{"id":12196,"date":"2012-06-14T16:18:09","date_gmt":"2012-06-14T14:18:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12196"},"modified":"2012-06-14T16:18:21","modified_gmt":"2012-06-14T14:18:21","slug":"exportul-de-instabilitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/exportul-de-instabilitate\/","title":{"rendered":"Exportul de instabilitate"},"content":{"rendered":"

Destule subiecte pentru o cronica: dezacord franco-rus la prima \u00eent\u00e2lnire dintre presedintii Hollande si Putin, nivelul datoriilor Greciei, Irlandei, Spaniei, Portugaliei, Italiei si chiar ale Frantei care creeaza \u00eengrijorari la Bruxelles. Si, evident, la Berlin.\u00a0 O defectiune a Greciei poate fi contagioasa, ceea ce echivaleaza, dupa unii, cu un periculos esec al proiectului Uniunii Europene. Alte subiecte: tragedia Siriei continua, ne\u00eentelegerile \u00een Consiliul de Securitate pentru a se pune capat regimului lui Bashar al-Assad continua si ele. Ecourile summit-ului NATO de la Chicago, din 20-21 mai, s-au stins pentru public, dar nu si \u00een unele cancelarii. Odata patrunse \u00een cabinetele puterilor lumii, acestea alimenteaza\u00a0 suspiciuni noi si dau frisoane. La ce sa ne asteptam? Urmarind evenimentele din ultima vreme sunt tentat sa cred ca, \u00een momentul de fata, exportul de instabilitate ar putea imprima cel mai periculos curs\u00a0 vietii internationale. <\/strong><\/em>
\nDin ce \u00een ce mai divizati<\/strong>
\n\u00cen Uniunea Europeana situatia nu se asaza. Somajul este \u00een crestere, manifestarile de nemultumire se intensifica, guvernele nu sunt \u00een masura sa-si coordoneze\u00a0 politicile macroeconomice, criza din zona euro se accentueaza, consolidarea institutiilor comunitare ram\u00e2ne un paleativ. Vestile mai noi venite de la Bruxelles nu sunt de bun augur. Buletinele de sanatate ale economiilor unor state,\u00a0 emise de Comisia Europeana, sunt alarmante: Franta este p\u00e2ndita de \u201edezechilibre serioase\u201c, ca si Italia, Slovenia, Spania si Ciprul. Sa amintim, fie si \u00een treacat, ca planurile de austeritate au scuturat nu numai Grecia ci si Letonia, Cehia, Belgia, Finlanda, Slovenia, Portugalia si sa adaugam, ca efect imediat al crizei, caderea guvernelor \u00een Marea Britanie (Gordon Brown, mai 2010), Spania (Zapatero, noiembrie 2011), Italia (Berlusconi, noiembrie 2011), Grecia (Papandreu, noiembrie 2011), Franta (Fillon, mai 2012), Rom\u00e2nia (Boc-Ungureanu, primavara lui 2012). Europa trebuie sa se schimbe, afirma Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene: \u201e…aceasta nu este o perioada obisnuita. Europa are nevoie de o agenda a transformarii. Numai lucr\u00e2nd \u00eempreuna Europa va putea sa aiba \u00een viitor masa critica necesara. Ori construim \u00eempreuna o ordine noua, ori Europa va deveni irelevanta\u201c. Adica neputincioasa, \u00eendepartata de obiectivul pentru care s-a constituit. O solutie, crede Fran\u00e7ois Hollande, ar fi crearea unui instrument de interventie comuna \u2013 eurobond-uri \u2013 pentru datoriile din zona euro. Nu, aceasta nu este o solutie sustine Angela Merkel. Simplificat, cele doua pozitii \u00eenseamna participare comuna la acoperirea datoriilor pentru sprijinirea programelor de crestere economica sau austeritate pentru mai multa ordine si responsabilitate. Prima solutie, a Frantei, este \u00eempartasita de Italia, Marea Britanie, Austria, Belgia, Luxemburg, Irlanda, Slovacia si Comisia Europeana. Cea de a doua, a Germaniei, este \u00eembratisata de Olanda, Finlanda, Suedia, Bulgaria si Banca Centrala Europeana. Deocamdata. Pentru viitor vom vedea daca Uniunea Europeana va gasi resurse sa se salveze, daca va putea stopa la timp contagiunea crizei. Liderii europeni se zbat \u00eentre ideal si realitate. Un ideal care se \u00eendeparteaza, cel al constructiei Europei unite, si o realitate care degradeaza forta competitiva a economiei\u00a0 Uniunii Europene. Daca involutiile de acum \u00eesi pastreaza cursul, statele europene ar putea parasi,\u00a0 p\u00e2na \u00een 2050, Grupul celor mai puternice 10 economii ale lumii. Momentan Germania se afla pe locul\u00a0 cinci \u00een lume, Marea Britanie pe locul opt, Franta pe noua, Italia pe zece.
