{"id":1200,"date":"2010-01-27T23:29:04","date_gmt":"2010-01-27T21:29:04","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1200"},"modified":"2010-01-27T11:31:42","modified_gmt":"2010-01-27T09:31:42","slug":"junimea-si-masoneria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/junimea-si-masoneria\/","title":{"rendered":"Junimea si masoneria"},"content":{"rendered":"

Este binecunoscut faptul ca majoritatea junimistilor erau masoni. De altfel, gratie (si) apartenentei la loja ieseana \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201c, care numara la un moment dat aproape 150 de \u201efrati\u201c \u2013 conform unor documente fie publicate, fie inedite p\u00e2na la aparitia volumului \u201eMarginalii junimiste\u201c de Liviu Papuc \u2013 in perioada sa de v\u00e2rf, \u201eJunimea\u201c, prin unii membri, a detinut \u201efr\u00e2iele puterii, at\u00e2t la guvern, in parlament, c\u00e2t si pe plan local\u201c. Altfel spus, a avut \u201eo dominatie pe toate planurile, care desigur ca a favorizat si inflorirea revistei \u00abConvorbiri literare\u00bb si a miscarii culturale junimiste in ansamblu\u201c.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n

A fost o implicare profitabila intr-o confrerie secreta care cuprindea in compozitia sa elita, mai bine zis toate elitele capitalei Moldovei, toate institutiile si organizatiile importante. De aici si influenta ei enorma, intr-o vreme c\u00e2nd francmasoneria era de altfel o putere la nivel european si mondial. Se cunosc nume, date, grade, se stiu multe astazi despre loja masonica de la Iasi, desi in Arhiva Marelui Orient al Frantei, aflata la Biblioteca Nationala din Paris, cercetata in deceniile 8 si 9 ale secolului trecut de catre istoricul Dan Berindei, iar mai incoace de Mihai Sorin Radulescu, e de presupus ca sunt inca destule marturii nedezvaluite. Fapt este ca erau masoni \u2013 \u201emai multi medici si farmacisti, avocati, procurori si judecatori (inclusiv presedintele Tribunalului Iasi), fosti si viitori prefecti si primari, directori de banca si comercianti, consulul si cancelarul Consulatului francez din Iasi, cel mai bun croitor, casierul Bancii Moldovei, dentisti, directorul Biroului telegrafic, directorul Eforiei Sf. Spiridon, scriitori, librari si profesori (inclusiv rectorul Universitatii), un arhitect, ofiteri, proprietari, rentieri (\u2026) Practic, aproape tot ce insemna ceva in Iasii timpului facea parte din loja sau avea rude apropiate si prieteni in aceasta\u201c.
\nInaugurata solemn la 21 august 1868, in prezenta plenipotentiarului Marelui Orient, negustorul francez stabilit in Rom\u00e2nia Auguste Carence, intrata la putin timp in adormire, loja ieseana s-a redeschis la 14 mai 1875. Cu titlu anecdotic, in volumul \u201eMarginalii junimiste\u201c, Liviu Papuc remarca \u201eprezenta insolita a lui Constantin Lazarache, servitor in casa si Templul lojii\u201c, dar si a lui Julius Lewandovski \u2013 \u201etipograf si junimist, editorul \u00abBibliotecii Junimii\u00bb (oare la ce se refera?)\u201c. Oricum, despre \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201c si masoneria junimista nu se stie (inca!) totul. Aceasta este cel putin impresia cu care ram\u00e2i dupa ce citesti documentata carte semnata de Liviu Papuc. Si daca avem in vedere caracterul secret al organizatiei, putem admite ca este si firesc sa fie asa si, cine stie, sa ram\u00e2na astfel pentru totdeauna.
