{"id":12238,"date":"2012-06-14T16:47:34","date_gmt":"2012-06-14T14:47:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12238"},"modified":"2012-06-14T16:47:47","modified_gmt":"2012-06-14T14:47:47","slug":"festivalul-viva-vox-sub-semnul-luciei-stanescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/festivalul-viva-vox-sub-semnul-luciei-stanescu\/","title":{"rendered":"Festivalul VIVA VOX sub semnul Luciei Stanescu"},"content":{"rendered":"

O viata de vis<\/strong>
\nIntrata \u00een traditie, reunirea la Cluj-Napoca a unor ansambluri lirice studentesti nationale si internationale a facut ca municipiul de pe Somes sa devina, \u00een prima parte a lunii mai, centrul vital cu rezonanta europeana al operei. Sub genericul de brand Viva Vox, marele festival care a reunit forte din Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi, Debretin, Szeged si Salzburg a polarizat atentia melomanilor, studentilor si dascalilor lor, oamenilor de cultura, presei. Clujul a vibrat la arta lirica si tinerii ei slujitori.
\nEditia a III-a a Festivalului Viva Vox s-a desfasurat sub presedintia de onoare a sopranei Lucia Stanescu, ilustra artista, renumita fosta directoare a Operei Rom\u00e2ne clujene, reputata profesoara de canto la Conservatoarele din Cluj si Livorno, \u00eendrumatoare si sustinatoare neobosita a talentelor emergente, aspirante la glorie. Regina a Clujului liric, diva a Rom\u00e2niei, c\u00e2ntareata de rezonanta internationala, Lucia Stanescu a fost si este adulata \u00een municipiul \u00een care si-a desfasurat cea mai mare parte a carierei si ni s-a \u00eenfatisat astazi, la v\u00e2rsta senectutii \u00eemplinite, cu spiritualitate imaculata, fermecatoare ca \u00eentotdeauna.
\nCariera\u00a0 Luciei Stanescu a fost exemplara. Artista de geniu, vocalista de exceptie cu aplecare catre rolurile veriste, \u00eendeosebi pucciniene, a impresionat publicul din tara si strainatate prin daruirea sa, prin conturul profund pe care l-a conferit personajelor, prin servirea cu pasiune a partiturilor, cu aura unui glas somptuos, stralucitor, cu traire ardenta, tulburatoare. \u00cen tot ce a realizat a purtat amprenta unui remarcabil om de cultura.
\nO serata speciala, cu forta magica, Gala \u201eLucia Stanescu\u201c, i-a fost dedicata ca deschidere a festivalului, \u00een ambientul at\u00e2t de drag si familiar sopranei, sala Operei Rom\u00e2ne. Prilej pentru lansarea cartii autobiografice \u201eA fost o viata sau un vis?\u201c, aparute chiar \u00een acele zile \u00een conditii grafice deosebite, la editura locala EIKON. Prezentarea a fost facuta de realizatoarea TV Luminita Constantinescu si de semnatarul acestor r\u00e2nduri. Personal, parcurg\u00e2nd volumul de aproape 500 de pagini, reascult\u00e2nd \u00eenregistrarile din CD-ul inclus, am surprins o simbioza… aceea \u00eentre fluiditatea discursului cu care Lucia Stanescu \u00eenzestra \u00een spectacole frazele muzicale si cursivitatea naratiunii din paginile cartii, \u00eentre accentele din c\u00e2nt si punctarile de verb, \u00eentre subtilitatile culorilor vocale si sensibilitatea din pana autoarei. Scrisa \u00een mai putin de noua luni, cartea a revelat o noua fateta a personalitatii distinsei soprane, cea de scriitoare memorialista. La \u00eentrebarea retorica din titlu, \u201eA fost o viata sau un vis?\u201c, raspunsul apare simplu: \u201eEste o viata de vis!\u201c
\nOmagiata de un public entuziast, de oficialitati si fosti colegi, precum mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului \u00ce. P. S. Andrei, dirijorul octogenar Petre Sb\u00e2rcea, directorul Operei Rom\u00e2ne, Rares Trifan \u2013 care i-a oferit si Trofeul de Cristal din partea artistilor teatrului, Lucia Stanescu a raspuns \u00een cuvinte emotionante.
