Doua mari reuniuni, prima a G-8, grupul statelor cu economiile cele mai puternice, a doua a aliantei Nord-Altlantice, s-au tinut \u00een a doua parte a lunii mai \u00een Statele Unite, la Camp David si la Chicago. Camp David este o resedinta a presedintilor americani care a mai gazduit \u00eent\u00e2lniri de taina \u00een care s-a vorbit despre pace. Cele privind Orientul Mijlociu si fosta Iugoslavie ram\u00e2n de referinta. Alegerea celui mai mare oras din statul Illinois pentru summit-ul Aliantei Nord-Atlantice a ridicat probleme obisnuite, dar surmontabile. \u201eDe doua zile, deasupra orasului Chicago baletul elicopterelor nu s-a oprit. Orasul este pe picior de razboi, serviciile secrete au \u00eentesat strazile \u00een asteptarea summit-ului NATO care \u00eencepe azi\u201c. Comentariul nu-mi apartine. Nu transmit o corespondenta de la fata locului. Apartine unui jurnalist de la \u201eChicago Tribune\u201c, principalul ziar local, care a facut un reportaj despre atmosfera de dinainte de reuniune. Interesul lui s-a concentrat pe nemultumirea localnicilor\u00a0 produsa de tulburarea pricinuita de primirea si gazduirea oaspetilor. Un corespondent al unei publicatii europene, \u201eLe Figaro\u201c, a fost interesat de altceva: \u201eStatele Unite si NATO au nevoie de succes \u00een dosarul afgan la reuniunea de la Chicago pentru ca \u00eent\u00e2lnirea celor 28 de puteri militare occidentale sa nu se transforme \u00eentr-un \u00absommet Potemkine\u00bb\u201c. Iata doua unghiuri posibile din care evenimentul poate fi abordat. Francezul avertiza subtil de pericolul unei nesincronizari posibile \u00een contextul anuntarii de catre noul presedinte al Frantei, Fran\u00e7ois Hollande, ca va retrage trupele franceze din Afganistan. Ambii jurnalisti aveau dreptatea lor. Cum sa eviti perturbarea vietii unui oras at\u00e2t de mare c\u00e2nd gazduiesti o reuniune de o asemenea amploare? Primirea si protectia celor saizeci de \u00eenalti oaspeti au \u00eensemnat \u00eenchiderea temporara a aeroporturilor, a unor linii de metrou, aglomerarea traficului, perturbarea activitatii spitalelor, scolilor, muzeelor. Masurile de securitate luate de teama de manifestari de strada au sporit si ele disconfortul localnicilor. \u00cen acele zile, presa a dezvaluit dejucarea unei tentative de atentat \u00eempotriva Cartierului general al echipei presedintelui Barack Obama instalate pentru alegerile din noiembrie. Manifestari de nemultumire au fost destule. La una dintre acestea au iesit \u00een strada 15.000 de adversari ai razboiului din Afganistan. Ciocniri cu politia, raniti, arestari. Dar summit-ul\u00a0 trebuia sa aiba loc, facea parte din calendarul consultarilor. Doar alegerea locului, Chicago, fieful electoral al presedintelui Barack Obama nu era \u00eent\u00e2mplatoare, remarca alti ziaristi cu o insistenta care poate sa confere credibilitate speculatiei. Nu preferintele \u201eexotice\u201c ma intereseaza. Ma voi opri, pe c\u00e2t \u00eemi este cu putinta, la pozitiile si ideile care au dat particularitate atmosferei celor doua reuniuni.
