{"id":12193,"date":"2012-06-14T16:16:06","date_gmt":"2012-06-14T14:16:06","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12193"},"modified":"2012-06-14T16:16:27","modified_gmt":"2012-06-14T14:16:27","slug":"curtea-constitutionala-din-nou-in-ofsaid","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/curtea-constitutionala-din-nou-in-ofsaid\/","title":{"rendered":"Curtea Constitutionala, din nou \u00een ofsaid"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Am mai abordat subiectul numit Curtea Constitutionala. Am facut-o, marturisesc, \u00een speranta ca semnalele de alarma pe care nu putini le-au tras, \u00eempreuna cu schimbarea de guvern si de majoritate parlamentara, \u00eei vor avertiza pe componentii \u00eenaltului for sa revina la normalitate si, mai ales, la litera si la spiritul legii. Al celei fundamentale, \u00een primul r\u00e2nd.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Iata, \u00eensa, ca o recenta interventie intempestiva si nesolicitata a presedintelui Curtii, domnul Augustin Zegrean, ne demonstreaza ca onorabilii nu au \u00eenteles mare lucru. Concret, participarea Rom\u00e2niei la urmatorul Consiliu European, ca si la reuniunea NATO de la Chicago, a repus pe tapet, \u00een contextul reasezarii \u00een buna ordine a relatiilor institutionale din tara noastra, chestiunea reprezentarii. Cine ne reprezinta: presedintele sau premierul?<br \/>\nDomnul Augustin Zegrean, din pacate, a demonstrat, prin interventia sa, nu numai ca este doar un personaj numit politic (de presedintele Basescu). Ci si ca, din pacate, \u00een ciuda unei cariere solide \u00een justitia rom\u00e2na, \u00eenca nu e capabil sa respecte cerintele de baza ale profesiei de judecator. Dintre care una dintre primele este: sa nu te antepronunti. Adica sa nu faci nici un fel de comentariu despre o speta pe care tu sau instanta pe care o conduci urmeaza sa o judece.<br \/>\nOricine a avut de-a face cu justitia stie, de altfel, ca antepronuntarea este o eroare at\u00e2t de grava, \u00eenc\u00e2t reprezinta una dintre cauzele principale de casare a oricarei hotar\u00e2ri. Specialistii stiu chiar ca antepronuntarea este un motiv serios de casare, chiar daca solutia antepronuntata este \u00eentemeiata \u00een drept!<br \/>\nOr, \u00eenainte de a \u00eenvata si de a stap\u00e2ni chichitele interpretarii legilor, un jurist adevarat ar trebui sa \u00eenvete acest abecedar al administrarii dreptatii. Domnul Zegrean, cu tot respectul pentru \u00eenalta sa functie si pentru CV-ul sau, a dovedit ca, \u00een ciuda parului alb, \u00eenca nu stap\u00e2neste acest abecedar. Prezenta sa \u00een fruntea \u00eenaltului for ar trebui, \u00een mod normal, sa fi luat deja sf\u00e2rsit, printr-o demisie de onoare, dupa aceasta demonstratie neprovocata de incompatibilitate cu functia pe care, \u00een urma unei numiri politice, o ocupa.<br \/>\nNu cred ca domnul Zegrean va demisiona, asa ca este cazul sa continuam discutia, at\u00e2t pe tema pe care domnia sa s-a antepronuntat \u2013 si anume, reprezentarea Rom\u00e2niei \u00een organismele europene si euro-atlantice \u2013, c\u00e2t si pe cea a anomaliei constitutionale care face ca, \u00een timp ce Parlamentul, Guvernul si Presedintia sa dea socoteala \u00een fata Curtii Constitutionale, aceasta din urma sa nu dea socoteala nimanui.<br \/>\n\u00cen primul r\u00e2nd, sa facem o observatie. Este cazul ca juristii nostri, \u00een special cei care au raspunderea unor decizii de care depinde prezentul si viitorul politic al tarii, sa iasa de sub zodia chitibusurilor avocatesti. Departe de mine g\u00e2ndul de a contesta rolul si importanta specialistilor \u00een drept. \u00censa dreptul, ca si alte activitati sociale, nu este endogen. Adica nu este facut sa functioneze \u00een sine si pentru sine, ci sa deserveasca \u00eentreaga societate. Mai ales pe nespecialisti, pe cetateanul obisnuit.