\nAd\u00e2nca reverenta<\/strong>
\n\u00cen onoarea marii artiste, un concert extraordinar a deschis festivalul, prefatat de energicul director al Viva Vox, prof. univ. dr. Francisc Fuchs. Pentru a-si aduce prinosul de recunostinta, au c\u00e2ntat \u2013 \u00een acompaniamentul Orchestrei Operei Rom\u00e2ne dirijate de Petre Sb\u00e2rcea \u2013, tenorul Stefan Pop, sopranele Cellia Costea si Tatiana Lisnic, basul Alin Anca. Programul a cuprins arii si duete din opere printre care, prin selectie, am remarcat exceptionala culoare timbrala si stilistica impecabila a Celliei Costea (aria \u201eVissi d’arte\u201c din \u201eTosca\u201c de Puccini), av\u00e2ntul tineresc promitator al lui Stefan Pop (\u00een \u201eLa donna \u00e8 mobile\u201c din \u201eRigoletto\u201c de Verdi\u201c), puritatea de sunet a Tatianei Lisnic (\u201eDoina Stancutei\u201c de Tiberiu Brediceanu sau aria lui Mim\u00ec din \u201eBoema\u201c pucciniana), ca si frumusetea vocii prin care junele Alin Anca anunta o cariera deosebita (serenada lui Mefisto din \u201eFaust\u201c de Gounod). Nu au fost singurele momente notabile. Unsprezece partituri au fost c\u00e2ntate de cei patru tineri care, la final, i-au daruit Luciei Stanescu o calda \u00eembratisare prin interpretarea plina de iubire a cantonetei \u201eNon ti scordar di me\u201c. Entuziasmul a fost de nedescris.
\nTot \u00een onoarea doamnei Lucia Stanescu, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzica, a avut loc \u00een Sala Studio a \u00eenaltei institutii de \u00eenvatam\u00e2nt superior un recital de arii si duete din opere. Si-au dat concursul soprana Nicoleta Maier (cu excelenta conducere a glasului si registru acut consistent \u00een secvente din \u201eAlcesta\u201c de Gluck, \u201ePaiate\u201c de Leoncavallo si \u201eTurandot\u201c de Puccini \u2013 aria lui Li\u00f9 din actul al III-lea), soprana Adela Zaharia (cu frazare inteligenta si note \u00eenalte spectaculoase \u00een arii din \u201eLucia di Lammermoor\u201c de Donizetti si \u201eRomeo si Julieta\u201c de Gounod\u201c), basul Bogdan Talos (cu timbralitate fabuloasa si largi perspective ce se vor \u00eemplini pe masura maturizarii artistice, intuite prin interpretarea ariei lui Leporello din \u201eDon Giovanni\u201c, ca si a ariilor din \u201eDon Carlos\u201c de Verdi sau \u201eGioconda\u201c de Ponchielli), baritonul Lucian Petrean (cu registru central impunator \u00een Prologul operei \u201ePaiate\u201c de Leoncavallo si aria \u201eEri tu\u201c din \u201eBal mascat\u201c de Verdi), soprana Cristina Olteanu (arii din \u201eAlcina\u201c de Haendel, \u201eSomnambula\u201c de Bellini si \u201eFlautul fermecat\u201c de Mozart). Sunt vocalisti la care… bastonul de maresal se afla \u00een propriile ranite, cu conditia continuarii serioase a studiului sub \u00eendrumarea maestrilor lor.
