Nu doar sincera este \u201eIstoria rom\u00e2nilor\u201c scrisa si profesata o viata \u00eentreaga de Florin Constantiniu. O istorie sincera vrea sa zica una fara prefacatorie si scutita de minciuna patriotica: adica una obiectiva si fidela adevarului, oric\u00e2t de suparator ar fi adevarul. Nici Caragiale, cel ce simtea enorm si vedea monstruos, nu g\u00e2ndea altminteri si, \u00een fond, el era, \u00een opinia despre istoria, faptele si caracterul rom\u00e2nilor, ca si Eminescu, un maiorescian nedezmintit: patriotismul \u201e\u00een marginile adevarului\u201c. Idealul istoric al lui Florin Constantiniu de aici provine: a scotocit istoria fara patima revansarda si lipsit de porniri moralizatoare de coloratura inchizitoriala, cu o impartialitate dificila, dar incoruptibila, ce nu-i a rom\u00e2nului de r\u00e2nd, nici macar c\u00e2nd rom\u00e2nul devine filozof si moralist anticomunist. Ultimul articol pe care Florin Constantiniu ni l-a lasat se intituleaza \u201eObiectivitate si moralitate \u00een cercetarea istorica\u201c (\u201eIstorie si civilizatie\u201c nr. 32, mai 2012). I-a atras atentia o dare de seama a cercetatorului stiintific Alexandru Mamina, fata de care istoricul de cur\u00e2nd disparut \u00eesi marturiseste \u201epublic admiratia pentru stradania sa statornica\u201c si invita pe toti cei preocupati de cercetarea istoriei postbelice a Rom\u00e2niei sa citeasca si sa mediteze asupra observatiilor acestuia: \u201e\u00cen masura \u00een care istoricul se ipostaziaza ca judecator moral \u2013 scrie Alexandru Mamina \u2013 el se plaseaza implicit \u00eentr-o pozitie de omniscienta dogmatica sau metafizica a Binelui si Adevarului, sarind, astfel, din cadrele rationalitatii de tip stiintific ce presupune relativismul metodic si pluralismul interpretarilor. Evident, ne referim aici la un punct de vedere de principiu, desfasurat \u00een toate implicatiile sale teoretice si practice. Daca acest punct de vedere se restr\u00e2nge la banalitatea punctuala a condamnarii represiunii ca \u00abrea\u00bb \u2013 afirmatie la care, oricum, subscrie \u00een viata de zi cu zi orice om \u00eentreg la cap \u2013 recursul la judecati morale \u00een istoriografie nu depaseste conditia de inadecvare epistemologica benigna\u201c. Pornind de la aceste observatii si oprindu-se asupra consecintelor \u2013 nu doar \u00een plan epistemologic \u2013 ale \u201eomniscientei dogmatice\u201c \u00een judecarea trecutului, Florin Constantiniu avertizeaza \u00een ultimul sau articol: \u201eIstoria nu este un tribunal, care rosteste condamnari si achitari. Aici nu este loc pentru judecati morale, pentru condamnari, absolviri etc. Condamna doar doua institutii: Biserica, \u00een numele dogmei, Justitia, \u00een numele legii. Istoricul nu are nimic de-a face cu condamnarile si cu exaltarile unei perioade sau a unei personalitati. Pe ce baza morala s-ar plasa? Pe cea a unui curent politic, precum cel bolsevic, pentru care moral era tot ce servea interesele clasei muncitoare, \u00een realitate, cele ale nomenclaturii comuniste; pe cea a unei religii care proclama principiul \u00abochi pentru ochi si dinte pentru dinte\u00bb sau pe cea a altei religii, a iertarii, a iubirii vrajmasului si a facerii de bine celor care ne fac rau? Este usor \u2013 si suna foarte frumos, \u00abda bine\u00bb, \u00een limbaj pedestru \u2013 sa spui ca istoria nu se poate lipsi de componenta morala, dar astfel de afirmatii sunt vorbe goale, fara acoperire stiintifica\u201c. Nu s-a abatut, nici \u00een expunerile orale, de la aceste principii \u00een practicarea disciplinei istorice. \u00cempotriva minciunii patriotice promovate de anumiti propagandisti ai regimului comunist, a respectat si atunci si dupa aceea linia maioresciana a patriotismului \u201e\u00een marginile adevarului\u201c. \u00cemi amintesc cum \u00eentr-o expunere despre rana istorica nevindecata a Basarabiei, expunere tinuta chiar \u00een Casa Sc\u00e2nteii, n-a ocolit din