{"id":12053,"date":"2012-05-31T11:58:54","date_gmt":"2012-05-31T09:58:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12053"},"modified":"2012-05-31T11:59:24","modified_gmt":"2012-05-31T09:59:24","slug":"adaugiri-imagini-si-semnificatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/adaugiri-imagini-si-semnificatii\/","title":{"rendered":"Adaugiri: imagini si semnificatii"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Rareori i se \u00eent\u00e2mpla comentatorului sa se \u00eentoarca la cele odata puse pe h\u00e2rtie si, mai ales, retinute de memoria infailibila a tiparului sau, mai de cur\u00e2nd, a calculatorului. Ceea ce nu \u00eenseamna, totusi, ca un anumit subiect a fost parasit, \u00eengropat definitiv, uitat. C\u00e2nd nu sunt strict conjuncturale \u2013 se \u00eent\u00e2mpla si asta: aniversari, comemorari, evenimente la zi \u2013 unele subiecte te pot urmari, pot reveni, fara a deveni neaparat obsesii, ci, eventual, repere ale unor viitoare dezvoltari.<\/strong><\/em><br \/>\nPictarea fetei tinerelor mirese din satul kosovar Lubinje e ul\u00ebt\/Donje Ljubinje, retinuta ca piesa reprezentativa a patrimoniului cultural imaterial al umanitatii (vezi \u201eCultura\u201c nr. 17 (372), 3 mai 2012, p. 28-29) continua sa puna \u00eentrebari etnologului si sa produca unele raspunsuri.<br \/>\n\u00cen primul r\u00e2nd, retine atentia faptul ca pictura faciala nu este o masca propriu-zisa, un artefact detasabil \u00een raport cu corpul celui care \u00eel poarta, acoperindu-l temporar (\u00een cadrul unor obiceiuri, ceremonii etc.), partial (cap, fata) sau total. La fel, decorarea fetei tinerei femei nu tine, stricto senso, de marcajele corporale precum deformarile prin alungirea craniului sau a g\u00e2tului ori comprimarea picioarelor, perforari ale lobului urechilor, buzelor, narilor, extragerea sau \u00eennegrirea dintilor, zg\u00e2rierea fetei, tatuaje etc. (Cf. Bonte \u2013 Izard (eds.), Dictionar de etnologie si antropologie, 1999), cele mai multe definitive, permanente, indic\u00e2nd statutul social, marital, apartenenta de grup etc. a indivizilor care le poarta.<br \/>\nDar nici marcajelor corporale, de orice fel ar fi ele, nici mastilor nu le lipseste latura estetica, evidenta altminteri si \u00een pictura faciala a miresei din Lubinje e ul\u00ebt, devenita, poate, cea mai pregnanta calitate a sa. \u00cen acelasi spirit interpreta si Claude L\u00e9vi-Strauss mastile populatiei caduveo din America de Sud, supuse, \u00een \u201eO societate bastinasa si stilul ei\u201c din Tropice triste s1956t ( trad. rom. 1968), unei analize aprofundate, realizata cu supletea specifica g\u00e2ndirii marelui etnolog\/antropolog francez. Oricum, el avea cunostinte mai multe si mai precis ordonate despre populatia caduveo din Brazilia dec\u00e2t avem noi (eu, \u00een speta) despre locuitorii asezarii din Kosovo.<br \/>\nMbaya-ezii aveau o organizare ierarhica, fiind \u00eempartiti \u00een caste ereditare, multi purt\u00e2nd titlurile de Don si Dona, date de colonizatori. \u201eNobilii \u2013 noteaza cercetatorul \u2013 \u00eesi demonstrau rangul prin picturile corporale executate cu un anumit sablon sau prin tatuaje, ele av\u00e2nd valoare de blazon. \u00cesi epilau fata \u00een \u00eentregime, inclusiv spr\u00e2ncenele si genele, iar pe europenii cu spr\u00e2ncene stufoase \u00eei numeau, cu dezgust, \u00abfratii strutilor\u00bb\u201c.<br \/>\nRasp\u00e2ndirea larga a practicii pictarii corpului, nu numai la populatiile amazoniene, ci si la altele, mult mai \u00eendepartate, din China arhaica, de pe coasta de vest a Canadei si din Alaska, precum si din Noua Zeelanda, comentate de cercetator \u00eentr-un studiu din 1945, conduce catre o noua interpretare a fenomenului, sintetizata \u00een urmatoarele: \u201eStilul caduveo ne \u00eenfatiseaza, deci, o \u00eentreaga serie de complexitati. Exista, \u00een primul r\u00e2nd, un dualism care se proiecteaza \u00een planuri succesive ca \u00eentr-o camera cu oglinzi: barbati si femei, pictura si sculptura, reprezentare si abstractie, unghi si curba, geometrie si arabesc, g\u00e2t si corp, simetrie si asimetrie, linie si suprafata, chenar si motiv, piesa si c\u00e2mp, figura si fond\u201c. Observ\u00e2nd ca \u201eaceste opozitii ne apar \u00eensa mai t\u00e2rziu\u201c si au \u201eun caracter static\u201c, etnologul francez pune accentul, cum era de asteptat, pe \u201edinamica artei\u201c si ajunge la asemanarea \u201epieselor\u201c acesteia cu cartile de joc. Dar, avertizeaza el, \u201epentru a \u00eentelege stilul cartilor de joc nu este suficient sa le examinezi desenul; trebuie sa te \u00eentrebi si la ce servesc\u201c. Se \u00eentrevede, pe baza observatiei directe si din chestionarea \u201enativilor\u201c, o anumita functionalitate: \u201ePictarea fetei confera individului demnitatea lui de om: ea face trecerea de la animalul \u201estupid\u201c la omul civilizat si exprima, pe de alta parte, \u201eierarhia starilor\u201c, av\u00e2nd, deci, o \u201efunctie sociologica\u201c. Dar si una practica, \u00eentruc\u00e2t femeile grupului exercitau o atractie deosebita asupra barbatilor din alte grupuri. \u201eCred \u2013 noteaza etnologul francez \u2013 ca niciodata efectul erotic al fardurilor nu a fost exploatat at\u00e2t de sistematic si de constiincios\u201c (foto 1, op. cit., plansele 5-6).