{"id":12205,"date":"2012-06-14T16:24:27","date_gmt":"2012-06-14T14:24:27","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12205"},"modified":"2012-06-14T16:26:19","modified_gmt":"2012-06-14T14:26:19","slug":"ciocnirea-extremelor-legionarii-si-comunistii-in-perioada-postbelica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ciocnirea-extremelor-legionarii-si-comunistii-in-perioada-postbelica\/","title":{"rendered":"Ciocnirea extremelor. Legionarii si comunistii \u00een perioada postbelica"},"content":{"rendered":"

De cur\u00e2nd, la T\u00e2rgul de Carte Bookfest 2012 a aparut o noua lucrare despre Garda de Fier, cu titlul \u201eIstoria Miscarii legionare. 1944-1968\u201c. Cartea este scrisa de Ilarion Tiu (prefata de acad. Dinu C. Giurescu), fiind publicata de Editura Cetatea de Scaun din T\u00e2rgoviste.<\/strong><\/em>
\nIstoricul Ilarion Tiu semneaza a treia carte despre la Garda de Fier. \u00cen anul 2007 a publicat la Editura Vremea din Bucuresti lucrarea \u201eMiscarea legionara dupa Corneliu Codreanu\u201c, \u00een doua volume, \u00een care a tratat evolutia organizatiei \u00een perioada 1938-1940, respectiv 1941-1944.<\/strong><\/em>
\nMonografia \u201eIstoria Miscarii legionare. 1944-1968\u201c propune dezbaterii stiintifice si publicistice un subiect nou \u00een istoriografia rom\u00e2neasca \u2013 statutul Garzii de Fier dupa Lovitura de Palat de la 23 August 1944. Utiliz\u00e2nd majoritatea surselor edite pe care le-a avut la dispozitie, dar si un volum impresionant de documente de arhiva inedite, autorul reconstituie traseul politic al Miscarii legionare dupa Al Doilea Razboi Mondial, identific\u00e2nd principale caracteristici ale functionarii organizatiei \u00een cadrul noilor realitati postbelice.
\nDupa cum arata si Ilarion Tiu \u00een primul capitol, Miscarea legionara avea un statut cu totul special dupa razboi. Desi \u00een perioada interbelica manifestase puternice atitudini antidemocratice, dupa 1945 organizatia a reusit sa-si gaseasca locul pe scena publica prin adoptarea mesajului anticomunist. Supravietuirea Garzii de Fier se explica si prin simpatiile externe pe care a reusit sa le atraga, mai ales dupa alegerile 1946. \u00cen tara, opozitia taranista si liberala era lipsita de \u201eoameni de actiune\u201c, ceea ce-i facea pe occidentali sa nu aiba cu cine colabora \u00een cazul izbucnirii unui razboi \u00eentre statele democratice si Uniunea Sovietica. Din exil, Horia Sima le-a garantat americanilor ca avea \u00een tara cuiburi de camarazi dispuse sa participe la activitati clandestine. Astfel, Garda de Fier, antidemocratica si antisemita \u00een perioada interbelica, a devenit organizatie de sprijin a americanilor \u00een spatele liniei de demarcatie a puterii sovietice.
\nTotusi, realitatile interne ale Rom\u00e2niei nu permiteau asemenea scenarii, \u00een care Miscarea legionara putea organiza o \u201erezistenta din interior\u201c. Ilarion Tiu arata ca ambii parteneri aveau probleme \u00een aplicarea planului. Pe de o parte, americanii nu-si puteau infiltra oamenii si eventualele ajutoare materiale \u00een teritoriile controlate de URSS, iar, pe de alta parte, legionarii nu erau asa de convinsi sa participe la rezistenta cum promisese Horia Sima. Tot ce s-a realizat a fost un serviciu de informatii pro-american constituit din adeptii Miscarii legionare si c\u00e2teva actiuni razlete de opozitie fata de comunizarea Rom\u00e2niei.
\nAutorul nu este interesat doar de contributia Miscarii legionare la rezistenta fata de comunizarea Rom\u00e2niei. Ilarion Tiu ne face si o radiografie interna a Garzii de Fier dupa razboi, analiz\u00e2nd care au fost noile relatii de putere din cadrul organizatiei. Liderul Miscarii, Horia Sima, contestat din toate partile, nu s-a mai \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen toamna anului 1944 a organizat la Viena un guvern de exil, care s-a prabusit odata cu Germania nazista, \u00een aprilie 1945. Sima a ramas \u00een Occident, st\u00e2nd mai mult ascuns \u00een primii ani postbelici. \u00cen tara, lider al organizatiei a devenit Nicolae Petrascu, trimis de Horia Sima de la Viena spre Rom\u00e2nia, pe calea aerului, \u00een toamna anului 1944. Parasutarea sa a esuat, \u00eensa dupa lungi peripetii a ajuns la Bucuresti si a preluat controlul Miscarii legionare.
\nNicolae Petrascu a gasit acasa o organizatie dezbinata. Lider formal al Garzii de Fier era Radu Mironovici, fondator al Legiunii \u201eArhanghelul Mihail\u201c. \u00censa acesta nu participa la actiunile curente ale Miscarii, prefer\u00e2nd clandestinitatea si solicit\u00e2nd Comandamentului legionar bani pentru a se \u00eentretine. Timp de un an, p\u00e2na \u00een toamna anului 1945, Nicolae Petrascu a reusit sa-si remobilizeze camarazii si sa preia conducerea efectiva asupra organizatiei. \u00cen conditii neelucidate pe deplin Petrascu a ajuns \u00een arestul Ministerului de Interne, unde a negociat cu Ana Pauker si Teohari Georgescu un \u201epact de neutralitate\u201c. Legionarii le-au promis comunistilor ca nu vor mai \u00eentreprinde activitati politice, obtin\u00e2nd garantii de la guvern ca nu vor fi arestati. Garda de Fier si-a respectat \u00een mare masura angajamentul si nu a actionat p\u00e2na dupa alegerile din 1946.
