{"id":12222,"date":"2012-06-14T16:36:45","date_gmt":"2012-06-14T14:36:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12222"},"modified":"2012-06-14T16:36:55","modified_gmt":"2012-06-14T14:36:55","slug":"hainele-traditionale-de-la-elementul-cutumiar-la-societatea-moderna-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/hainele-traditionale-de-la-elementul-cutumiar-la-societatea-moderna-2\/","title":{"rendered":"Hainele traditionale: de la elementul cutumiar la societatea moderna"},"content":{"rendered":"

(continuare din numarul anterior)<\/em><\/strong><\/p>\n

Conceptul de ie populara in societatea moderna este caracterizat prin cautarea identitatii etnice si nationale, indic\u00e2nd apartenenta la un grup cultural.
\nCredintele despre haine <\/strong>
\nin mentalitatea traditionala<\/strong>
\nParasca Fat povesteste despre hainele pentru lumea de dincolo. Incepe prin a evidentia importanta hainelor in cultura rom\u00e2neasca traditionala: \u201eomul ar trebui sa se imbrace in haine noi, din cap si p\u00e2na-n picioare, de trei ori pe an: de Pasti, de S\u00e2ntamarie Mare si de Craciun. Sau macar de doua ori: de Pasti si de Craciun. Iar doar in cel mai nefericit caz, o data, de Pasti. Hainele noi inseamna o schimbare in bine a vietii. Ea va fi mai frumoasa, mai fericita, in armonie cu voia lui Dumnezeu. Asa cum trupul este invelisul sufletului, hainele sunt invelisul trupului, si toate trei impreuna formeaza o unitate. Hainele sunt investite cu viata si vibratii ce vin de la suflet. In lumea satului, se mai crede si astazi ca daca cineva ia o particica dintr-o haina, chiar si numai o scama de pe ea, poate sa actioneze asupra sanatatii trupesti si sufletesti a omului care o poarta.\u201c ( Formula AS, Numarul 987, 2011).
\nCamasa \u201epoate avea functia unui obiect de sacrificiu (substitut simbolic al sacrificiului uman) sau un rol apotropaic; valentele magice atribuite camasii se dezvaluie nu numai in m\u00e2nuirea ei in actele facerilor si desfacerilor de tot felul, ci si in modul de confectionare, de folosire a ei cotidiana (purtatul, spalatul, imbracatul, uscatul etc.) precum si in ornamentica iei sau camasii traditionale; exista un adevarat calendar al confectionarii camasilor, la inceputul Paresimilor din secul Pastelor trebuie sa fie gata tortul pentru camasi, care toarcere se incepe la inceputul secului Craciunului; la inceperea Paresimilor se incepe si teserea pentru camasi\u201c (Evseev, Ivan, Enciclopedia semnelor si simbolurilor culturale).
\nDe-a lungul timpului, hainele si-au schimbat functiile. Prima data omul a folosit hainele pentru protectie, acestea fiind utile pentru a tine de cald. Apoi a aparut functia estetica, acoperind goliciunea trupului si adaug\u00e2nd vesmintelor podoabe. Iar in cele din urma, omul a modificat vestimentatia in asa fel inc\u00e2t sa exprime mesaje estetice, sociale, morale, de ierarhie sociala, sa transmita emotii, sentimente, precum bucuria sau tristetea, sa reprezinte o imagine exterioara a personalitatii.
\nO functie mai putin discutata este\u00a0 puterea magica pe care camasa o detine. Conform Dictionarului de simboluri, \u201eeste simbolul protectiei, fiind considerata o a doua piele a omului; o piesa intim legata de trup ce poate fi considerata un substituent al persoanei ce o poarta, de unde se poate explica prezenta ei in farmece si in alte acte de magie alba sau neagra. Sunt valorificate simbolic materialul din care e facuta camasa, culoarea, ornamentele, forma ei. E prezenta in toate riturile de trecere si ceremoniile de initiere\u201c.
