{"id":12037,"date":"2012-05-31T11:47:16","date_gmt":"2012-05-31T09:47:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=12037"},"modified":"2012-05-31T11:47:27","modified_gmt":"2012-05-31T09:47:27","slug":"despre-necesitatea-glontelui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-necesitatea-glontelui\/","title":{"rendered":"Despre necesitatea glontelui"},"content":{"rendered":"

Ana Puscasu, te astept ca pe un glont<\/em>, Casa de pariuri literare, seria Poezie, colectia Opera Prima, Bucuresti, 2012, 54 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

\u201eDe mica am tot stat cu m\u00e2inile \u00een lighene cu lut moale si am visat sa dau la Liceul de Arte din Deva, doar ca una dintre colegele de clasa mi-a propus sa dam testele pentru Liceul Militar, asa, doar de fantezie, ca sa vedem daca le putem trece. Si uite asa m-am trezit bine mersi \u00eentr-o cu totul alta lume, care pe de-o parte ma fascina, iar pe de alta ma \u00eengrozea de-a dreptul. Au fost patru ani \u00een care le-am \u00eencercat pe toate\u2026\u201c <\/strong><\/em><\/p>\n

Nu vom sti niciodata cum ar fi aratat parcursul poetic al Ancai Puscasu daca poeta nu si-ar fi tradat visele de copil, adica tocmai cele mai valoroase, si n-ar fi avut fantezia, respectabila de altfel, sa dea testele pentru Liceul Militar. Se prea poate sa nici nu fi existat un atare debut cum e \u201ete astept ca pe un glonte\u201c. Cert e ca, dincolo de ipoteze fictive, inclusiv numele ne poate contine, ca-ntr-un caliciu, destinul. Ana Puscasu nu putea sa-si boteze mai bine \u2013 feminin, spectaculos, comercial \u2013 \u00eent\u00e2ia carte, chiar daca, vorba veni, cele 39 de poeme, scurte si lapidare, nu fac un volum, cartulia fiind \u00een fond o plachet\u00e3, usor de perforat.
\nLocus Moenus<\/strong>
\nPrimul ciclu ne propune c\u00e2teva flashback-uri \u00een teatrul de operatiuni al unei experiente hard. \u201eLM\u201c, alias Liceul Militar din Alba Iulia, devine pretextul unor poeme numerotate cazon, iter\u00e2nd un jargon aluziv: migurile, kalashnikovurile (sic!), masca de gaze, defilarile, formatia, plantoanele, camasile albastre cu epoleti, uniforma de instructie, permisia, numele de familie, minele antipersonal, vestele antiglont. \u00cenc\u00e2t nu poate fi dec\u00e2t \u201ezgura \u00een promptitudinea cu care \/ raspunzi oricui cu ordonati\u201c (\u201eLM 3. \u2013 numai zgura \u2013\u201c). Ciudat e ca sentimentul se prelungeste, pe nesimtite, chiar \u00een libertatea vacantei de vara: \u201edin creierul tau t\u00e2snesc vene calde de cauciuc \/ la jumatatea unei zile de august \/ te asezi l\u00e2nga orice femeie \/ din sala de asteptare l\u00e2nga orice \/ barman care spala seara paharele \/ astepti baiatul care \u00eencarca brichete\u201c (\u201eLM 6. \u2013 vene calde de cauciuc \u2013\u201c). Mai mult, ora stingerii determina ura sa fie la ea acasa \u00een caminul devenit peste noapte penitenciar (\u201enoptile interzise aduna \/ \u00een tine tot mai tare s\u00e2mburele de ura\u201c \u2013 \u201eLM 9. \u2013 noptile interzise \u2013\u201c). Pentru ca, nu-i asa, \u201eLM\u201c-ul dauneaza grav pubertatii.
\nDe la un punct, ingambamentul st\u00e2ngaci, pagubos, total nemotivat, ajunge sa genereze un comic involuntar, \u00eensa cu at\u00e2t mai savuros: \u201ela 32 de grade si ceva \u00een pantaloni \/ cu vipusca si cravata cu nod \/ mic lucios totul \u00eencepe sa se dizolve \u00eenauntru\u201c (\u201eLM 10. \u2013 32 de grade \u2013\u201c). Sa recunoastem, chiar daca voi lasa imaginatia lectorului s-o ia razna singura, cu totul altfel stau lucrurile cu \u201ela 32 de grade si ceva \/ \u00een pantaloni cu vipusca si cravata cu nod mic lucios \/ totul \u00eencepe sa se dizolve \u00eenauntru\u201c. Totusi, poeta se dovedeste capabila de suprarealisme fantaste \u00e0 la Gellu Naum (\u201etrecem dusul din m\u00e2na \u00een m\u00e2na la fiecare \/ doua minute \u00eencercam sa nu ne atingem \/ de parca ne-am cunoaste \/\/ suntem toate \u00een corpul unui detinut \/ am \u00eenceput sa-i curatam oasele de miere\u201c (\u201eLM 13. \u2013 la un alt etaj \u2013\u201c), ori de comparatia cea mai neasteptata, cum e \u201ete strecori neobservat \/ \u00een formatie asa cum aluneca \/ apa calduta \u00een calorifere\u201c (\u201eLM 16. \u2013 suntem \u00een cluj \u2013\u201c). Oricum, \u201eLM\u201c este cel mai bine calibrat segment al cartii.
\nDin Basarabia, cu dragoste <\/strong>
