{"id":12059,"date":"2012-05-31T12:02:32","date_gmt":"2012-05-31T10:02:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12059"},"modified":"2012-05-31T12:02:45","modified_gmt":"2012-05-31T10:02:45","slug":"a-cincea-roata-la-caruta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-cincea-roata-la-caruta\/","title":{"rendered":"A cincea roata la caruta"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Uite ca a venit si ora adevarului deplin. Presedintele Basescu le spune la Chicago rom\u00e2nilor din diaspora sa nu se mai \u00eentoarca acasa. Bine face. Cinstit. Macar \u00eei ajuta sa se pozitioneze lucid. Sa nu mai bata c\u00e2mpii sentimental. Sa \u00eenteleaga ca tara nu are posibilitatea sa asigure conditii de viata decente. Anume cui? Este \u00eentrebarea care ma lasa \u00eensa descumpanita.<\/strong><\/em><br \/>\nSentimentul ca ai o tara, a ta, nu tine nici de cuv\u00e2ntarile unuia sau altuia, nici de decrete, nici de pasaport. Te-ai nascut pe lume \u00eentr-un loc anume, apartii unui neam care e consemnat pe o harta, asa cum te nasti cu par blond sau cu ochii caprui. N-ai facut nimic pentru asta, deci n-ai nici un merit, nu le poti \u00eenstraina, don\u00e2ndu-le cuiva, fara sa te jefuiesti pe tine \u00eensuti. Ideea ca pleci din tara este adevarata doar pe jumatate. Nimeni nu pleaca din tara. Exista \u00eensa unii care si-au luat tara cu ei si s-au rasp\u00e2ndit ca niciodata, pe cinci continente.<br \/>\nRom\u00e2nii n-au avut p\u00e2na \u00een secolul trecut traditie \u00een emigratie. Mai mult chiar, au fost un popor agricol, \u201elegat de glie\u201c. Un numar nesemnificativ de ardeleni au plecat dupa primul razboi mondial \u00een America \u201esa faca bani\u201c.\u00a0 De cum i-au facut, s-au \u00eentors acasa. Un numar la fel de nesemnificativ la scara \u00eentregii populatii au plecat \u00eentre razboiae la studii \u00een strainatate. Si-au luat diplomele si-au revenit, \u00een marea loc majoritate, ocup\u00e2nd posturi si functii \u00een stat (si devenind, din nefericire, \u00een anii negri, victime ale Razboiului Rece). Un alt numar, la fel de restr\u00e2ns, a reusit sa scape de ghiarele acestui razboi si-a trecut granitele, clandestin, spre Apus. Apoi a aparut exodul intelectual din anii ultimei dictaturi. Si, \u00een ultima faza, exodul in masa al fortei de munca.<br \/>\nStudiile sociologice asupra emigratiei rom\u00e2nesti arata ca nu exista \u00een nici una dintre aceste situatii negarea unui acelasi \u201eacasa\u201c. Treci pargul unei case de emigranti, esti \u00een Rom\u00e2nia. Sau, mai bine spus, si \u00een Rom\u00e2nia. Paradoxal este ca nu acest sentiment de \u201eacasa \u00een Rom\u00e2nia\u201c a variat \u00een diverse etape istorice. Apartenenta la Rom\u00e2nia a fost o constanta. Ceea ce a variat \u00een functie de situatia din Rom\u00e2nia a fost apartenenta la tara gazda. Unul dintre cele mai turburatoare raspunsuri la chestionarele despre becoming identity \u00een cazul emigrantilor arata ca ei s-au simtit mai adaptati si mai siguri pe ei \u00een tarile lor gazda dupa 1989. De ce? Pentru ca aveau acum si ei o tara \u00een care se puteau \u00eentoarce. Aveau o alternativa, deci psihologic se simteau mai puternici sa tina piept vicisitudinilor vietii de emigrant.