez a fost efectuat in perioada 4 – 23 august 1992. Perpetuu neobositul scriitor, dornic de a vedea si a percepe cu toate simturile noul teritoriu, in aerul tare al libertatii, va vizita cu nesatios av\u00e2nt locuri si orase galice, printre care Castelul Mogador, Les Alpes, Les Baux, Grande Motte, St. Remy, Aigus-Mortes, Serre Chevalier, Avignon, Strasbourg…, piete, muzee, cafenele, locuri istorice, m\u00e2nastiri etc. Procedeul de baza al jurnalului, descrierea, este folosit cu eleganta, dar si supus ochiului critic al unui intelectual rasat, cu largi orizonturi de cunoastere in domeniul artei si culturii: \u201eAix-ul are stil aristocratic. Cladirile din vremea Imperiului sunt sobre si incadreaza cu prestanta numeroasele scuaruri. \u201eButicurile\u201c de pe reteaua de stradute etaleaza marfuri si marci de prestigiu\u201c (p.32). Ca in intregul volum, poetul simte nevoia exprimarii lirice a sentimentelor, a emotiilor traite pe aceste meleaguri franceze, reusind imagini poetice autentice, care intersecteaza \u201eJurnalul\u201c: \u201ein golul de sfiala al zilei \/ tulburare adiacenta \/ precum lobul fulgerat \/ al urechii st\u00e2ngi \/\/ mai presus \/ initierea dura in lumina\u201c (fara titlu, p.45).
\nDin oglinda orizontala (Provensala franceza) ne transporta privirea in oglinda index (Qu\u00e9becul francofon al Canadei), parcurg\u00e2nd impreuna cu sotia acest spatiu de peste ocean cu centrul de resedinta in Montr\u00e9al, unde traieste acum fiica Laura cu familia (sotul, Mihai, si nou nascuta lor, Emma), in trei etape, fiecare de c\u00e2teva luni in 2005, 2007 si 2010. Dupa c\u00e2teva succinte, dar bine documentate istorii si legende ale Qu\u00e9becului, in acelasi stil sobru temperat si ironic uneori incep insemnarile cvasicotidiene. Nu se dezminte nici aici apetitul scriitorului si profesorului Constantin M. Popa pentru informare si descriere elevata a locurilor si lucrurilor vazute si receptate. Prizeaza cu aviditate si aspectele frapante, cum sunt cele legate de uriasul Br\u00e9beuf, prins, pe la jumatatea secolului al XVII-lea, de irochezi, care ii taie buzele si il scalpeaza, in timp ce un t\u00e2nar ii devoreaza inima pentru a-si spori puterile. Sau existenta la inceputul secolului XX a unui gigant similar cu Gogea Mitu al nostru, care atinsese inaltimea de 2,50 metri din cauza unei anomalii a hipofizei. Fusese mumificat si expus ca o curiozitate a naturii. Tot at\u00e2t de atractiva este si legenda monstrului Memphr\u00e9 din lacul Magog, a carui aparitie se spune ca a durat intre 1816 si 2003.
\nC. M. Popa se informeaza prin contactul direct cu monumentele si evenimentele Montrealului, dar si prin mass-media: \u201eOrasul-insula isi etaleaza forta culturala cu dezinvoltura si deschiderea generate de climatul deplinei libertati, de la pitoreasca parada a gay-lor, p\u00e2na la oportunul Festival al lumii arabe av\u00e2nd la actuala editie ca tema \u00abHaremul\u00bb\u201c. Il impresioneaza si aici, ca si in Franta, pe autor, in aceasta pluralitate rasiala, etnica, religioasa si lingvistica, deosebirile variabile de civilizatie, cultura, standard economic si moravuri. Observa, insa, oarecum cinic, falsitatea ideii de multiculturalitate, conchiz\u00e2nd ca nu exista comunicare interculturala dec\u00e2t in filme, spoturi publicitare si in discursurile oficiale. Gaseste similitudini, face de fapt permanent aceasta paralela, cu piata de carte rom\u00e2neasca. Si aici este dominata de literatura comerciala semnata de Coelho si de Dan Brown, \u201eCodul lui Da Vinci\u201c, dar si de aventurile lui Harry Potter. Mereu in cautare de prezente rom\u00e2nesti, si aici descopera in Place-des-Arts, din Montr\u00e9al, un Festival al Filmului Universal unde este ecranizat si filmul Ryna, coproductie rom\u00e2no-elvetiana. Il entuziasmeaza presa de limba rom\u00e2na din Canada, care este foarte activa, ca si descoperirea unei Place de la Roumanie, in platoul Mont-Royal, unde este amplasata statuia lui Eminescu. Nelipsindu-i simtul umorului, face aluzii la diferite probleme pe care le aduce in subconstient din tara, comparabile unele cu cele pe care le gaseste aici. Participa cu interes la o intrunire a tinerilor scriitori rom\u00e2ni din Montr\u00e9al, dar si la alte activitati literare, artistice, culturale, muzicale. Se autopersifleaza descoperindu-se astept\u00e2nd pe malul lacului Magog aparitia monstrului Memphr\u00e9, a 226-a oara si, exclam\u00e2nd \u201eOh my God!\u201c, refrenul poemului \u201eMagog Blues\u201c, isi anunta ironic inscrierea in Societatea de dracontologie, in prima noapte cu luna. Autorul, pe tot parcursul \u201eJurnalului\u201c, intreprinde o transvazare autentica, prin filtrul propriu, a tuturor celor vazute si traite in periplul lui francez si canadian.
\n\u201eJurnalul\u201c lui Constantin M. Popa se dovedeste un coktail literar de esente tari, o mixtura de arome, care poate fi considerat chiar un roman intertextual post postmodernist, contin\u00e2nd nu numai explozibilul narativ al existentei fizice cotidiene inregistrat frust, dar si trimiterile metafizice depasind cadrul experientei directe de viata, prin aceste efuziuni fictionale (versuri, proza, eseuri) care constituie flash-uri disruptive declans\u00e2nd sc\u00e2nteia aprinzatoare a flacarii incitante la lectura.
\nO receptare fidela a \u201eJurnalului\u201c o intreprinde Constantina Raveca Buleu in revista \u201eApostrof\u201c (Nr.4 \/ 2012): \u201eCalator frustrat uneori de lumea traita, dar intotdeauna fascinat de ea, refugiat mereu in voiajele speculatiilor culturale infinite si obsedat de cuvintele care ii surprind ambele ipostaze, Constantin M. Popa dezvolta in \u00abSextant\u00bb (…) un discurs polimorf, in care jurnalul propriu-zis se prelungeste in fragmente beletristice, lirice si teoretice, perfect coerente cu efortul hermeneutic de ansamblu al unui volum construit sub semnul sextantului ca \u00abmetafora epistemologica\u00bb\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cunoscutul critic literar craiovean Constantin M. Popa, dupa o activitate prodigioasa in domeniu, intreprinz\u00e2nd in c\u00e2teva r\u00e2nduri o calatorie peste mari si tari, masoara cu sextantul la subsuoara, in scop gnoseologic, distantele fizice si metafizice dintre \u201eOglinda orizontala Provence. Triunghiul magic al Alpillilor\u201c si \u201eOglinda index Qu\u00e9bec. Le Phare du Nord\u201c, asa cum isi propune… Cite\u0219te mai mult »Un jurnal de calatorie nonconformist<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[7863],"class_list":["post-12249","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-constantin-m-popa"],"views":1557,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12249","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12249"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12249\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12249"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12249"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12249"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}