\nA doua parte, sever intitulata \u201ed\u00e2re de benzina\u201c, duce si mai departe minimalismul inegal din prima sectiune, cu reusite gen \u201ee ca si cum p\u00e2na la inima mea s-ar fi trasat \/ sute de d\u00e2re subtiri de benzina si la capatul \/ celalalt cineva m-ar privi \u00een ochi\u201c (\u201efrica nu trece\u201c), dar si cu pasaje mirabile ca \u201eumerii lor coborau linistiti \/ \u00een valea morilor de frunze\u201c (\u201ecu pestii\u201c). Mai trebuie mentionate niste versuri ce par scrise \u00eentr-un alt ev (\u201elimba noastra se \u00eenvata cu fruntea \/ lipita de linistea asfaltului \/ de cele mai multe ori primim \/ cu rabdare apasarea convoiului de senile \/\/ (…) \/\/ \u00eempartim cu totii \/ gustul rusinii \u00een zilele c\u00e2nd \/ marea moarta \u00eenca mai trece printre \/ blocurile noastre rusesti cu doua etaje\u201c (\u201edespre moartea satula de ape\u201c), dovedind un imaginar extrem de puternic ancorat \u00een social, cumva pseudofracturist, explorat excelent \u00een \u201ebasarabia legoland\u201c, cel mai lung si mai bun poem al volumului: \u201etrei barbati cu burtile \u00eengrosate \/ vor da p\u00e2na la urma buzna \u00een camera \/ si oasele cuiva o sa trosneasca scurt \/ ca niste poduri din orasele lego \/ \u00een care pot doar sa strig \/\/ ca nu recunosc pe nimeni \u00een poze ca nu ies \u00een strada \/ ca nu \u00eemi tai parul ca nu sunt cetatean de onoare \/ ca nu ma cheama andrei valeriu serghei mihail \/\/ ca zebrafoanele nu vorbesc niciodata prostii nu spun \/ niciodata cu voce tare revolutie tancuri tineri spital tighina \/ coca-cola coca-cola light coca-cola zero \/\/ ca daca cineva \u00eeti sparge capu’ cu o bucata de asfalt \/ o sa-ti ram\u00e2na o crusta maronie \/\/ ca \u00een schimb un glonte nu e la fel de cuminte \/ se rostogoleste prin creierii tai \/ bate din palme si r\u00e2de\u201c.
\nUltimul ciclu, numit \u201ea cincea camera\u201c, continua linia trasata, multiplic\u00e2nd-o: \u201ene cautam din nou prospetimea \/ crestem discursuri despre libertate \/ cu maci printre sinele de tramvai \/\/ scrumam \u00eempreuna \u00een cutii \/ de zykllon B ssic!t gazul cadou \/ si asta ne face fericiti si moi\u201c (\u201emarile filme ale indiferentei\u201c). Nota de neasteptat reapare si ea, vizibil amplificata, motivul acestei hiperinsolitari fiind banalul \u00eensusi (\u201e\u00eemi explici elementele de siguranta \/ ale pasaportului romanesc \/ si eu \u00eemi imaginez explozii \/ bruste \u00een c\u00e2mpuri imense de rapita \/\/ (…) \/\/ strabatem c\u00e2mpuri de mine cu aroganta \/ baloanelor de sapun\u201c \u2013 \u201ea cincea camera\u201c). Ce mai, deja vorbim de \u201ecasa noastra\u201c, \u00eentr-un poem cu titlu aproape mai lung \u2013 si mai bun \u2013 dec\u00e2t textul \u00een sine: \u201esa faci bani multi \/ sa fii \u00een sf\u00e2rsit fericit \/\/ sa devenim am\u00e2ndoi tandri \/ ca doua \/ d\u00e2re de benzina\u201c (\u201ecasa noastra \u2013 un desen \u00een creta colorata pe asfalturile din haga\u201c).
\nFalsa indiferenta, falsa blazare, tocmai datorita faptului ca \u201ete astept ca pe un glonte\u201c survine perfect \u00een ultimul poem (\u201esunt pariul pe care nu aveai cum sa-l pierzi\u201c). \u00centr-adevar, editura lui un cristian a pariat \u00eenca o data bine, si pe termen lung. Volumul semnat Ana Puscasu se desfasoara si se \u00eenchide coerent, unitar, ca un tot. Chiar daca unele texte sunt prost taiate, chiar daca poemele se dovedesc uneori seci, aride si fara gust, cum trebuie sa fi fost viata \u00eentr-un liceu militar, poeta mocneste ceva mult mai bun printre r\u00e2ndurile prea periate. Ceva \u00eenca nu pusca, pentru ca mai trebuie \u00eempuscat.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ana Puscasu, te astept ca pe un glont, Casa de pariuri literare, seria Poezie, colectia Opera Prima, Bucuresti, 2012, 54 p. \u201eDe mica am tot stat cu m\u00e2inile \u00een lighene cu lut moale si am visat sa dau la Liceul de Arte din Deva, doar ca una dintre colegele de clasa mi-a propus sa dam… Cite\u0219te mai mult »Despre necesitatea glontelui<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[7774,3913,7775],"class_list":["post-12037","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-ana-puscasu","tag-poeti-romani-actuali","tag-te-astept-ca-pe-un-glont"],"views":2399,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12037","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12037"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12037\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12037"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12037"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12037"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}