{"id":1209,"date":"2010-01-27T23:34:44","date_gmt":"2010-01-27T21:34:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1209"},"modified":"2010-01-27T11:38:24","modified_gmt":"2010-01-27T09:38:24","slug":"ritualurile-lui-david-kertzer","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ritualurile-lui-david-kertzer\/","title":{"rendered":"Ritualurile lui David Kertzer"},"content":{"rendered":"

Care este\/a fost rolul simbolurilor si ritualurilor in plan politic din cele mai vechi timpuri si p\u00e2na in prezent? Putem vorbi despre o depasire, pe linie evolutionist-pozitivista, a simbolisticii de natura politica in favoarea rationalismului si a pragmatismului? Este ritualul important pentru realizarea coeziunii si solidaritatii sociale? Acestea sunt doar c\u00e2teva dintre principalele interogatii la care isi propune sa ofere un raspuns lucrarea antropologului american David I. Kertzer,\u201eRitual, politica si putere\u201c (Editura Univers, Colectia \u201eStudii\u201c, Bucuresti, 2002), baz\u00e2ndu-se in acest sens at\u00e2t pe o bogata bibliografie din sfera sociologiei (Emile Durkheim e unul dintre referentii preferati ai autorului), c\u00e2t si pe o serie lunga de exemple de factura antropologica, viz\u00e2nd comunitati si perioade istorice extrem de diverse. <\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n

Cu toate acestea, nu putem afirma ca demersul sau este inductiv, bazat pe o simpla asemanare fortuita intre cazuri particulare, ci dimpotriva, teoria expusa are o aplicabilitate reala, fiind un instrument util pentru analiza fenomenelor politice.
\nSentimentul de apartenenta<\/strong>
\nRitualul este definit de Kertzer ca fiind \u201eo activitate invaluita de simbolism\u201c (p. 22) prin care se realizeaza o punte intre trecut, prezent si viitor, aceasta av\u00e2nd la nivelul individului rolul de a oferi senzatia unei continuitati benigne, precum si sentimentul apartenentei la un anumit grup (social\/cultural). Spre deosebire de \u201eobicei\u201c sau \u201edatina\u201c, ritualul transcende simplul formalism, contin\u00e2nd un surplus simbolic. La nivel social, indivizii participa si devin uniti prin manifestari ritualice, in vreme ce in plan psihologic aceste acte contribuie la depasirea posibilelor stari de anxietate sau de instrainare fata de Ceilalti. Miturile politice, de asemenea, se propaga pe aceasta cale. Kertzer se situeaza, inca de la inceput, intr-o paradigma anti-rationalista, in sensul in care considera (si incearca sa demonstreze prin numeroase exemple) ca exista \u201eo simbioza complexa intre simbolic si material\u201c (p. 26), opun\u00e2ndu-se unei viziuni de sorginte iluminista, prezenta in Occident, ce respinge ritualurile, neg\u00e2ndu-le importanta reala si opt\u00e2nd pentru o conceptie a individului de tip pragmatic.
\nRitualurile ofera informatii clare asupra pozitiei ocupate in plan social si politic de catre indivizi si explica totodata si raporturile dintre formatiuni statale, un exemplu in acest sens constituindu-l, pe de-o parte, ritualurile de investitura (preluarea puterii) sau rolul jucat de indivizi in cadrul ceremoniilor (parade militare, sarbatori), iar pe de alta comportamentul reprezentantilor in cadrul int\u00e2lnirilor diplomatice. Kertzer descrie, printre altele, un episod tensionat ai carui protagonisti sunt imparatul chinez si ambasadorul englez, lordul Amherst, care, dorind sa prezerve statutul sau si pe cel al Imperiului Britanic, refuza sa ingenunchieze si astfel da nastere unui conflict, ofens\u00e2nd autoritatea gazdelor (p. 101). Ne confruntam aici cu un antagonism de facto \u2013 dorinta ambelor parti de a-si manifesta si consolida puterea pe plan international si de a-si domina adversarul \u2013 care se traduce la nivelul ritualului printr-o intransigenta bilaterala, neajung\u00e2ndu-se la un compromis. Ritualul reuseste, asadar, sa exprime cu succes intr-o maniera simbolica atitudinile si locul pe care indivizii\/statele (in acest caz) le ocupa in plan real.