\nSummit-ul G-8. De data aceasta, conditia de reuniune de calendar a fost complicata de disputa europeana \u00een legatura cu modalitatile de iesire din criza si salvare a zonei euro. Interes pentru ambele stari exista nu numai \u00een Europa. Crestere sau austeritate? Subiecte accentuate (de asemenea) de pozitia lui Hollande fata de planurile si solutiile de redresare consacrate de \u00eentelegerile anterioare Sarkozy-Merkel. Curentul cresterii economice ca solutie la criza capata tot mai multi adepti. Desi timpul pentru digerarea si evaluarea acestei idei \u00eembratisate ferm de Hollande a fost scurt. Faptul ca Italia, care se scufunda sub liberalul vesel Berlusconi, a iesit deja din dificultati cu Mario Montti la guvern confirma valabilitatea \u201esolutiei Hollande\u201c. Curentul a prins si \u00een alte state astfel ca la Camp David austeritatea nu a mai fost aleasa regina balului. \u201eG-8. Hollande si Obama vor sa apere cresterea economica\u201c sau \u201eHollande, acest misterios Domn Pudding\u201c (aluzie la o ironie din timpul campaniei electorale) sunt doua titluri din presa internationala care indica interesul pentru noile conditii \u00een care aveau loc lucrarile reuniunii G-8. \u00cent\u00e2mplarea face c\u00e3 fermitatea lui Hollande din campania electorala si solutiile pentru criza au fost verificate la scurt timp dupa instalarea lui la \u00c9lys\u00e9e. Se pare ca noul presedinte francez l-a convins mai \u00eent\u00e2i pe Barack Obama. Acesta a reactionat cu un prompt si eficient reflex de \u00eentelegere. Si de (re)conciliere. El a lansat la G-8 formula: dezvoltare concomitent cu rigoare bugetara. Astfel, Parisul si Berlinul se vad tratati cu atentie, sensibilitatile Angelei Merkel sunt protejate tocmai c\u00e2nd unii credeau ca este izolata. Cancelarul a tinut sa se explice si sa nu cedeze pe fond. Nu putea sa nu o faca, partidul ei pierde teren, iar \u00een Germania vor avea loc alegeri peste un an. Dupa \u00eent\u00e2lnirile presedintelui Obama cu Hollande si cu Merkel, Casa Alba a precizat: am convenit ca \u00een zona euro nu trebuie sa se renunte la masurile de consolidare fiscala care trebuie luate concomitent cu cele pentru cresterea economica. \u201eToti conducatorii prezenti au fost de acord astazi ca prioritatea noastra trebuie sa fie cresterea economica si crearea locurilor de munca, a declarat presedintele Obama; (…) sensul pe care l-au luat recent dezbaterile ne da \u00eencredere ca Europa a luat masuri semnificative pentru a face fata crizei (…) Statele, la nivel individual, si Uniunea Europeana \u00een ansamblul ei au \u00eentreprins reforme importante care vor \u00eembunatati perspectivele cresterii economice pe termen lung\u201c. Concluzia: at\u00e2t Hollande c\u00e2t si Merkel se simt reconfortati. Statele Unite nu-si pierd prietenii din Europa. Sa mai spunem ca aici nu este vorba de protejarea sensibilitatilor Frantei si Germaniei, ci de \u00eengrijorarea pe care o provoaca Washington-ului slabiciunile Europei. Erodarea economiei europene poate conduce la afectarea avantajelor americane din cooperarea complexa cu Uniunea Europeana. Redresarea si cresterea economica a acesteia sunt imperative. Nu peste mult timp va avea loc reuniunea G-20 si este de asteptat ca \u201efrontul lui Hollande\u201c sa fie \u00eentarit de puterile mari, China si Rusia, de statele emergente Brazilia, India, Africa de Sud. Solutia cresterii economice este salutata de toate tarile intrate \u00een arcanele crizei: Grecia, Spania, Portugalia etc. Dar austeritatea ceruta de Merkel va ram\u00e2ne valabila mult timp tocmai pentru reusita \u201eformulei Hollande\u201c. Solutiile trebuie adaptate. Rom\u00e2nia \u00een ce front va intra? Trebuie sa aleaga nu numai propria solutie la criza, ci si pe cea de a depasi c\u00e2t mai repede inertia politicii instalate cu ceva timp \u00een urma de cei care asteptau sa li se trimita temele si se angajau sa-si faca lectiile. Un politician ajuns prea rapid \u00een demnitati \u00eenalte a uzat p\u00e2na la disperare de acest tip de obedienta crez\u00e2nd ca i se deschide astfel calea spre Cotroceni. Avem multe de (re)\u00eenvatat. Franta lui Hollande nu si-a pierdut din prestigiu cu schimbarea relativ brusca de pozitie \u00een unele probleme fundamentale pe care o \u00eencearca Hollande. As spune ca din contra. Nici Washingtonul, nici Berlinul nu-l pl\u00e2ng pe Sarkozy. Liderii celor mai bogate state sunt de acord ca austeritatea este buna iar dezvoltarea este necesara; ca globalizarea nu \u00eenlocuieste automat cooperarea, ci o face obligatorie. Sa ne dorim sa ajunga c\u00e2t mai cur\u00e2nd si la convingerea ca pacea costa infinit mai putin dec\u00e2t razboiul. De aceea, desi (\u00een principiu) nu este un loc de dezbateri militare, la Camp David au fost aduse \u00een discutie si problemele legate de militarismul Coreii de Nord, blocada Iranului, razboiaiele din Afganistan si Siria.
