{"id":1219,"date":"2010-01-27T23:43:02","date_gmt":"2010-01-27T21:43:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1219"},"modified":"2010-01-27T11:45:33","modified_gmt":"2010-01-27T09:45:33","slug":"curajul-marturisirii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/curajul-marturisirii\/","title":{"rendered":"Curajul marturisirii"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>In cei aproape 2000 de ani de existenta, crestinismul a pierdut o virtute esentiala: curajul. Si, scriind aceasta, nu ma g\u00e2ndesc la curajul martiriului. P\u00e2na si in zilele noastre crestinismul este (chiar si in acest moment) cea mai persecutata religie din lume, victima a fundamentalismului islamic, a terorismului de stat a unor regimuri politice precum cel din Sudan, dar si a agresivitatii cresc\u00e2nde a unor organisme internationale (precum Consiliul Europei). Numarul martirilor crestini din ultimii 100 de ani este sensibil mai mare dec\u00e2t cel al victimelor persecutiilor romane impotriva ucenicilor lui Hristos. <\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p>Religiile politice nascute din mentalitatea revolutionara (iacobinismul, comunismul, nazismul, fascismul) s-au remarcat si prin ura manifestata fata de crestinism.<br \/>\n<strong>Teama de confruntare<\/strong><br \/>\nCurajul de a se sacrifica pentru propria credinta nu a lipsit si nu lipseste crestinilor. Dar ceea ce se pare ca incepe sa le lipseasca este curajul marturisirii. Cu c\u00e2t vocile opresorilor devin mai puternice, cu at\u00e2t scade in forta glasul marturisitorilor. In fata unei lumi din ce in ce mai vadit antihristice, Biserica pare sa fie incapabila sa isi mai articuleze propriile argumente. Din dorinta de a indeplini cu exactitate indemnul lui Hristos de a intoarce si celalalt obraz atunci c\u00e2nd suntem loviti pe nedrept, pastorii crestini refuza sa intre in contraofensiva. Ignor\u00e2nd modelul aceluiasi Hristos, care nu s-a sfiit sa alunge profanatorii Templului cu biciul in m\u00e2na, care nu s-a temut sa spuna adevarul chiar daca in mod categoric i-ar fi fost mai comod sa se complaca in jumatati de adevaruri, multi crestini accepta, ba chiar incurajeaza anticrestinismul lumii acesteia.<br \/>\nMorala pe care crestinii o propovaduiesc acum nu mai este dec\u00e2t in linii mari morala crestinismului. Este, in cel mai fericit caz, o etica kantiana \u201ebotezata\u201c in graba. Remarcati, va rog, cum s-a trecut de la ratiune la rationalism si apoi la rezonabilitate in discursul etic modern cu privire la sexualitate, de exemplu.\u00a0 Ratiunea umana ne invata sa ne controlam instinctele si sa acceptam evidenta de bun-simt a dimensiunii procreative a sexualitatii. Rational, sexualitatea nu poate sa fie rupta nici de ideea de iubire, nici de ideea de familie si mai ales nu poate fi rupta de constiinta responsabilitatii fata de fiinta umana ce poate rezulta din actul sexual.<br \/>\nRationalistii au adus insa stiinta in patul conjugal. Grija fata de demografie, planificarea economica, considerentele de cariera, metodele contraceptive au dus la relaxarea nevoii de a controla instinctele, precum si la slabirea sentimentului responsabilitatii. Efectele? Instinctele au preluat controlul ratiunii, iar oamenii au ajuns sa-si omoare copiii (desi nu vor recunoaste lucrul acesta deschis), invoc\u00e2nd argumente nu rationale, ci&#8230; rezonabile.<br \/>\nCrestinismul nu a incetat sa condamne avortul ca pe o crima. Dar vocea sa se face din ce in ce mai greu auzita din cauza&#8230; lipsei de curaj a crestinilor. Speriati de consecinte (\u201ecredinciosi\u201c care nu vor mai frecventa biserica pentru ca \u201epopii\u201c le arata ce sunt ei de fapt) si de confruntarea cu un Stat ce crede ca poate schimba legea morala prin modificarea Codului Penal, crestinii prefera sa se ocupe de alte \u201echestiuni importante\u201c.<br \/>\nIntoarcerea la izvoare<br \/>\nBiserica, incapabila sa opreasca masacrarea copiilor nenascuti, alaturi de un anumit desfr\u00e2u cultural, moral si intelectual, se dedica unor alte misiuni nobile, precum \u201esalvarea lumii a treia\u201c, \u201eeradicarea saraciei\u201c, \u201eschimbarile climatice\u201c, \u201ecombaterea intolerantei\u201c&#8230;\u00a0 Teme nobile pentru etica omului modern, dar straine de valorile moralei crestine autentice. Caci orice cititor din Evanghelie stie ca saracia nu poate sa fie eradicata, asa cum stie ca cei ce poarta in ochi b\u00e2rna avorturilor nu au legitimitate de a scoate din ochiul altora \u201epaiul\u201c saraciei sau chiar \u201eprajina\u201c razboaielor (cf. Matei, 7, 3-5). De ce? Deoarece tot Evanghelia ne spune ca, daca orb pe orb va conduce, am\u00e2ndoi vor cadea in groapa&#8230; (Matei, 15, 14).<br \/>\nCrestinii au neaparata nevoie sa revina la izvoare. Numai de acolo vor putea dob\u00e2ndi at\u00e2t informatia, c\u00e2t si energia necesara pentru a putea sa stea si sa depuna marturie pentru Adevar in fata acestei lumi. Caci ei sunt vestitori ai Evangheliei si nu ai diverselor filosofii si ideologii, mai mult sau mai putin interesante, ce umplu bibliotecile si mintile intelectualilor. Iar Evanghelia este clara pentru oricine o citeste cu mintea si cu inima deschise.