<br \/>\n\u00cen acest context, discutia despre reprezentarea Rom\u00e2niei trebuie sa \u00eenceapa chiar de la sensul cuv\u00e2ntului \u00een limba rom\u00e2na. Constitutia spune ca presedintele este cel care reprezinta Rom\u00e2nia \u00een relatiile internationale, si este adevarat. Numai ca, nici Consiliul European, nici Consiliul NATO nu sunt foruri de reprezentare, \u00een care se discuta platonic principii si se ciocnesc pahare de sampanie, si nu mai sunt, pentru noi, nici foruri ale relatiilor internationale! Ele sunt foruri executive, \u00een care se iau hotar\u00e2ri care angajeaza direct si nemijlocit actul guvernamental din tarile \u00een cauza, si \u00een care Rom\u00e2nia nu este partener extern, ci membru cu drepturi depline. UE si NATO sunt, din punctul de vedere al Rom\u00e2niei, chestiuni interne, nu de relatii internationale.<br \/>\nDovada cea mai buna: Pactul de guvernanta fiscala, semnat imediat de Traian Basescu, la precedentul Consiliu European. Acesta angajeaza direct Guvernul si Parlamentul Rom\u00e2niei, care trebuie nu numai sa \u00eel ratifice, ci si sa-l transpuna \u00een practica, asigur\u00e2nd ca, indiferent de conditii, deficitele se mentin \u00een limitele stabilite de pactul european. Adica, sa aplice masuri economice si financiare, implic\u00e2nd si afect\u00e2nd milioane de salariati si viitorul unor ramuri economice, angren\u00e2nd resurse si, \u00een cele din urma, afect\u00e2nd sau favoriz\u00e2nd gestiunea bugetara. Pentru toate acestea, responsabili vor fi, \u00een ordine, 1) guvernul, si 2) Parlamentul. Presedintele, care a semnat pactul fara sa se consulte institutional cu nici unul dintre aceste doua organe responsabile, nu are nici o raspundere! Nici institutionala, nici politica.<br \/>\nE normal? Credeti ca asta au avut \u00een minte cei care au alcatuit Constitutia Rom\u00e2niei? Nicidecum. E clar ca reprezentarea Rom\u00e2niei, la care s-au referit autorii Constitutiei, \u00eensemna, \u00een conceptia lor, exact at\u00e2t: reprezentare. Adica 1) prezenta la reuniuni si \u00een vizite \u00een care nu se iau decizii cu implicatii executive, sau, \u00een cel mai rau caz, 2) prezenta la alte reuniuni numai prin consultare si \u00een consens cu Guvernul si Parlamentul.<br \/>\nDe altfel, si modelele europene sunt clare \u00een acest sens. Mai exista republici semiprezidentiale \u00een Europa. Cu exceptia Frantei, nici una nu este reprezentata la Consiliul European de presedinte (si numai de presedinte). Dar, \u00een Franta, Constitutia precizeaza limpede ca presedintele este seful guvernului. La noi, el poate doar sa participe la sedintele de guvern, fara sa le conduca. La fel e si \u00een Austria: presedintele este ales prin vot direct de \u00eentreaga populatie, \u00eensa acesta are atributii strict reprezentative, inclusiv la nivel european si euroatlantic. Viena este, \u00eensa, prezenta la Consiliile Europene prin primul-ministru.<br \/>\nPe de alta parte, prezenta presedintelui este chiar contraproductiva. Cei care l-au acuzat, \u00een iarna, pe secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz, ca s-a dus si a negociat un acord politic cu PDL la Cotroceni, uita cine i-a dat domnului Lopez acest sentiment, ca Palatul Cotroceni are un rol politic si executiv. Traian Basescu \u00eensusi, care s-a dus la aceste Consilii Europene, cu sau fara prim-ministrul tarii, si a angajat guvernul prin semnatura sa, pe acorduri pe care majoritatea parlamentara le-a vazut la ceva vreme dupa semnatura presedintelui.<br \/>\nE cazul ca aceasta stare de lucruri sa \u00eenceteze. Rom\u00e2nia trebuie reprezentata \u2013 si \u00een acest sens trebuie interpretata Legea fundamentala \u2013 de catre presedinte numai \u00een \u00eemprejurari reprezentative si\/ sau internationale, si de catre premier \u00een \u00eemprejurari executive si\/ sau comunitare. La Consiliul European, e limpede, trebuie sa mearga premierul.