{"id":12162,"date":"2012-06-07T13:25:01","date_gmt":"2012-06-07T11:25:01","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12162"},"modified":"2012-06-07T13:25:31","modified_gmt":"2012-06-07T11:25:31","slug":"dreptatea-sociala-si-democratizarea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dreptatea-sociala-si-democratizarea\/","title":{"rendered":"Dreptatea sociala si democratizarea"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Tema Forumului Asociatiei Internationale de Sociologie ce va avea loc la Buenos Aires, \u00eentre 1 si 4 august, este \u201edreptatea sociala si democratizarea\u201c \u2013 tema cum nu se poate mai nimerita tinand cont de anvergura mondiala pe care au capatat-o protestele sociale pe parcursul anului trecut. Acestea au pus \u00een mod stringent problema relatiei dintre dreptatea sociala si democratizare. Pe de-o parte, \u00een regimurile dictatoriale, pot cererile privitoare la dreptatea sociala \u2013 mai multa egalitate economica si asistenta sociala \u2013 duce la rasturnarea acestora si instalarea democratiei? Pe de alta, acolo unde exista o democratie formala, pot aceste revendicari sa fie urmarite pe canalele deja existente? Ce raspunsuri pot da recentele proteste din lumea araba, sudul Europei, America Latina, Asia si America de Nord\u00a0 la aceste \u00eentrebari? Dar cele \u00eempotriva energiei nucleare din Japonia?<\/strong><\/em><br \/>\nAutoimolarea lui Mohammed Bouazizi \u2013 un sarman vanzator stradal, care nu era \u00een stare sa plateasca spagile necesare pentru a-si pastra afacerea, fiind mereu hartuit de politie \u2013 a fost cea care a aprins scanteia unei revolutii psihice, daca nu uneia sociale, ce s-a \u00eentins de la un capat la celalalt al lumii arabe. Cutitul ajunsese deja la os \u2013 opresiunea politica si marginalizarea economica facusera viata de nesuportat, asa ca razvratirea ramasese singura cale de-a merge \u00eenainte. Dupa Tunisia, Egiptul si Libia au cazut una dupa alta. Regimurile dictatoriale nu mai erau invincibile. \u00cen Siria, opozitia fata de dictatura lui Assad refuza sa se predea \u00een ciuda unor masacre sangeroase. Cand revendicarile de justitie sociala ce-au inspirat initial miscarile de strada arabe au fost ignorate, ele au lasat locul unor cereri mai restranse, privitoare la disolutia imediata a dictaturilor politice. Daca nu punem la socoteala istoricele alegeri parlamentare,\u00a0 din perspectiva noastra de astazi, revolutia egipteana de pe 25 ianuarie 2011 aduce mai degraba cu un puci ce a reusit sa \u00eensele vigilenta protestatarilor.<br \/>\n\u00cen India si China, alt gen de proteste au atras atentia publicului, cele suscitate de confiscarile de terenuri. \u00centr-unul dintre cele mai faimoase astfel de proteste, locuitorii comunei Wukan, din sudul Chinei, au \u00eenconjurat plini de curaj sediul local al partidului comunist, asediindu-l \u00een speranta de a-si lua \u00eenapoi pamanturile confiscate ilegal pentru proiecte imobiliare. Situatie ce seamana izbitor cu luptele locale din India \u00eempotriva exproprierilor pentru crearea Zonelor Economice Speciale, cum a fost celebrul caz din Nandigram, un oras din Bengalul de Vest, \u00een care 14 oameni au fost ucisi. Aceasta interventie brutala si neinspirata a fost unul dintre motivele pentru care Partidul Comunist a pierdut puterea \u00een Bengalul de Vest pentru prima data dupa 34 de ani. Atat \u00een China, cat si \u00een India, revendicarile referitoare la dreptatea sociala sunt \u00eendreptate mai curand \u00eempotriva puterilor locale, decat a regimului politic central.<br \/>\nLupte similare \u00eempotriva exproprierilor de pamanturi \u00een favoarea intereselor miniere sau \u00eempotriva distrugerii unor comunitati \u00eentregi pentru constructia de baraje suscita proteste nu doar \u00een Asia, ci pe tot cuprinsul Americii Latine. Manifestatiile \u00eempotriva uriasului baraj Belo Monte, ce urma sa fie construit \u00een zona amazoniana a Braziliei, au dus initial la un verdict judecatoresc nefavorabil companiei interesate, pentru ca, ulterior, acesta sa fie anulat. Chiar si acolo unde curtile de justitie decid \u00eempotriva companiilor constructoare, cum s-a \u00eentamplat \u00een Columbia, guvernele nu par sa le acorde prea multa atentie. Democratia parlamentara dovedeste \u00eenca o data limitele \u00een tinerea sub control a intereselor Marelui Capital.