\nPrezentarea cartii \u201eA fost o viata sau un vis?\u201c s-a facut si \u00een zilele ce au urmat Galei \u201eLucia Stanescu\u201c, cu acelasi mare succes, \u00een foyerul Salii Auditorium Maximum, la Academia de Muzica \u201eGheorghe Dima\u201c, ca si cu prilejul lansarii, \u00een \u00eencheierea festivalului, la Teatrul Maghiar, a volumului \u201eOpera Divina\u201c de Costin Popa, \u00een care un important capitol contine un amplu interviu cu Lucia Stanescu. \u00cen contextul cartii si nu numai, personalitatea marii soprane a fost evocata de prof. univ. dr. Francisc Fuchs, Sabin Mircea Rus, directorul executiv al Festivalului Viva Vox si de reputatul bas Ionel Pantea. Asadar, Viva Vox s-a \u00eencheiat asa cum a \u00eenceput, sub semnul luminos al Luciei Stanescu, careia Clujul i-a facut o ad\u00e2nca reverenta.
\nDe la Bucuresti la Salzburg <\/strong>
\nvia Szeged<\/strong>
\nOrganizarea celei de-a treia editii a festivalului studentesc de opera a fost exemplara. Cei doi directori au manevrat cu pricepere functionalitatea multiplelor manifestari: spectacole, ceremonii, cursuri de maiestrie, auditii, simpozioane, repetitii. Totul a mers cu precizie de ceas elvetian iar atmosfera a fost destinsa si \u00eensufletita. \u00cen fiecare seara, tineri si v\u00e2rstnici au umplut salile Academiei de Muzica \u201eGheorghe Dima\u201c, Operei Maghiare, Operei Rom\u00e2ne. Ulterioare Galei \u201eLucia Stanescu\u201c, zece spectacole au fost prezentate de studenti din Rom\u00e2nia, Ungaria si Austria.
\nUniversitatea Mozarteum din Salzburg a pregatit, asa cum era de asteptat, o productie din creatia celui al carui nume \u00eel poarta si a ales \u201eCos\u00ec fan tutte\u201c. A fost unul dintre v\u00e2rfurile festivalului, cu o pregatire muzicala care a frizat perfectiunea, datorata dirijorului Wolfgang Niessner si pianistei acompaniatoare Katja Borissova. Am regasit fluenta si dinamica mozartiana, tempii bine cumpaniti, rafinamentele. Desi nu am retinut timbralitati deosebite de voci, interpretii au impresionat prin muzicalitate si acuratete la expunerea desenului melodic. \u00centr-o mizanscena moderna (regizor si scenograf Hermann Keckeis), toti au jucat convingator, admirabil. \u00cei numesc aici pe Alice Depret (Fiordiligi), Reinhild Buchmayer (Dorabella), Natsumi Uchi (Despina), Derek Rue (Ferrando), Matthias Winckhler (Guglielmo), Maxim Matiuschenkov (Don Alfonso).
\nSpectacolul cu \u201eAlcina\u201c de Haendel reprezinta o productie mai veche, de succes, a Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, care a atras atentia \u00eenca de la premiera din 2011, reluata si pe prima scena lirica a tarii. Am remarcat atunci ca realizarea ar trebui sa devina o scoala pentru generatii succesive de studenti. \u00centr-adevar, acum, la Cluj-Napoca, distributia a adus si c\u00e2teva nume noi, care s-au \u00eencadrat de minune \u00een spectacolul regizat de Anda Tabacaru Hogea \u00een scenografia moderna, inedita si atractiva a Ancai Albani, cu sprijinul remarcabil al Monicai Mihaescu, semnatara miscarii scenice. \u00cen jurul excelentei Veronica Anusca (Morgana), au aparut si alti tineri cu bune perspective, Ionela Florentina Soare (Ruggiero), Andreea Ioana Iftimescu (Bradamante), Oana Maria Serban (Oberto), Dominic Cristea (Melisso), alaturi de mai vechii Rodica Vica (\u00een rolul titular) si Nicolae Simonov (Oronte). A participat orchestra de barockeri a Universitatii de Muzica bucurestene, dirijata acum de Adrian Buciu. La clavecin, Verona Maier.