\nUn conflict (deocamdata) <\/strong>
\nfara solutie <\/strong>
\nEra de asteptat ca razboiul din Siria si \u00eenlaturarea lui Assad sa nu aduca \u00een Consiliul de Securitate armonie sau \u00eentelegere. Comunitatea internationala se dovedeste neputincioasa \u00een fata tragediei sirienilor, victime ale unui conflict fara solutie. Divergentele membrilor din Consiliul de Securitate nu pot fi depasite, adoptarea unei rezolutii ferme si angajante treneaza. Neputinta sau jocuri\u00a0 politice? \u00cen oricare dintre ipoteze, tragedia sirienilor are perspective sumbre.\u00a0 Convenirea unei solutii este \u00eempiedicata de modificarea paradigmei de schimbare a regimului. Pentru soarta dictatorului Bashar al-Assad nu mai poate fi aplicata nici formula folosita pentru rasturnarea lui Mubarak \u00een Egipt, nici cea pentru lichidarea lui Gaddafi \u00een Libia. ONU si instantele sale par complet depasite \u00een fata unui conflict care se transforma cu fiecare zi \u00een razboi civil si ameninta pacea si securitatea regionala. Consiliul de Securitate se vede divizat, negocierile pentru adoptarea unei rezolutii care sa instituie masuri pentru mentinerea sau restabilirea pacii nu dau rezultate. Neputinta indica accentuarea dificultatilor \u00een care a intrat cam de multisor Organizatia Natiunilor Unite. Boala care a vlaguit-o de puteri, i-a deteriorat autoritatea si o face aproape inoperanta. Eforturile pentru depasirea impasului nu au \u00eencetat dar rezultatele nu se vad. Pericolul unui razboi civil determina pe unii sa creada ca, \u00een final, o interventie \u00een forta pentru \u00eenlaturarea lui Assad s-ar impune. Dar ce fel de interventie? Ambasadorul american la NATO, Ivo Daalder, exclude una militara: \u201e…tarile NATO considera ca, \u00een prezent, chestiunea unei interventii, care este \u00eentotdeauna complexa, nu se afla pe agenda\u201c.
\nUn turneu cu probleme<\/strong>
\nAsa au fost cele la Berlin si la Paris ale presedintelui rus Vladimir Putin. Acesta a fost programat de Moscova \u2013 nu \u00eent\u00e2mplator \u2013\u00a0 imediat dupa summit-ul NATO de la Chicago. \u00cent\u00e2lnirea de la Berlin cu Angela Merkel a fost una \u00eentre cunostinte vechi. \u00cen Franta a fost altfel. Ajuns la Paris, Putin a sperat sa gaseasca o alta atmosfera, sa nu se mai confrunte cu ostilitatea autoritatilor franceze fata de abordarile Moscovei \u00een conflictul din Siria. Numai ca, \u00een aceasta privinta, Hollande nu s-a \u00eendepartat de pozitia predecesorului lui. Nu s-a aratat predispus la acte belicoase, ca Sarkozy, dar a ramas suficient de intransigent. Presa franceza a publicat o fotografie sugestiva privind maniera \u00een care au fost purtate discutiile. Pe chipul celor doi presedinti sunt evidente nemultumirea si dezamagirea. \u00cenca din mandatul lui Sarkozy, Parisul facea responsabila Rusia de perpetuarea regimului lui Assad, ceea ce echivala \u00een Occident cu o condamnabila atitudine. Masacrul la care s-a dedat armata lui Assad la Houla\u00a0 este prezentat \u00een opinia publica drept o consecinta a manevrelor prin care Rusia si China blocheaza \u00een Consiliul de Securitate rezolutiile necesare \u00eenlaturarii dictatorului sirian. \u00centrebarilor: pe ce cale sa fie \u00eenlaturat dictatorul si \u00een ce scop nu li s-a gasit nici de la Paris un raspuns. \u201ePutin a ramas ferm pe pozitie, \u00eenlatur\u00e2nd orice noua sanctiune ONU \u00eempotriva regimului lui Bashar al-Assad sau de eliminare a liderului Siriei\u201c, transmite corespondentul lui \u201eNouvel Observateur\u201c.