<br \/>\nE cazul ca, dupa alegeri, sa reg\u00e2ndim si relatia dintre Curtea Constitutionala, ca suprem reprezentant al puterii judecatoresti, si celelalte doua puteri \u00een stat: Executivul si Legislativul. Pentru ca, dupa cum am spus deja, este aberant ca acestea doua sa raspunda \u00een fata Curtii, iar Curtea sa nu raspunda \u00een fata nimanui.<br \/>\nSi nu numirile politice sunt mijlocul prin care se poate ajunge la o relationare corecta, de interdependenta, \u00eentre cele trei puteri pe care practica democratica le separa! Caci puterile sunt separate numai \u00een sensul \u00een care nu sunt admise ingerintele uneia \u00een celelalte, nu \u00een sensul \u00een care nici una nu da socoteala celorlalte.<br \/>\nNu vreau sa \u00eendemn, Doamne fereste!, la o subordonare a Curtii Constitutionale. Ar fi catastrofal. \u00censa cred ca o modalitate de relationare a Curtii cu celelalte doua puteri trebuie sa existe. As opta macar pentru un raport anual al Curtii Constitutionale \u00een fata Parlamentului, urmat de un vot consultativ al acestuia. Care sa nu ofere Legislativului controlul efectiv asupra Curtii, \u00eensa sa o \u00eempinga pe aceasta la mai multa responsabilitate. Si sa o elibereze de fantasma necesitatii \u201eslujirii si apararii statului\u201c, \u00eenteles ca functii si institutii. Trebuie aparata, de catre Curte, numai si numai ordinea constitutionala si Legea fundamentala, iar institutiile care le \u00eencalca \u2013 \u00eencep\u00e2nd cu garantul ei, presedintele \u2013 trebuie sanctionate. Daca, \u00een loc sa fie sanctionate aceste \u00eencalcari, autorii lor sunt ocrotiti cu servilism, cum s-a \u00eent\u00e2mplat acum (mai ales printr-o \u00eencalcare a unui principiu elementar de drept, care e interdictia antepronuntarii), Parlamentul trebuie \u00eensa sa aiba dreptul de a denunta simbolic, printr-un vot consultativ, aceasta abatere a Curtii. Caci sanctiunea morala poate duce, \u00een unele cazuri, la o salutara demisie a celui \u00een culpa, fara ca prin aceasta sa fie afectata independenta Curtii \u00een ansamblul ei.<br \/>\nPoate ca ar fi o frumoasa dovada de moralitate si de devotament pentru Curtea Constitutionala o demisie de onoare a domnului Zegrean, care sa deschida calea depolitizarii si corectei relationari institutionale a \u00eenaltului for. Onoarea n-a daunat nimanui, niciodata. Slugarnicia, da.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am mai abordat subiectul numit Curtea Constitutionala. Am facut-o, marturisesc, \u00een speranta ca semnalele de alarma pe care nu putini le-au tras, \u00eempreuna cu schimbarea de guvern si de majoritate parlamentara, \u00eei vor avertiza pe componentii \u00eenaltului for sa revina la normalitate si, mai ales, la litera si la spiritul legii. Al celei fundamentale, \u00een&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/curtea-constitutionala-din-nou-in-ofsaid\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Curtea Constitutionala, din nou \u00een ofsaid<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[7838,4918,7839],"class_list":["post-12193","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-augustin-zegrean","tag-curtea-constitutionala","tag-justitia-romaneasca"],"views":1837,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12193","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12193"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12193\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12193"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12193"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12193"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}