\nUn demers pretentios, dus la bun sf\u00e2rsit cu deosebit profesionalism de studentii Facultatii de Muzica a Universitatii din Szeged a fost reprezentarea dificilului opus \u201eCastelul Printului Barba-Albastra\u201c de B\u00e9la Bart\u00f3k. Cu mijloace scenice simple, dar cu ideatica originala, simbolica (la fiecare din cele sapte porti, eroul \u00eesi scoate c\u00e2te un vesm\u00e2nt), datorata regizorului Toronyk\u00f6i Attila, cele doua personaje, Judit si Printul, \u00eentruchipate de T\u00f6reky Katalin si Tarnai D\u00e1vid, au fost redate cu surprinzatoare maturitate artistica. Conceputa ca spectacol-coup\u00e9, seara a mai inclus Singspiel-ul mozartian \u201eDirectorul de teatru\u201c, \u00een care au evoluat Hardy Horv\u00e1th M\u00e1ria (M-me Herz), J\u00e1noshegyi Anna (M-elle Silberklang), Decsi Andr\u00e1s (M. Vogelsang) si acelasi Tarnai D\u00e1vid (Buff). Regia a apartinut din nou lui Toronyk\u00f6i Attila, dar la ambele titluri o mentiune speciala se cuvine a fi facuta pentru prof. dr. Temesi M\u00e1ria care, alaturi de alti colegi, a asigurat pregatirea muzicala.
\nRezervor de talente<\/strong>
\nGazdele, studentii Academiei de Muzica \u201eGheorghe Dima\u201c, au propus doua spectacole. Mai \u00eent\u00e2i \u201eElixirul dragostei\u201c de Donizetti si apoi \u201eBal la printul Orlovski\u201c, acesta din urma inspirat de actul secund al operetei \u201eLiliacul\u201c de Johann Strauss, care s-a vazut populat si de personaje din opere \u00eendragite.
\nSe stie, Clujul este un rezervor imens de talente iar scoala locala de c\u00e2nt, prestigioasa. Au fost dovezi si \u00een acest mai 2012, alaturate dorintei de progres a tinerilor, stradaniilor dascalilor. \u00cen productia colorata si plina de verva a Ancai Daniela Mihut, remarca merge \u00een primul r\u00e2nd catre tenorul Stefan Korch (Nemorino), a carui voce omogena se dezvolta stralucitor catre acute, depasind opacitatile din registrul central. \u00cei notez si pe Tim\u00e9a F\u00fcl\u00f6p (Adina), Andrei Cheteles (Belcore), Arnold Gergely (Dulcamara) sau Livia Chiuariu (Giannetta). Din fosa, Cristian Sandu a condus cu energie si autoritate, temper\u00e2nd \u00eenclinatiile coristilor (studenti din anii I si II) catre decalaje cu orchestra.
\nSub bagheta lui Adrian Morar si sub conducerea regizorala a Inei Hudea, care a semnat si plastica scenica, si eclerajul, un demers compozit pretentios a atras publicul… invitatii printului Orlovski au fost \u2013 pe l\u00e2nga eroii din paginile straussiene \u2013, Rigoletto si Regina Noptii, Susanna si Orfeu, Carmen, Gilda si Lauretta. O chemare la buna dispozitie, onorata.
\nTot \u00een lumea operetei ne-au purtat si studentii Facultatii de Muzica din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara, condusi de dirijoarea Mihaela Silvia Rosca si \u00een sustinerea pianistica a Silvianei C\u00eerdu. Plina de cuplete delicioase, \u201eMam’zelle Nitouche\u201c de Florimond Ronger (Herv\u00e9) a fost pretextul pentru \u00eembinarea c\u00e2ntului cu jocul actoricesc (regia Udvari Andr\u00e1s S\u00fct\u00f6), cu elanul tineresc. C\u00e2teva nume… Valentina Zaha, Alexandru Mocanu, Sergiu Jereb, Dragos Statenco…<\/strong>
\nDe la Iasi, studentii Universitatii de Arte \u201eGeorge Enescu\u201c au venit cu productia operei \u201eIl campanello\u201c de Donizetti, \u00een care specificul buffo s-a simtit \u00een elementul lui. Octavian Dumitru (Don Annibale), Sabin Marcusan (Enrico), Alexandra Todosia (Serafina), Paul Buruiana (Spiridone), Ana Colta (Madama Rosa) au fost protagonistii condusi de Consuela Radu Taga de la pupitru si de Octavian Jighirjiu din scaunul regizoral.