\nSolidaritatea sociala<\/strong>
\nPoate cea mai importanta parte a lucrarii se refera la realizarea coeziunii si solidaritatii sociale, aceasta analiza ocup\u00e2nd preponderent cel de-al patrulea capitol (desi argumentele apar pe intreg parcursul cartii). In demersul sau, Kertzer se bazeaza pe teoria coeziunii sociale enuntata de Emile Durkheim. Conform lui Durkheim, participarea la ritualurile sociale ofera si confirma apartenenta la un anumit grup social de care individul este dependent in existenta sa, ritualul reiter\u00e2nd permanent acest sentiment si impiedic\u00e2nd \u201einstrainarea\u201c. Totodata, ritualul \u201edefineste limitele grupului social de care un individ se simte legat\u201c (p. 75). Astfel, pentru ca o societate sa fie unita si, in extremis, sa evite dezintegrarea, are nevoie at\u00e2t de o cultura si de un set de valori comune (la modul ideal, el nefiind intotdeauna absolut necesar), c\u00e2t si de o practica menita sa produca un efect de anamneza continua, capabila sa tina in viata legaturile de la nivel macro-individual.
\nMai departe, Kertzer afirma ambiguitatea simbolurilor. Tocmai datorita acestei trasaturi, ritualurile, ca acte practice incarcate de simbolistica, reusesc sa produca cu succes solidaritatea sociala, chiar si in absenta consensului. Impactul emotional depaseste diferentele de comprehensiune, interpretare si interiorizare a acestor simboluri.
\nMerg\u00e2nd pe filiera lui Ferdinand de Saussure, putem observa ca, paradoxal, semnificantul este cel care produce unitatea monolitica a societatii, si nu semnificatul, acesta din urma fiind, cel mai probabil, diferit de la un microgrup social la altul. De pe urma acestei ambiguitati profita, in opinia autorului, politicienii, atunci c\u00e2nd manipuleaza simboluri pentru a contura o imagine menita sa le legitimeze demersurile prin conexiune (fortata) cu episoade si personaje istorice provenind din grupul social caruia i se adreseaza. Un exemplu potrivit este, in opinia mea, cel al lui Benito Mussolini care, in perioada conflictelor armate din Abisinia (Etiopia) in special, a facut referire la continuarea cuceririlor din timpul Imperiului Roman, apel\u00e2nd la suportul cetatenilor, pe fondul reactiei emotionale a acestora si a atasamentului fata de istoria nationala.
\nPerpetuarea status quo-ului<\/strong>
\nRitualurile ajuta in mod esential la mentinerea si perpetuarea unui status-quo, in ciuda pluralitatii hermeneutice la care este supus acesta prin interiorizarea sa de catre indivizi. Status quo-ul, afirma Kertzer, \u201ene structureaza experienta ssit ne ghideaza perceptiile\u201c(p. 97). Prin intermediul sau lumea capata un sens, ceea ce inseamna, totodata, ca ne adaptam la un anumit mod de functionare a societatii, acceptam o anumita ierarhie si raporturile de putere existente cu un confort (mental, psihic) ce permite pastrarea unei stari de echilibru si stabilitate.
\nRitualurile sunt, dupa cum vedem in capitolul al saptelea, o \u201esupapa de siguranta (…) necesara dezamorsarii presiunilor politice\u201c (p. 146). Prin participarea la activitati de tip ritual (festivaluri, ceremonii s.a.) se realizeaza o relaxare psihologica \u2013 observata de Murray Edelman, citat in mai multe r\u00e2nduri \u2013 prin care este redus nivelul de anxietate al oamenilor, las\u00e2ndu-le acestora impresia unui control real al propriilor vieti (p. 147). Un exemplu relevant este cel al riturilor de inversiune, atunci c\u00e2nd \u201econducatorii\u201c si \u201esupusii\u201c iau parte la activitati comune in care fiecare preia rolul celuilalt, schimb menit sa creeze, cel putin la suprafata, impresia unei relatii simbiotice benigne intre aceste paturi sociale, precum si sentimentul posibilitatii practice a unei schimbari ierarhice.