\nTeserea hainelor reprezenta o actiune cu caracter magic, o \u201eindeletnicire rituala cu semnificatii cosmogonice si cu implicatii asupra destinului oamenilor si asupra plantelor\u201c. Momentele de creare a vesmintelor erau influentate de patroana torcatoarelor si a tesatoarelor rom\u00e2nce, Maica Domnului si de catre alte doua fiinte mitologice ce intruchipeaza spiritele stramosilor mitici feminini, Martolea si Joimarita; astfel apar urmatoarele interdictii: nu se tese in zilele nefaste ale saptam\u00e2nii, in sarbatorile dedicate mosilor si in zilele de grindina sau furtuna. Persoanele carora le revenea aceasta datorie erau exclusiv femeile, datorita obligatiilor sociale, dar si a unor motivatii mitico-simbolice bazate pe analogia cu nasterea, procreatia, zamislirea noilor forme de viata. Asa cum femeia da nastere unui prunc, unui suflet si apar numeroase ritualuri ce trebuie desfasurate inaintea, in timpul si dupa momentul nasterii, asa se creeaza si haina, presupun\u00e2nd o serie de practici magice la inceputul si sf\u00e2rsitul teserii, c\u00e2nd se sf\u00e2rseste urzitul p\u00e2nzei atunci se toarna apa pe jos, pe fusul urzitoarei ca sa creasca in vara viitoare c\u00e2nepa frumoasa si sa aiba p\u00e2nza rost de tesut. (Artur Gorovei, \u201eCredinti si superstitii ale poporului rom\u00e2n\u201c, p.236)
\nPe l\u00e2nga astfel de practici de zamislire exista alte serii numeroase si cu grad diferit de importanta precum cele referitoare la materialele din care se tese, la modelul si locul broderiei (semnul sfintei cruci, forme geometrice, florale etc.), la persoanele care le poarta sau care le-a purtat, la momentul in care sunt purtate s.a.m.d.
\nIn basme, de exemplu, eroii, in calatoria lor de initiere sunt indrumati sa se imbrace cu hainele de mire ale tatalui: \u201edu-te la tata-tau si cere sa-ti dea calul, armele si hainele cu care a fost el mire, si atunci ai sa te poti duce unde n-au putut merge fratii tai\u201c (Ion Creanga, \u201ePovestea lui Harap-Alb\u201c). Hainele fiind purtate isi insusesc\u00a0 din karma si personalitatea detinatorului incarc\u00e2ndu-se astfel de magie (magia individului), de o anumita stare, putere spirituala ce vor fi transmise mai departe urmatorului care va imbraca hainele respective \u2013 de la tata la fiu. Putem afirma chiar ca, odata purtate, hainele se insufletesc, devin un tot unitar cu cel care le imbraca, prelu\u00e2nd din trasaturile persoanei respective.
\nLa nivelul cromaticii, semnificatiile sunt foarte multe si interesante. At\u00e2t in credintele vechi, c\u00e2t si in urma unor studii stiintifice din epoca moderna, remarcam superstitii legate de influenta culorilor asupra starii fizice si psihice a persoanelor, dar si asupra cursului vietii. Hainele albe, in general, ne pun in evidenta puritatea. Purtarea unor haine albe ii face adesea pe ceilalti sa ne vada asa cum suntem in realitate. Prin intermediul lor, ceilalti ne pot intui natura noastra launtrica.\u00a0 La celalalt pol se afla hainele negre, simbol al mortii, purtate pe timp de doliu, suger\u00e2nd tristete si suparare.
\nExistenta acestor credinte isi afla originea in mitologie, intr-o g\u00e2ndire arhaica si de demult guvernata de magie si de sacru, si constituie un scut fata de necunoscut, de lucrurile rele, fata de haos.
\nDintre toate piesele vestimentare, camasa impunea respectarea unor cutume extrem de importante, rezult\u00e2nd astfel diferite situatii si ipostaze de imbracare a sa.
\nElement cutumiar <\/strong>
\nversus element exotic<\/strong>
\nPurtarea camasii la cele mai importante ceremonii din viata individului si respectarea at\u00e2t a interdictiilor c\u00e2t si a prescriptiilor de creare, imbracare, spalare etc. reprezinta legi nescrise ale comunitatii rurale, ce trebuie respectate cu mare grija pentru a pastra ordinea sau din contra pentru a echilibra haosul. Taranul are pregatita c\u00e2te o camasa pentru fiecare eveniment in parte, o camasa a fecioriei si a vaduviei, a nuntilor, nasterii si a botezurilor, a datinilor si a obiceiurilor, dar si o camasa pentru moarte.
\nSpre exemplu: camasa mamei si a lauzei nu se imbraca niciodata pe dos sau cu gura la spate, pentru a nu influenta negativ nasterea sau viata viitoare a pruncului. In timpul nasterii, in tivul camasii erau cusute talismane \u2013 usturoi sau fire de busuioc, cunoscute fiind calitatile de protectie impotriva spiritelor necurate ale acestor plante \u2013, iar moasa taia camasa femeii care nastea, de la gura p\u00e2na la poale, ca sa fie nasterea usoara si rapida.