ratiuni patriotice si morale ce \u201edadeau bine\u201c, dificultatea insurmontabila a acestui \u201esubiect istoric\u201c, subiect care, ne spunea el, nu va reveni la locul cuvenit dec\u00e2t pe o cale europeana. Basarabia nu va putea reveni, daca va reveni, dec\u00e2t numai venind dintr-o altfel de Europa dec\u00e2t aceea de atunci. Nu era un profet istoricul Florin Constantiniu, dar stia bine ce spune, cunostea faptele si tragea concluzii, \u201enemiloase\u201c din punct de vedere patriotic, din acele fapte constr\u00e2ng\u00e2ndu-se sa ram\u00e2na impartial cum nu este, \u00een general, rom\u00e2nul de r\u00e2nd si patriot. Acea Europa de care vorbea el, posibil pe urmele lui Adenauer, a sosit, \u00een fine, dupa 1989, si nu se \u00eentrevede niciun drum spre casa… Fac\u00e2nd o excursie \u00een propria istorie, ultimul sau excurs memorialistic, Florin Constantiniu \u00eesi aminteste \u201eanii de studentie din perioada stalinista, c\u00e2nd, la seminarii, cercuri stiintifice, se repeta obsedant \u00abDe pe ce pozitii vorbesti?\u00bb, \u00abDe pe pozitiile burgheziei sau ale clasei muncitoare?\u00bb. Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd am intrat la Institutul de Istorie, cineva mi-a povestit un episod sugestiv: un respectabil profesor, fost elev al lui Iorga, cu studii la Paris, tinuse o comunicare de stricta eruditie, pe baza unor documente din arhivele franceze. La discutii, un istoric scolit \u00een URSS, l-a \u00eentrebat: \u00abDe pe ce pozitii ati scris aceasta comunicare?\u00bb, care lui i se parea \u00abobiectivista\u00bb, adica lipsita de o adeziune explicita la ideologia marxist-leninista. \u00cen tacerea \u00eencordata a salii s-a auzit raspunsul unui mucalit: \u00abDe pe pozitia culcat\u00bb. Astazi asistam la o revenire la astfel de practici, cu sens schimbat: daca scrii despre comunism, obligatoriu trebuie sa arati ca esti anti. Am ramas surprins citind \u00eentr-o respectabila revista, \u00een legatura cu interesul sporit pentru Marx generat de actuala criza economica, vazuta ca o confirmare a unora din tezele sale, ca \u00abparintele socialismului stiintific\u00bb era… nespalat! Dorinta de a arata ca nu mai ai de-a face cu Marx duce la situatii ridicole\u201c. Multi au scris \u201ede pe pozitia culcat\u201c, iar azi s-au sculat \u00een picioare. Azi vad altfel. Dorinta unor respectabili intelectuali de a se lepada \u2013 desi nimeni nu le-o cere! \u2013 de satana marxista \u00eei face sa cada \u00een acelasi soi de ridicol vorbind azi, din picioare, despre \u201eantisemitismul\u201c lui Marx ori despre obraznicia t\u00e2narului Marx care-si dispretuia parintii si bunicii vorbindu-i de rau, satiriz\u00e2ndu-i aidoma unui bonjurist pe \u00eencremenitele \u201etombatere\u201c de dinaintea lui. \u00cen acest soi de ridicol al unora ce vor sa-si spele cu lesie m\u00e2inile de marxism, chiar daca \u00een multe cazuri acele m\u00e2ini nu-s de fel \u201emurdare\u201c ci au ramas curate fiindca n-au atins vreodata paginile \u201eCapitalului\u201c \u2013 \u00een acest soi de ridicol cad, adesea, nu doar fostii propagandisti dar si filozofi de ecran si de notorietate. Recent, unul dintre ei e at\u00e2t de pornit si asa de \u201eanti\u201c, \u00eenc\u00e2t, st\u00e2nd de vorba cu un mare poet, mort de cur\u00e2nd, vrea cu tot dinadinsul sa descopere \u201ecrimele comunismului\u201c \u00een biografia poetului. Si daca nu le descopera, se supara si se stupefiaza, izbit \u00een moalele capului de normalitate ca de o veritabila crima! Acestia, filozofi, istorici sau moralisti, sunt chiar cei ce populeaza si combat cu tarie bolsevica \u00een Tribunalul Istoriei despre care vorbea, \u00een ultimul sau articol, Florin Constantiniu: exponenti fanatici si propagandisti ai unei religii care proclama si aplica principiul \u201eochi pentru ochi si dinte pentru dinte\u201c. \u00centotdeauna \u00eensa acesti istorici ori moralisti fanatici au avut si au ceva grav si greu de