<br \/>\nDin pacate insa, Scripturile sunt lecturi liturgice, iar Evanghelia a devenit doar o carte de cult. Pentru a se apropia de Biblie, oamenii folosesc cele mai intortocheate cai. Prefera \u201edocumentarele\u201c (nedocumentate) de pe posturi de televiziune cu pretentii \u201eeducationale\u201c. Simpla ei lecturare este insa&#8230; inactuala, treaba buna pentru \u201esectari\u201c.\u00a0 Asa cum este de bon ton sa ai Biblia in biblioteca (eventual intr-o editie \u201ede colectie\u201c), la fel nu este deloc cool sa o citesti. Si asta se int\u00e2mpla mai ales intre crestini.<br \/>\nRupt de izvoare, insa, crestinismul nu poate functiona bine. Caci crestinismul nu este un laptop. Nu poate functiona daca nu este conectat la Dumnezeu, unica sa energie, unica sa sursa si unica justificare a existentei sale. Si spun\u00e2nd aceasta ajung la un alt punct sensibil: crestinii nu mai au curajul marturisirii pentru ca nu mai vad in Biserica lucrarea lui Dumnezeu pe acest pam\u00e2nt.<br \/>\n<strong>Ispita autosuficientei;<br \/>\nMarele inchizitor<\/strong><br \/>\nCrestinismul traieste impreuna cu intreaga lume teribila ispita a autonomiei fata de Dumnezeu, ispita autosuficientei. Pentru a va imagina atmosfera, sugerez sa va raportati la arhicunoscuta legenda dostoievskiana a \u201emarelui inchizitor\u201c. Marele inchizitor suferea de boala necredintei in adevarul ca Biserica ar fi trupul lui Hristos. Ca urmare, il trimitea pe Hristos afara din Biserica. Dar supararea marelui inchizitor era cauzata totusi de un fapt, din nefericire imposibil in timpurile noastre: oamenii de pe strada, crestinii simpli il recunosteau inca pe Hristos. Datorita lor, celor care il recunoscusera pe Cel revenit intre oameni, intervine si Marele inchizitor&#8230;.<br \/>\nBiserica de acum isi este autosuficienta. Dar Hristos nu mai este recunoscut nici de catre oamenii de pe strada. Asa ca Biserica este cu adevarat oarba. Autosuficientei fariseice a acesteia (pacat caruia i se mai putea gasi o rezolvare) i se adauga autosuficienta intregii lumi. Hristos revenit pe pam\u00e2nt nu ar fi recunoscut mai de nimeni. Cine ce sa vada in El? Aproape toate miracolele Sale pot fi sav\u00e2rsite stiintific. E drept, nu putem invia mortii, dar ce nevoie e de inviere intr-o civilizatie care, cu cinism \u201eetic\u201c, traieste intr-o cultura a mortii?<br \/>\nMesajul lui Hristos nu mai este oricum propovaduit in lume. Indemnul sau la iubire a fost transformat in indemn la actiuni caritabile. Pentru fiecare fapta buna pe care trebuie sa o sav\u00e2rseasca un om pentru a isi cultiva dragostea fata de celalalt, exista ca si corespondent, c\u00e2te o politica internationala, c\u00e2te un manunchi de ONG-uri si agentii inter- si intra-guvernamentale.<br \/>\nPacea lui Hristos care, ne spune Evanghelia, nu este acelasi lucru ca pacea oamenilor (Ioan, 14, 27), a devenit un soi de surogat ideologic care impiedica razboaiele juste, de eliberare si de distrugere a raului vremelnic, in numele cine stie caror increngaturi ideologice. Pacea lui Hristos nu poate sa incapa, precum pacea celor de la ONU, nici pe Saddam Hussein, nici pe Ahmadinejad, nici pe Kim Jong Il&#8230;<br \/>\nIn lumea noastra Hristos nu ar fi avut prilejul de a int\u00e2lni nici macar un adversar care sa il recunoasca. Pe cine sa sarute el? In locul inchizitorului ascetic, ar avea de infruntat poate mutra vesnic vesela a lui Jay Lenno sau chipul politicos-indiferent al politistului care l-ar aresta pentru tulburarea linistii publice, dupa ce M\u00e2ntuitorul ar scoate biciul prin templele acestei noi lumi.<br \/>\nDe aceea poate ca legenda Marelui inchizitor ram\u00e2ne o simpla legenda. Iar venirea lui Hristos pe acest pam\u00e2nt va fi, asa cum spun izvoarele autentice ale crestinismului, \u201einfricosatoare\u201c, \u201edreapta Judecata\u201c, sf\u00e2rsitul lumii. Caci atunci c\u00e2nd crestinii vor pierde curajul marturisirii Evangheliei nu va mai ram\u00e2ne altceva dec\u00e2t implinirea ei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In cei aproape 2000 de ani de existenta, crestinismul a pierdut o virtute esentiala: curajul. Si, scriind aceasta, nu ma g\u00e2ndesc la curajul martiriului. P\u00e2na si in zilele noastre crestinismul este (chiar si in acest moment) cea mai persecutata religie din lume, victima a fundamentalismului islamic, a terorismului de stat a unor regimuri politice precum&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/curajul-marturisirii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Curajul marturisirii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[799,662,800,738,803,802,804,801,798],"class_list":["post-1219","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-iacobinismul","tag-biserica","tag-comunismul","tag-crestinism","tag-curaj","tag-fascismul","tag-marele-inchizitor","tag-nazismul","tag-teama-de-confruntare"],"views":3045,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1219","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1219"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1219\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1219"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1219"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1219"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}