\nPare evident din perspectiva rationala ca, in definitiv, acestea reprezinta simple concesii minimale din partea celor aflati la putere, numai ca experienta confirma eficacitatea riturilor in vederea conservarii unui status quo prin actiuni care pot parea minore, dar care, incarcate de importanta simbolica, au un efect puternic asupra mentalului indivizilor. Kertzer discuta, de asemenea, cazul U.R.S.S. care, desi opus ideologic in mod categoric unei abordari religioase\/ritualice\/conservatoare, a apelat la crearea unor noi ritualuri \u201epentru a genera acele stari emotionale menite sa influenteze perceptiile oamenilor despre universul politic\u201c (p .114).
\nDespre aceasta imposibilitate a pastrarii puterii si supunerii civile se vorbeste in numeroase r\u00e2nduri, mai ales in cazul autoritatii monarhilor sau presedintilor care, indiferent de situatie, sunt obligati sa adopte o vestimentatie si o atitudine asociata, in mentalul colectiv, cu puterea suprema. Datorita mostenirii culturale si impactului psihologic, puterea trebuie sa se impuna si astfel, nu numai prin actiunea politica sau violenta, pentru a primi recunoasterea indivizilor si acceptarea sa ca atare.
\nRitualuri revolutionare<\/strong>
\nNu in ultimul r\u00e2nd, ritualurile joaca un rol considerabil in cazul revolutiilor deoarece acestea satisfac \u201ecerinte organizationale importante, confera legitimitate si in acelasi timp mistifica relatiile de putere\u201c, facilit\u00e2nd \u201esolidaritatea populara\u201c (p. 169). Autorul descrie, mai departe, in capitolul al VIII-lea, cazul Revolutiei Franceze si al celei Americane, in care factorul ritual este prezent.
\nLucrarea antropologului american David I. Kertzer reuseste sa surprinda si sa demonstreze prin exemple cu relevanta istorica si practica importanta ritualurilor in cadrul politicii si al vietii sociale, in general. Teoria sa combate cu succes, putem spune, conceptia rationalist-pozitivista asupra individului, facilit\u00e2nd o mai buna intelegere a raporturilor dintre indivizi si clasa aflata la putere, prin prisma simbolurilor. Desi autorul nu o numeste in mod explicit, putem observa o legatura a paradigmei sale cu cea pascaliana, a ritualului-credinta (a participa la ritual este, deja, un pas decisiv al credintei). Totodata se poate discerne o posibila apropiere de Jaques Lacan, in a sa teorie despre nivelurile Imaginar, Simbolic si Real.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Care este\/a fost rolul simbolurilor si ritualurilor in plan politic din cele mai vechi timpuri si p\u00e2na in prezent? Putem vorbi despre o depasire, pe linie evolutionist-pozitivista, a simbolisticii de natura politica in favoarea rationalismului si a pragmatismului? Este ritualul important pentru realizarea coeziunii si solidaritatii sociale? Acestea sunt doar c\u00e2teva dintre principalele interogatii la… Cite\u0219te mai mult »Ritualurile lui David Kertzer<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[786,785,787,789,783,790,784,788],"class_list":["post-1209","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-ritual","tag-david-i-kertzer","tag-politica-si-putere","tag-ritualuri-revolutionare","tag-ritualurile-lui-david-kertzer","tag-simbolic-si-real","tag-simboluri-si-ritualuri-politice","tag-solidaritatea-sociala"],"views":3906,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1209","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1209"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1209\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1209"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1209"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1209"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}