ascuns. \u00cen ce-l priveste, Florin Constantiniu n-avea nimic de ascuns, nici macar scepticismul, \u00eempins p\u00e2na la pesimism, simtul acut al relativitatii, ce-l facea at\u00e2t de circumspect cu emfaza, cu pretentia smintita a detinerii adevarului absolut ori a cauzei ultime a tuturor lucrurilor istorice si nu numai. Istoricul a murit, vocea lui ne-a ramas \u00een urechi. Apropiatii si cititorii l-au pretuit deopotriva ca pe un eminent istoric si ca pe un om \u00eentreg cu multa minte si toata buna. Marturiile din \u201eIstorie si civilizatie\u201c sunt elocvente: \u201eun istoric de exceptie si mai ales un om cinstit\u201c (Dan Berindei), \u201epatriot \u00een \u00eentelesul deplin al cuv\u00e2ntului\u201c (Dinu C. Giurescu), \u201ea fost timp de mai bine de jumatate de veac un reper intelectual. Un reper prin inteligenta sa scormonitoare, un reper prin vasta sa cultura istorica\u201c (Razvan Theodorescu), \u201ea ilustrat aceasta profesie mai bine dec\u00e2t oricine, contrazic\u00e2nd total pesimismul sau\u201c (Ion Bulei), \u201eun fin spadasin al ideilor pe care le vedea adevarate \u2013 fiind totodata constient ca adevarul, \u00een lumea istoricilor, e adesea mai frumos pe c\u00e2nd e doar cautat dec\u00e2t atunci c\u00e2nd e si gasit\u201c (Adrian Cioroianu), \u201e\u00eentotdeauna mi-l voi aminti citind\u201c (Florin Sperlea), \u201eUna din preocuparile constante ale academicianului Florin Constantiniu a fost aceea a dezvoltarii \u00een Rom\u00e2nia a unei directii de cercetare a istoriografiei rom\u00e2nesti pe are o socotea absolut indispensabila: istoria Rusiei si a URSS, a relatiilor rom\u00e2no-ruse si rom\u00e2no-sovietice\u201c (Vasile Buga), \u201eun om cu \u00eentelegerea profunda a realitatilor de azi si de m\u00e2ine, ne da o lectie de devotament fata de propria tara si un exemplu de urmat\u201c (V. B. Kirillov, prorector al Institutului de Stat de Relatii Internationale din Moscova), \u201eactivitatea sa stiintifica si publica a fost una din verigile importante de legatura dintre culturile rusa si rom\u00e2na \u00een ultimele decenii\u201c (K. V. Nikiforov, director al Institutului de Slavistica al Academiei Ruse de Stiinte), \u201ea fost un exemplu \u00een apararea consecventa a intereselor nationale larg \u00eentelese ale Patriei sale\u201c (Aleksandr St\u00eekalin, cercetator stiintific la Institutul de Slavistica al Academiei de Stiinta a Rusiei), \u201ea fost un mare istoric contemporan, un om minunat, un rom\u00e2n adevarat si prieten al poporului nostru\u201c (Aleksandr Vasiliev, doctor \u00een istorie, fost diplomat \u00een Ambasada Federatiei Ruse din Bucuresti), \u201edistins istoric, un om cu suflet mare, prieten bun al istoricilor basarabeni\u201c (Conducerea Institutului de Stiinte Sociale \u201ePro Memoria\u201c din cadrul Universitatii de Stat din Moldova).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu doar sincera este \u201eIstoria rom\u00e2nilor\u201c scrisa si profesata o viata \u00eentreaga de Florin Constantiniu. O istorie sincera vrea sa zica una fara prefacatorie si scutita de minciuna patriotica: adica una obiectiva si fidela adevarului, oric\u00e2t de suparator ar fi adevarul. Nici Caragiale, cel ce simtea enorm si vedea monstruos, nu g\u00e2ndea altminteri si, \u00een… Cite\u0219te mai mult »Un istoric, un om \u00eentreg<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7837,2696],"class_list":["post-12185","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-istoria-romanilor","tag-florin-constantiniu"],"views":1812,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12185","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12185"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12185\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12185"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12185"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12185"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}