<br \/>\nSi uite cum, dupa 20 de ani, diasporei i se spune cinstit ca e mai bine sa ram\u00e2na unde se afla. Fiindca tara nu ofera \u201econditii\u201c.<br \/>\nVreau sa spun ca cine\u00a0 face caz de acesta marturisire e un naiv. Ca cine n-a simtit toate semnalele ei cu fiecare \u00eentoarcere \u00een Rom\u00e2nia, nu sta bine cu sensibilitatea. Vreau sa spun ca cine s-a asteptat ca va fi vreodata acceptat si luat cu adevarat \u00een serios \u00een tara dupa plecare, este bolnav de narcisism si de nemasurata iubire de sine.<br \/>\nNu stau sa judec acum (fiindca nu pot, fiindca ma doare), unde e dreptatea. De ce adica ne-am cere cu at\u00e2ta \u00eencr\u00e2ncenare dreptul de-a mai apartine unei tari careia de fapt, orice am face, \u00eei apartinem?<br \/>\nNu vreau sa ma g\u00e2ndesc ca oamenii se \u00eempart de c\u00e2nd lumea potrivit aspiratiilor lor, ca atare unii au plecat din nevoi spirituale si altii din nevoi materiale. Or, \u00een acest context, se pare ca cel putin cei emigrati din nevoi spirituale ar fi trebuit sa poata pleca oric\u00e2nd spre oriunde nesanctionati si sa se \u00eentoarca oric\u00e2nd oriunde, fiindca spiritul \u00eesi are libertatea lui, el cere\u00a0 alte \u201econditii\u201c. Nu pentru ei \u00eemi propun sa pledez, deoarece cazul lor e special si nu tine de loc si de timp; el a fost mereu acelasi, de c\u00e2nd lumea si peste tot.<\/p>\n<p>G\u00e2ndul meu se \u00eendreapta \u00eensa catre Mihai. E un om t\u00e2nar, de prin Moldova. Corect. Muncitor. Talentat \u00een meseria pe care o face. Inventiv. Cinstit. A trecut muntii pe jos. \u201eAlpinist\u201c, cum spun cei din marele grup al emigrantilor rom\u00e2ni care de vreo doua decenii \u00eencoace coboara spre Grecia. Nu avea o munca pe masura \u00een tara. Nu reusea sa traiasca din ce c\u00e2stiga. Asa ca a pornit-o pe jos, \u00eentr-un grup de care s-a pierdut, haituit de politie. A ramas o noapte \u00eengropat \u00een zapada. Dimineata, cu ultimile puteri, a pornit-o din nou. Ca sa nu moara printr-o vaioaga. A ajuns \u00een nord, a reusit sa treaca granita, a intrat \u00een tara. Tot pe jos a strabatut toata Grecia, p\u00e2na la Atena, unde spera sa gaseasca de lucru. Si a gasit. I-a inspirat \u00eencredere dupa un timp unui patron, astfel \u00eenc\u00e2t acesta i-a facut actele de sedere. Ca orice om corect si-a platit impozitele la zi. A\u00a0 muncit fara ragaz. A \u00eenvatat sa se descurce \u00eentr-o limba grea. A primit orice oferta, n-a avut zi de odihna sau de sarbatoare. Singura lui bucurie era sa se duca \u00een Rom\u00e2nia de c\u00e2teva ori pe an. C\u00e2nd se \u00eentoarcea, c\u00e2teva zile \u00eei scoteai greu vorbele din gura.<br \/>\n\u201eCum e pe-colo\u201c, \u00eel \u00eentrebam, de parca n-as fi stiut.<br \/>\n\u201eTrebuie bani multi, \u00eemi raspundea si dadea cuprins de \u00eendoiala din cap. Ei traiesc acolo \u00een\u00a0 alte conditii. Au pretentii\u2026 Te cred bancher\u2026 peste tot te taxeaza\u2026 vor sa o duca mai bine ca noi\u2026 si chiar o duc\u2026n-am idee de unde\u2026n-am idee cum fac\u2026\u201c<br \/>\nSi-a venit criza. Patronul lui Mihai nu mai primeste comenzi. Atelierul se afla \u00een prag de faliment. S-a scurtat saptam\u00e2na de lucru pentru cei c\u00e2tiva muncitori. Si s-a redus salariul. Odata. Si \u00eenca odata. Si-acum se asteapta al treilea val de reduceri. Alimentele s-au scumpit. Deci si piata. Fiindca s-a dublat pretul transportului. Chiriile au ramas aceleasi. Si dintr-un salariu nu iesi la socoteala. De la o zi la alta, patronul te ameninta ca-ti desface contractul.