\nIndrept\u00e2ndu-ne atentia spre societatea moderna, nu regasim acest tip de mentalitate. Ia populara apare sub alte forme estetice si presupune un proces de creatie si intretinere lipsit de incarcatura sacra. Oamenii procura hainele traditionale sau cele care amintesc de acestea din magazine, de pe un raft, dintr-o fabrica. Nu exista momente speciale sau ritualuri de purtare a iei \u2013 acestea sunt imbracate pe strada, la serviciu, in restaurante, cluburi, la diferite evenimente, in functie de dorinta fiecarui individ in parte.
\n\u201eMa imbrac exact cum simt. Pentru mine fiecare zi e un film, o stare si asta se vede foarte clar in stilul meu\u201c \u2013 aceast\u00e3 afirmatie reflect\u00e3 modul in care oamenii moderni se imbraca. Se pune accentul pe povestea pe care o spun hainele, pe ceea ce transmit si pe ceea ce semnifica ele. Multe femei sunt interesate de haine care au apartinut unor rude (bunici, strabunici), acestea mai poarta inca din aura persoanei caruia au apartinut.
\nO astfel de poveste poarta si hainele create de Valentina Vidrascu sau Philippe Guilet, red\u00e2nd persoanelor care le imbraca sentimentul de pastrare a valorilor traditionale intr-o forma noua, inovativa.
\nZamislirea hainelor nu mai e\u00a0 magica, singura fiinta care le patroneaza fiind cel care le creeaza. Au disparut practicile magice de tesere, superstitiile, dar au ramas in schimb povestile, cele care vorbesc despre semnificatia broderiei, despre materialele utilizate, despre ce transmit ele, despre cine le-a purtat.
\nDe asemenea, se observa ca functia estetica este cea care primeaza \u00een cazul hainelor din secolul XXI. Lu\u00e2nd exemplul iilor din magazinele handmade, putem identifica usor modul in care au inteles conceptul de ie\/camasa tesatoarele moderne. Se pot diferentia doua tipuri de ii moderne: in primul r\u00e2nd iile cusute in maniera traditionala, asta insemn\u00e2nd ca sunt facute in intregime de m\u00e2na, din materiale de in sau c\u00e2nepa, pastr\u00e2nd simbolurile broderiei si structura traditionala, iar cea de-a doua categorie cuprinde iile cusute in maniera moderna, fiind pastrate doar materialele de tesut, broderia, cromatica, structura fiind modificate. Aceasta diferenta se reflecta si in pret, cele care pastreaza tiparul traditional fiind mai scumpe dec\u00e2t celelalte, datorita efortului depus in crearea lor, dar si a valorii pe care o poarta, pastr\u00e2nd motive si structuri vechi.
\nHainele, iile, recreate in intregime, precum cele ale creatorilor de moda, care lucreaza cu aparatura specifica si alte inventii din domeniul croitoriei intra intr-o alta categorie, ele fiind reg\u00e2ndite, ca forma, structura, cromatica, broderie, mod si moment de imbracare. Functia lor primara este aceeasi, aceea estetica careia i se alatura si altele, functie sociala si chiar magica, privind mesajul pe care il poarta cu ele \u2013 pretuirea valorilor nationale.
\nIn trecut, hainele indeplineau functii multiple si erau insotite de numeroase credinte si superstitii pornind de la modul de creare a acestora si p\u00e2na la felul in care sunt purtate, mai apoi ingrijite. Prin intermediul hainelor, oamenii se distingeau din punct de vedere social si dovedeau un anumit rang in societate. Acest lucru este valabil si in ziua de azi, dar…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(continuare din numarul anterior) Conceptul de ie populara in societatea moderna este caracterizat prin cautarea identitatii etnice si nationale, indic\u00e2nd apartenenta la un grup cultural. Credintele despre haine in mentalitatea traditionala Parasca Fat povesteste despre hainele pentru lumea de dincolo. Incepe prin a evidentia importanta hainelor in cultura rom\u00e2neasca traditionala: \u201eomul ar trebui sa se… Cite\u0219te mai mult »Hainele traditionale: de la elementul cutumiar la societatea moderna<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[7853,7854],"class_list":["post-12222","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-hainele-traditionale","tag-seminificatii-in-portul-popular"],"views":6015,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12222","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12222"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12222\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12222"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12222"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12222"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}