\nSummit-ul NATO de la Chicago a luat \u00een dezbatere modalitatile de aplicare a noii strategii a Aliantei pe termen scurt, problema retragerii trupelor din Afganistan, aventurile iresponsabile ale echipelor de putere din Coreea de Nord, Iran si Siria. Atrage atentia numarul mare de participanti la summit, peste cincizeci. Explicatia vine de la solemnitatea care trebuia conferita reuniunii pentru ca Alianta \u00eemplineste saizeci de ani. Dar si de la problemele de pe ordinea de zi care reclama, \u00een afara participarii celor douazeci si opt de sefi ai statelor membre, invitarea liderilor unor state din Asia si Orientul Mijlociu, unde trupele Aliantei sunt angajate \u00een operatiuni de lupta. Afganistanul a fost \u00een centrul atentiei pentru ca Alianta doreste sa fixeze calendarul si modalitatile de retragere a trupelor sale. Secretarul general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen, a fost clar: am intrat \u00eempreuna, iesim \u00eempreuna. \u00cen teatrele de operatiuni exista \u00eenca 135.000 de soldati si un material de razboi considerabil. Retragerea trupelor NATO este necesara, o \u00eentelegere asupra modalitatilor este posibila. \u00cenainte de reuniune, presedintele Obama a tinut sa-l \u00eent\u00e2lneasca pe Fran\u00e7ois Hollande pentru a se lamuri direct \u00een privinta modului de retragere a trupelor franceze. Hollande a ramas ferm pe pozitie: este o chestiune care tine de suveranitatea Frantei, retragerea nu este negociabila. Ram\u00e2ne de analizat mai atent precizarea lui Hollande: \u201eSunt constient ca Franta este \u00een Alianta, ca este angajata \u00een operatiuni de mult timp, deci ca trebuie sa faca o alegere cu multa inteligenta (elle doit faire ses choix en bonne intelligence), \u00een cooperare cu aliatii ei, \u00een special cu partenerii nostri americani\u201c. Compromisul pe care \u00eel poate face Parisul \u00een aceasta situatie este de a continua sa contribuie cu experti la formarea noii armate si a noii politii afgane si cu finantarea perioadei de tranzitie din Afganistan. Nu se putea altfel, Sarkozy si presedintele afgan Hamid Karzai semnasera, la \u00eenceputul acestui an, un Tratat de cooperare militara. Franta nu este singura tara care a precipitat retragerea trupelor. Olanda si Canada au facut-o \u00een 2010 si respectiv \u00een 2011. Problemele care au fost luate \u00een calcul pentru aceste masuri tin de costul pacii: \u00een oameni, \u00een suferinte, \u00een resurse. Ce ar fi facut la Chicago gaullistul Sarkozy? Ar fi fost mai flexibil, cu siguranta. Ma \u00eentreb, \u00eensa, cine este \u201emai gaullist\u201c, Sarkozy sau Hollande? Este cunoscuta aversiunea generalului de Gaulle fata de razboaie care nu aveau nici o legatura cu interesele Frantei. Nu este greu de imaginat ca Obama ar fi dorit ca Hollande sa dea \u00eenapoi.
\nPutine cuvinte de spus \u00een privinta celorlalte probleme de pe agenda discutiilor. Coreea de Nord: participantii, inclusiv Rusia si China, si-au exprimat din nou \u00eengrijorarea pentru aventurile militare periculoase ale Phenianului care risca sa destabilizeze regiunea. Despre Iran si Siria, de asemenea. Ambitiile nesabuite ale Teheranului vor fi puse din nou sub lupa \u00eentr-o reuniune de format \u201ecelor 5+1, adica Statele Unite, Rusia, China, Franta, Marea Britanie plus Germania. Pentru Siria, \u00eengrijorarea continua sa vina de la dificultatea de a pune \u00een aplicare Planul Annan. \u201eTrupele NATO nu vor fi angajate \u00een solutionarea tensiunilor din Siria\u201c, a spus \u00eenca de la \u00eenceputul summit-ului Aliantei Atlantice secretarul ei general, Anders Fogh Rasmussen. Slava Domnului!
\nCred, \u00eensa, ca problema cea mai delicata continua sa fie amplasarea scutului antiracheta \u00een Europa. Acesta este motivul pentru care Putin nu a participat la summit. Scutul va asigura securitatea Europei se spune. Ziaristii care au urmarit la Chicago dezbaterile mai adauga: prin impunerea folosirii echipamentelor lor la instalarea scutului, americanii urmaresc\u00a0 sa aiba controlul asupra \u201ebutonului de comanda\u201c. De ce nu ar fi asa? Pe rusi stim ce-i preocupa. Las\u00e2nd deoparte (daca s-ar putea!) opozitia lor, unii experti considera ca mai poate fi vorba de ceva. De \u201eriscul statelor care se angajeaza pentru douazeci-treizeci de ani sub umbrela americana si de nota de plata pe care acestea vor trebui sa o plateasca pentru scut\u201c.
\nC\u00e2t ne costa pacea? Nu stim. Aflam de la cei care stiu ca o zi de razboi \u00een Afganistan costa doua miliarde de euro! Cu c\u00e2t or fi gresind?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Doua mari reuniuni, prima a G-8, grupul statelor cu economiile cele mai puternice, a doua a aliantei Nord-Altlantice, s-au tinut \u00een a doua parte a lunii mai \u00een Statele Unite, la Camp David si la Chicago. Camp David este o resedinta a presedintilor americani care a mai gazduit \u00eent\u00e2lniri de taina \u00een care s-a vorbit… Cite\u0219te mai mult »Cat ne costa pacea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[7769,7768],"class_list":["post-12026","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-summit-ul-g-8","tag-summit-ul-nato"],"views":1590,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12026","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12026"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12026\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12026"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12026"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12026"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}