\nMai putin cunoscuta lucrare comica \u201eDulapul vrajit\u201c de Ferenc Farkas a fost prezentata de oaspetii de la Debretin, studenti ai Conservatorului universitatii locale. Spectacolul montat simplu si eficient de Miske L\u00e1szl\u00f3, cu costume bogate, a fost placut. Pacat ca nu a existat supratitrare. Prima remarca merge catre soprana Levai Eniko (Zulejka), alaturi de Nov\u00e1k J\u00e1nos (Hassz\u00e1n), Domko Imre (Cadiul), Harsanyi Tamas (Vizirul), Jasznik \u00c1kos (Muftiul). A dirijat Gy\u00fcv\u00e9szi Peter. Coordonarea proiectului a revenit dr. Mohos Nagy \u00c9va.
\nSlagarul editiei, \u201eElixirul dragostei\u201c, a \u00eencheiat si festivalul, protagonisti fiind absolventii cursurilor de maiestrie \u00een canto, dirijat si regie. Nu mai putin de noua dirijori si dirijoare, mai multe Adine si Giannette, mai multi Belcore si Dulcamara au dat viata pe r\u00e2nd personajelor donizettiene, \u00eenconjur\u00e2ndu-l pe singurul Nemorino, acelasi Stefan Korch, care a trebuit sa-si \u00eemparta sentimentele \u00een spectacolul bine pregatit de Anda Tabacaru Hogea, titulara clasei de regie. Studiul cu ceilalti maestri, celebra soprana Leontina Vaduva (clasa de canto) si reputatul sef de orchestra Petre Sb\u00e2rcea (clasa de dirijat) si-a aratat roadele prin daruirea cu care studentii au asimilat cele \u00eenvatate.
\nAlte manifestari<\/strong>
\nDoua personalitati ale lumii lirice, directorul de casting al Operei Regale Covent Garden din Londra, Peter Mario Katona si conducatoarea unei cunoscute agentii de impresariat artistic din Frankfurt, Luisa Petrov, au primit \u00eenalte onoruri universitare, titlurile de Doctor Honoris Causa ale Academiei de Muzica. De nu mai putin de trei decenii, Peter Mario Katona ocupa cea mai importanta functie executiva a marelui teatru. Toate conducerile manageriale care s-au schimbat \u00een acest rastimp au avut nevoie de cunostintele si profesionalismul sau imbatabil. A fost si este artizanul distributiilor care au dat si dau stralucire Operei Regale. Probabil ca nu exista \u00een lume un director de casting mai longeviv.
\nLuisa Petrov desfasoara o sustinuta activitate \u00een lumea managementului artistic, cu aplecare deosebita \u00een promovarea c\u00e2ntaretilor rom\u00e2ni. De la Maria Slatinaru-Nistor, Leontina Vaduva si Eduard Tumagian la George Petean, Teodor Ilincai si Stefan Pop, multe vedete din Rom\u00e2nia au fost si sunt impresariate de agentia germana. De altfel, si \u00een timpul festivalului clujean, Luisa Petrov a auditionat c\u00e2tiva tineri: Adela Zaharia, Bogdan Talos, Daniel Mateianu, Cristina Necula, Lucian Petrean, Nicoleta Maier, Nadejda Cerchez, Yelizaveta Kadelknyk.