<br \/>\n\u201eNu mai merge, ma-ntorc acasa, \u00eemi spune Mihai. Nu moare nimeni de foame nici \u00een Rom\u00e2nia\u201c.<br \/>\n\u201eAsa e cum spui!\u201c, \u00eel \u00eencurajez. Fiindca \u00eel vad t\u00e2nar si pierit de griji. Fiindca nu mai stie ce e bucuria de viata.<br \/>\nAsa ca s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia. Si m-am pomenit cu el \u00eenapoi, dupa c\u00e2teva luni.<br \/>\n\u201eNu se poate \u00eentreprinde nimic acolo, \u00eemi spune. Peste tot ti se pun conditii. Ca sa scoti un act, trebuie sa dai spaga. Ca sa te \u00eenregistrezi undeva, trebuie sa scoti din buzunar. Ca sa te informezi, ti se cere bacsis.<br \/>\nAm \u00eencercat sa deschid un mic atelier la mine-n comuna, cu meseria pe care am deprins-o aici. Numai primele formalitati m-au ridicat la c\u00e2teva zeci de mii de euro. Nu, acolo nu ma mai pot \u00eentoarce. Acolo ei traiesc \u00een alte conditii. Seara, la televizor, se anunta milionarii. Un milionar pe-un canal\u2026 altul pe alt canal\u2026 noi, astia de-afara\u2026 pai noi pentru ei nici nu mai existam\u2026 diaspora\u2026 vasazica cea de a cincea roata de la caruta\u2026 Unde sa te \u00eentorci? Ei traiesc acolo, hotar\u00e2t lucru, \u00een alte conditii\u2026\u201c<br \/>\n\u201eS-au creat acum conditiile \u2013 \u00eemi scrie un ziarist din diaspora \u2013 sa facem o uniune serioasa, astfel \u00eenc\u00e2t cuv\u00e2ntul nostru sa se auda \u00een Parlament.<br \/>\n\u201e\u00cen care Parlament?\u201c, \u00eel \u00eentreb nedumerita.<br \/>\n\u201e\u00cen Parlamentu Rom\u00e2niei, cum care?\u201c, \u00eemi raspunde omul, contrariat.<br \/>\n\u201eDar ce treaba ai dumneata\u00a0 cu Parlamentul Rom\u00e2niei? Te-a \u00eentrebat cineva ceva? Ori, poate, a interesat de-a serioaselea vreodata pe cineva pe-acolo raspunsul dumitale?\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Uite ca a venit si ora adevarului deplin. Presedintele Basescu le spune la Chicago rom\u00e2nilor din diaspora sa nu se mai \u00eentoarca acasa. Bine face. Cinstit. Macar \u00eei ajuta sa se pozitioneze lucid. Sa nu mai bata c\u00e2mpii sentimental. Sa \u00eenteleaga ca tara nu are posibilitatea sa asigure conditii de viata decente. Anume cui? Este&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-cincea-roata-la-caruta\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">A cincea roata la caruta<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2386,7031],"class_list":["post-12059","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-emigranti-romani","tag-romani-in-europa"],"views":1921,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12059","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12059"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12059\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12059"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12059"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12059"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}