<br \/>\n\u00cen finalul comentariilor sale, prezentate aici mai mult dec\u00e2t succint, L\u00e9vi-Strauss noteaza: \u201eChiar daca aceasta analiza este exacta, trebuie sa interpretam arta grafica a femeilor caduveo, sa-i explicam misterioasa seductie si acea complexitate aparent gratuita, ca fantoma unei societati care cauta, cu o pasiune nepotolita, mijlocul de a exprima simbolic institutiile pe care le-ar putea avea, daca n-ar \u00eempiedica-o interesele si superstitiile sale. Adorabila civilizatie a carei fantasma reginele o capeteaza (tapeteaza ?!? \u2013 n. n. N. C.) \u00een farduri: hieroglife descriind o v\u00e2rsta de aur inaccesibila si pe care ele, necunosc\u00e2ndu-i cheia, o celebreaza \u00een podoabele lor, dezvaluindu-i misterele odata cu propriul lor trup\u201c (Tropice triste, Editura Stiintifica, 1968, p. 203) (\u00een original, ultima fraza suna astfel: \u201eAdorable civilisation, de qui les reines cernent le songe avec leur fard: hi\u00e9roglyphes d\u00e9crivant un inaccesible \u00e2ge d&#8217;or qu&#8217;\u00e0 defaut de code ellls c\u00e9l\u00e8brent dans leur parure, et dont elles d\u00e9voilent les myst\u00e8res en m\u00eame temps que leur nudit\u00e9\u201c, p. 102)<br \/>\nToate\u00a0 aceste modalitati de \u201eprelucrare\u201c a corpului uman presupun, pe de o parte, o serie de cunostinte privind materialele care pot fi folosite pentru realizarea \u201emastii\u201c si de tehnici, \u00eendem\u00e2nari practice, dar si un mod de g\u00e2ndire specific.<br \/>\nCercetari actuale arata consecventa cu care oamenii timpurilor moderne, actuale, se \u00eengrijesc de propriul lor corp, \u00een toate colturile lumii. De la pictura faciala a populatiei caduveo p\u00e2na la ornarea fetei suporterilor echipelor sportive \u00een culorile clubului sau ale tarii respective s-au facut pasi importanti, din punctul de vedere al materialelor folosite si al tehnicii de pictura, ca si, dar poate \u00een mai mica masura, al semnificatiei. Caci sensul acestei lucrari asupra corpului omenesc a ramas, \u00een mare, acelasi: marcarea identitatii, apartenentei la un anumit grup, societate, comunitate, sau, dimpotriva, ascunderea acestei identitati, \u00een ceea ce un comentator al fenomenului formalizeaza prin relatiile vizibilitate \/ invizibilitate, real \/ ireal, interioritate \/ exterioritate (Cf. Michael O&#8217;Hanlon, Body arts and modernity. An introduction, Sean Kingston Publishing, 2007) (Foto 2).<br \/>\nO privire atenta la spatiul cultural rom\u00e2nesc ar arata nebanuite asemanari \u00eentre pictura faciala a populatiei amazoniene studiate de Claude L\u00e9vi \u2013Strauss si ouale \u00eencondeiate de Pasti. Si aici se poate descifra, dincolo de simbolurile fitomorfe, zoomorfe, geometrice, abstracte etc. o anume dispunere a c\u00e2mpurilor, a planurilor, a suprafetelor a carei interpretare conduce catre concluzii poate neasteptate, dar plauzibile: \u201e\u00cempartind suprafata sa \u00een doua si \u00een patru sectiuni \u2013 planuri \u2013 c\u00e2mpuri ornamentale (deci clara operatie de revelare spatiala, trimitere la st\u00e2nga-dreapta, avers-revers-ul , sus-jos-ul primordialei \u00eempartiri dualiste a ontosului, sau la crucea \u00eempartirii spatiului \u00een patru sectiuni cardinale), oul rosu a devenit reprezentativ pentru existenta-ca-atare-a-mundus-ului, deci un simbol cosmologic.\u201c (Marin B. Marian, Mitologia oului, 1992, p. 42) (Foto 4).<br \/>\nDincolo de fard, culoare, linii si ornamente, se pot \u00eentrevedea, \u00een fiecare din aceste forme de cultura si de arta, indiferent de pozitionarea lor pe glob si \u00een timp, functii si semnificatii nebanuite, rafinamente artistice si de g\u00e2ndire a caror patrundere necesita multa stiinta si chiar har (Foto 3).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rareori i se \u00eent\u00e2mpla comentatorului sa se \u00eentoarca la cele odata puse pe h\u00e2rtie si, mai ales, retinute de memoria infailibila a tiparului sau, mai de cur\u00e2nd, a calculatorului. Ceea ce nu \u00eenseamna, totusi, ca un anumit subiect a fost parasit, \u00eengropat definitiv, uitat. C\u00e2nd nu sunt strict conjuncturale \u2013 se \u00eent\u00e2mpla si asta: aniversari,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/adaugiri-imagini-si-semnificatii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Adaugiri: imagini si semnificatii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[7784,7783],"class_list":["post-12053","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-pictarea-fetei","tag-satul-kosovar-lubinje"],"views":1708,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12053","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12053"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12053\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12053"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12053"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12053"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}