\nLa ceremonie, cele doua Laudatio \u2013 rostite de prof. univ. dr. Elena Moldovan si prof. univ. dr. Francisc Fuchs \u2013 au subliniat marile merite ale lui Peter Mario Katona si Luisei Petrov. Cei doi au raspuns cu caldura. Un moment deosebit a fost proiectarea mesajului video venit din partea celebrului tenor Pl\u00e1cido Domingo, care l-a felicitat pe directorul de casting al Operei Regale. La r\u00e2ndul sau, dl Katona a oferit Academiei de Muzica diploma obtinuta de tatal sau, baritonul Iulius Katona, nascut la Cluj, la absolvirea Conservatorului clujean. Printre aplauze, traditionalul imn \u201eGaudeamus igitur\u201c a umplut spatiul Salii Studio.
\n\u00cen plan teoretic, Festivalul Viva Vox 2012 a inclus Cursurile de maiestrie jurnalism muzical si management cultural (sustinute de Costin Popa, respectiv Sabin Mircea Rus), Simpozionul stiintific international \u201eMusic, management and media \u2013 a timeless competition\u201c si workshop-ul \u201eOpera si societatea contemporana globalizata\u201c \u2013 moderatori Ionel Pantea si Costin Popa. As zabovi putin asupra problematicii workshop-ului. S-au discutat teme de actualitate precum necesitatea primordialitatii vocii \u00eentr-un spectacol liric, regiile moderne de opera \u00een contextul respectului pentru partitura si stil, aspecte ale globalizarii \u2013 sporirea fara precedent a concurentei datorate diversificarii prezentelor solistice ale c\u00e2ntaretilor din toate colturile lumii, importanta coproductiilor \u00een conditiile crizei economice, problematica spectacolelor receptate \u00een sali versus \u00eenregistrarile video-audio, nevoia sporirii calitatii prin instruire serioasa etc. Consistente interventii si comentarii au avut prof. univ. dr. Adrian Pop, prof. univ. dr. Elena Moldovan, prof. univ. dr. Francisc Fuchs, soprana Angela Nemes, tenorul Constantin Nica, Sabin Mircea Rus, dr. Razvan Rimbasiu, Miron Marie, dar si masteranzi ai Academiei de Muzica.<\/p>\n

\u00cen loc de \u00eencheiere<\/strong>
\nCa si la editiile anterioare, Festivalul Viva Vox a fost un mare succes si si-a probat caracterul de unicitate la scara internationala. Formula de desfasurare s-a dovedit viabila, selectia universitatilor invitate din strainatate a permis vii comparatii, programul a fost divers si bogat. Organizatorii au stabilit o periodicitate de doi ani, asa \u00eenc\u00e2t editia 2014 nu este departe. Structura si durata de desfasurare mi se par propice pentru a fi mentinute iar universitatilor indigene li se pot adauga si alte nume de institutii straine de \u00eenvatam\u00e2nt superior muzical, alaturi de cele traditional invitate.
\n\u00cen Cartea de Onoare, Luisa Petrov si-a exprimat \u201eadmiratia pentru membrii acestei faimoase academii, pentru organizatorii festivalului, pentru tinerii studenti…\u201c si a notat: \u201epepiniera de voci \u2013 artisti deveniti staruri mondiale, Clujul este acum una din metropolele muzicii \u00een Europa\u201c.
\n\u00centr-adevar, prin Viva Vox, municipiul Cluj-Napoca si-a dovedit o data \u00een plus forta si valoarea pe tar\u00e2mul artei, lu\u00e2nd \u00eenca o importanta decizie pentru investirea cu titlul de Capitala Culturala Europeana 2020.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O viata de vis Intrata \u00een traditie, reunirea la Cluj-Napoca a unor ansambluri lirice studentesti nationale si internationale a facut ca municipiul de pe Somes sa devina, \u00een prima parte a lunii mai, centrul vital cu rezonanta europeana al operei. Sub genericul de brand Viva Vox, marele festival care a reunit forte din Bucuresti, Cluj-Napoca,… Cite\u0219te mai mult »Festivalul VIVA VOX sub semnul Luciei Stanescu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[7858,7857],"class_list":["post-12238","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-festivalul-viva-vox","tag-lucia-stanescu"],"views":4641,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12238","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12238"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12238\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12238"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12238"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12238"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}