\nDupa decembrie 1945, Nicolae Petrascu s-a stabilit la Sibiu, unde locuia familia sa. \u00cen Bucuresti lider al organizatiei a ramas Valeriu (Vica) Negulescu, care a condus de facto Miscarea legionara p\u00e2na \u00een anul 1947. Un alt lider important am Miscarii legionare din tara a fost Nistor Chioreanu. Ca si Petrascu si Negulescu, acesta domiciliase \u00een Germania \u00een perioada razboiului, fiind trimis \u00een tara de Horia Sima pentru a reorganiza Garda de Fier.
\n\u00cen noaptea de 14\/15 mai 1948, guvernul a decis sa anihileze orice potential de opozitie pe care-l putea exercita Miscarea legionara. Printr-o actiune de mare amploare, au fost arestati liderii si membrii cunoscuti ai Garzii de Fier. Arestarile au continuat p\u00e2na la \u00eenceputul anului 1949, c\u00e2nd autoritatile au reusit sa anihileze ultimele grupuri de lideri care mai \u00eencercau sa tina \u00een viata organizatia.
\nDin 1948 si p\u00e2na \u00een 1964, activitatea Miscarii s-a mutat \u00een spatiul penitenciar. Legionarii au reusit \u00een \u00eenchisori sa-si mentina o ierarhie, sa-si transmita ordine si dispozitii si sa organizeze miscari de protest contra autoritatilor. De cealalta parte, guvernul a \u00eencercat sa-i determine pe legionari sa-si abandoneze ideologia, prin campanii de \u201ereeducari\u201c. Prima, din perioada 1949-1950, a fost violenta, studentii legionari fiind inclusi \u00een programul de reeducare prin tortura cunoscut drept \u201eExperimentul Pitesti\u201c. Reeducarea violenta nu a reusit ci, dimpotriva, i-a facut pe legionari sa se considere martiri ai luptei contra comunismului. La \u00eenceputul anilor ’60, regimul a adoptat o alta tactica de \u201ereeducare\u201c \u2013 prin munca si activitati cultural-educative. Programul a fost aplicat la Aiud, culmin\u00e2nd cu adoptarea formala de catre legionari a ideologiei marxiste.
\n\u00cen ultima parte a lucrarii, Ilarion Tiu se preocupa de soarta legionarilor dupa gratierea detinutilor politici, \u00een anul 1964. Fostii detinuti legionari nu s-au putut reintegra \u00een societatea comunista, cu toate ca la Aiud autoritatile se angajasera ca le va permite sa activeze \u00een domeniile \u00een care profesasera \u00eenainte de 1948. Autorul prezinta informatii absolut inedite din istoria Miscarii legionare, precum \u00eemprejurarile sinuciderii lui Nicolae Petrascu. Ilarion Tiu sustine ca regimul comunist a reusit sa-i determine pe fostii legionari sa nu adopte atitudini de opozitie prin organizarea unor procese periodice, din motive inventate, \u00een care liderii Garzii de Fier erau chemati \u00een instante, unde li se flutura perspectiva unor noi condamnari. Prin documentele anexate lucrarii sale, autorul arata ca p\u00e2na \u00een anul 1989 Securitatea a considerat Miscarea legionara principala grupare politica care putea genera contestatari ai regimului. Tocmai de aceea, fostii adepti ai Garzii de Fier erau atent monitorizati, iar \u00een cazul \u00een care ar fi criticat Rom\u00e2nia socialista li se instrumentau demascari publice sau alte forme de presiune.
\nCartea \u201eIstoria Miscarii legionare. 1944-1968\u201c constituie o contributie benefica pentru istoriografia rom\u00e2na, \u00eensa autorul va trebui, pe viitor, sa-si \u00eembunatateasca studiul printr-o serie de adaosuri la cercetarea sa. Spre exemplu, capitolul al patrulea, referitor la perioada de dupa 1964, este disproportionat fata de restul capitolelor lucrarii. \u00cen masura \u00een care va avea la dispozitie documente ale Securitatii de la CNSAS, \u00eesi poate \u00eentregi studiul asupra Miscarii legionare cu perioada Ceausescu, fix\u00e2nd ca limita superioara a cercetarii anul 1989. De asemenea, consideram ca este benefica o abordare a istoriei Miscarii legionare din exil. Pentru acest demers va trebui sa \u00eentreprinda stagii de cercetare \u00een arhivele straine care depoziteaza informatii despre istoria Garzii de Fier dupa razboi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De cur\u00e2nd, la T\u00e2rgul de Carte Bookfest 2012 a aparut o noua lucrare despre Garda de Fier, cu titlul \u201eIstoria Miscarii legionare. 1944-1968\u201c. Cartea este scrisa de Ilarion Tiu (prefata de acad. Dinu C. Giurescu), fiind publicata de Editura Cetatea de Scaun din T\u00e2rgoviste. Istoricul Ilarion Tiu semneaza a treia carte despre la Garda de… Cite\u0219te mai mult »Ciocnirea extremelor. Legionarii si comunistii \u00een perioada postbelica<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[7847,7846],"class_list":["post-12205","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-miscarea-legionara-dupa-corneliu-codreanu","tag-lucrare-despre-garda-de-fier"],"views":2949,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12205","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12205"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12205\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12205"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12205"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12205"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}