<br \/>\nDaca trecem din Asia si America Latina spre sudul Europei \u2013 \u00een Spania, Portugalia si Grecia \u2013 vedem ca regimul de austeritate impus de niste state falite a dat nastere unor proteste violente \u00een spatiul public. Pe masura ce salariile scad, iar somajul creste, ies la lumina si masinatiunile capitalului international. Inspirata, pe de-o parte, de piata Tahrir, iar pe de alta, de \u201eindignatii\u201c spanioli, miscarea Occupy Wall Street si-a creat o noua retorica, \u00eendreptata \u00eempotriva celor 1% ce si-au obtinut castigurile ilicit, pe seama celorlalti 99%. Administratia Obama a preluat stafeta de la administratia lui Bush, continuand sa salveze aceleasi banci ale caror manipulari adusesera sistemul financiar \u00een criza. Era vorba de un socialism rezervat bancherilor, de deposedarea celor 99% de ceilalti 1%, prin \u00eenglodarea lor \u00een datorii. Democratia parlamentara si-a dovedit incapacitatea de a urmari orice soi de program axat pe justitia sociala. Nici nu-i de mirare ca strigatul de lupta al miscarii Occupy este Democratie Directa prin intermediul unei Adunari Generale si a unor politici orizontale. \u00cencrederea \u00een capacitatea democratiei parlamentare de a pune stavila valului de spolieri capitaliste n-a fost niciodata mai scazuta.<br \/>\nCum capitalismul a transformat deja munca, pamantul si banii \u00eentr-o marfa, singura reduta care i-a mai ramas de cucerit este cea a cunoasterii. Cu unele exceptii, precum China, Taiwanul, Brazilia si unele parti ale Europei, statul si-a retras sprijinul financiar pentru \u00eenvatamantul superior, creand o legislatie care sa \u00eencurajeze privatizarea productiei de cunoastere si, \u00een general, cerandu-le universitatilor sa se autofinanteze. Asa ca universitatile se adreseaza direct capitalului, care le face pe plac, \u00eenfiintandu-si propriile universitati, sponsorizand cercetarea si, \u00een genere, investind \u00een productia de cunoastere. Dar cei nevoiti sa suporte covarsitoarele costuri ale acestei reorientari sunt studentii, care trebuie sa-si amaneteze viitorul, luand \u00eemprumuturi cu dobanzi grele pentru a plati niste taxe scolare supradimensionate. Pe masura ce \u00eenvatamantul universitar devine din ce \u00een ce mai scump, gasirea unei slujbe pe o piata a muncii extrem de competitiva devine imperativa. De-aici si nasterea unui precariat indignat, a carui furie nu va scadea \u00een timp, si care nu se va lasa prins \u00een mrejele democratiei liberale. \u00cen spatele democratiei sta politia, iar \u00een spatele acesteia, armata, care nu se fereste sa faca demonstratii de forta bruta, adeseori, \u00eentr-un total dispret fata de lege. Violenta alimenteaza protestele, radicalizand \u00eensasi semnificatia democratiei.<br \/>\nDaca sociologia vrea sa tina pasul cu istoria, ar face bine sa extinda studiul stratificarii sociale la modul \u00een care cei bogati si foarte bogati \u00eesi fac banii, sa largeasca teoria conventionala a miscarilor sociale pentru a include contextul structural al protestelor, sa\u00a0 amplifice studiul violentei simbolice pentru a cuprinde si relatia acesteia cu violenta statala si sa recunoasca atat limitele cat si meritele democratiei parlamentare. Sociologia trebuie sa ia \u00een considerare ipoteza potrivit careia democratia formala ar putea fi necesara, dar nu va fi \u00een niciun caz suficienta progresului catre dreptatea sociala.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">&nbsp;<\/p>\n<p><strong><em>Traducere de Alexandru Macovei<\/em><\/strong><br \/>\n<strong><em>Text preluat de pe platforma CriticAtac.ro<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Tema Forumului Asociatiei Internationale de Sociologie ce va avea loc la Buenos Aires, \u00eentre 1 si 4 august, este \u201edreptatea sociala si democratizarea\u201c \u2013 tema cum nu se poate mai nimerita tinand cont de anvergura mondiala pe care au capatat-o protestele sociale pe parcursul anului trecut. Acestea au pus \u00een mod stringent problema relatiei dintre&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dreptatea-sociala-si-democratizarea\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Dreptatea sociala si democratizarea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[4142],"class_list":["post-12162","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-dreptatea-sociala"],"views":1669,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12162","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12162"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12162\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12162"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12162"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12162"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}