\n\u00centr-o conferinta de presa comuna tinuta dupa discutiile cu Hollande, jurnalistii au asistat la un dialog al surzilor. Putin a declarat: \u201eSanctiunile sunt departe de a fi \u00eentotdeauna eficace\u201c. \u201eConsiliul de Securitate, a replicat Fran\u00e7ois Hollande, trebuie sa se pronunte asupra sanctiunilor si, prin presiuni asupra regimului de la Damasc, sa forteze o solutie politica\u201c. \u201eDaca este \u00eenlaturat de la putere presedintele \u00een exercitiu, credeti ca se va instala fericirea totala \u00een aceasta tara?\u201c, a \u00eentrebat Putin, aluzie la complicatiile intervenite dupa \u00eenlaturarea altor dictatori din statele arabe. \u201eRegimul lui Bashar al-Assad se comporta \u00eentr-o maniera inacceptabila, intolerabila. A comis acte care \u00eel descalifica… snu existat dec\u00e2t o iesire din aceasta situatie: plecarea lui Assad\u201c, a tinut sa adauge Fran\u00e7ois Hollande si sa precizeze ca \u00eenlaturarea dictatorului de la Damasc este conditia\u00a0 \u201eprealabila a tranzitiei politice\u201c \u00een aceasta tara.
\nSummit-ul NATO, <\/strong>
\nun alt motiv de disputa<\/strong>
\nPentru cei care nu au crezut \u00een explicatia data de Kremlin privind ne-participarea lui Putin la summit-ul NATO de la Chicago din cauza grijilor interne, confirmarea a venit rapid tot la Paris. Putin: \u201eNi s-a spus ca sistemul antiracheta nu este \u00eendreptat \u00eempotriva Rusiei, dar noi vrem ca aceasta sa nu se rezume numai la declaratii. Avem nevoie de garantii militare si tehnologice consacrate prin instrumente juridice constr\u00e2ngatoare\u201c, a spus el la conferinta de presa. Fran\u00e7ois Hollande a reamintit ca a existat \u201eun dialog (al Frantei, n.n.) cu Rusia\u201c g\u00e2ndit ca una dintre conditiile care ar fi permis \u201esa se mearga mai departe\u201c \u00een proiectul scutului antiracheta al NATO. \u201eI-am reamintit (acest dialog, n.n.) presedintelui Putin\u201c, a tinut sa sublinieze Hollande la conferinta de presa amintita. \u00centelesurile acestei precizari ne scapa. Tonul s-a schimbat la summit-ul Rusia-Uniunea Europeana tinut la Sankt Petersburg \u00een primele zile ale lui iunie. Interesele economice sunt mari si de o parte, si de alta. Si, totusi, divergentele nu au fost atenuate pe de-a \u00eentregul. Jurnalistii au remarcat ca Vladimir Putin nu si-a ascuns nemultumirile \u00een privinta acordarii vizei de calatorie a cetatenilor rusi \u00een Uniunea Europeana. \u201eO adevarata cooperare este imposibila at\u00e2ta timp c\u00e2t exista bariere pentru resortisantii tarii noastre\u201c. Rusia negociaza de ani buni cu Bruxelles-ul posibilitatea suprimarii vizei pentru cetatenii rusi \u00een zona Schengen, dar Uniunea Europeana a pus numeroase conditii, de la securizarea pasapoartelor p\u00e2na la respectarea drepturilor omului. Barroso considera ca ridicarea restrictiilor trebuie sa devina un obiectiv al ambelor parti. Formularea este destul de\u00a0 ambigua. \u201eRusia si Europa, a aratat Putin, se confrunta cu importante transformari politice, economice si sociale. Un nou ciclu \u00eencepe, acesta ne da posibilitatea sa ne g\u00e2ndim la viitor, sa reflectam \u00een termeni strategici asupra a ceea ce dorim sa construim \u00eempreuna, sau chiar sa fim \u00een viitorii cinci ani\u201c.
\nChiar si cu aceste dispute putem sa ram\u00e2nem optimisti. Grav ar fi ca ele, aceste dispute, sa creeze\u00a0 o bresa prin care exportul de instabilitatea sa-si faca loc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Destule subiecte pentru o cronica: dezacord franco-rus la prima \u00eent\u00e2lnire dintre presedintii Hollande si Putin, nivelul datoriilor Greciei, Irlandei, Spaniei, Portugaliei, Italiei si chiar ale Frantei care creeaza \u00eengrijorari la Bruxelles. Si, evident, la Berlin.\u00a0 O defectiune a Greciei poate fi contagioasa, ceea ce echivaleaza, dupa unii, cu un periculos esec al proiectului Uniunii Europene.… Cite\u0219te mai mult »Exportul de instabilitate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[7840,7841],"class_list":["post-12196","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-datorii-tari-europene","tag-defectiune-grecia"],"views":1705,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12196","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12196"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12196\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12196"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12196"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12196"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}