\nCum erau vazuti masonii de ceilalti junimisti care nu faceau parte din confrerie? \u2013 si ma refer aici la nume mari: Eminescu, Creanga, Slavici, Caragiale. Ne putem da seama citind o insemnare apartin\u00e2nd celui mai exigent nationalist si mai neinregimentabil dintre toti cei de la Junimea: Eminescu insusi. Ea mi se pare cu at\u00e2t mai interesanta si mai relevanta cu c\u00e2t figureaza intr-un manuscris din 1871 al poetului sub titlul \u201eNationalii si Cosmopolitii\u201c si se refera la o incriminare a lui Titu Maiorescu. Reprodusa din editia Toroutiu, insemnarea lui Eminescu este calificata de Liviu Papuc ca fiind de \u201emult bun simt\u201c:
\n\u201eS-a zis ca e francmason (Maiorescu \u2013 n. mea) si prin asta cosmopolit. De este, noi nu stim, dar posito ca este: nu este adevarat ca masonismul exclude nationalismul. Unii din cei mai influenti membri ai partidei rosii (care trece de eminamente-nationalista) au fost si sunt francmasoni\u201c.
\nCercetatorul iesean atrage atentia ca in studiul intitulat \u201eJunimea-societate secreta\u201c, Mihail Dimitrie Sturdza \u201eforteaza nota si pune infiintarea Junimii tot pe seama ocultei masone\u201c, dar raspunde cu un da hotar\u00e2t la urmatoarea intrebare: \u201eRasarit-a \u00abSteaua Rom\u00e2niei\u00bb din discutiile unui cenaclu de oameni culti, interesati, printre alte curiozitati ale spiritului omenesc, de misterele ezoterismului?\u201c Totodata, Liviu Papuc subliniaza ca nu e vorba numai de at\u00e2t. Mai important este ca \u201ejunimistii au vazut in francmasonerie, ca at\u00e2tia altii atunci si dupa, o modalitate de a facilita progresul si prosperitatea, de a-si impune ideile sociale si politice \u2013 care nu erau dec\u00e2t benefice pentru tara\u201c. Desi secreta, Loja ieseana tinea portile deschise pentru cei ce doreau sa intre in ea, av\u00e2nd un puternic caracter internationalist. De altfel, asa cum remarca Liviu Papuc, membrii ei proveneau din diverse tari europene: Franta, Elvetia, Germania, Italia, Cehia, Galitia, Polonia, Austria, Macedonia, Rusia, Grecia. Cei mai multi erau totusi boieri autohtoni. Nu existau bariere privind nu doar etnia, ci si apartenenta politica sau religia. Prezenta multor evrei, considerata in a doua parte a secolului al XIX-lea \u201eo garantie de umanism si toleranta\u201c, se explica desigur si prin aceea ca in chiar conducerea Marelui Orient al Frantei, sub obladuirea caruia se afla Loja de la Iasi, erau evrei. Printre ei, at\u00e2t la v\u00e2rful Marelui Orient, c\u00e2t si in Loja de la Iasi, bancheri de aportul carora organizatia avea mare nevoie. Cert este, asa cum aprecia si Eminescu, ca \u201enu poate fi facuta nici o corelare intre apartenenta la francmasonerie si atitudinea nationala pentru ca at\u00e2t junimistii, c\u00e2t si liberalii (in frunte cu capeteniile lor) erau pe vremea aceea masoni\u201c. De asemenea, reaminteste Liviu Papuc, apartenenta la francmasonerie \u201epe l\u00e2nga ca era o moda printre tinerii progresisti (c\u00e2ti pasoptisti si unionisti au ramas in afara acesteia?), mai avea si meritul ca te putea propulsa in viata politica\u201c.
\nIn volumul \u201eMarginalii junimiste\u201c sunt evocate si comentate documente inedite ajunse nu demult in patrimoniul Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne din Iasi, ca donatii ale Doamnei Irina Fotiade, urmasa a familiei Negruzzi. Unul dintre acestea este copia \u201eListei Membrilor din 1866 \u2013 fondatorii\u201c, unde sunt mentionate la fiecare: data si locul nasterii, precum si alte informatii. Din pacate, ceea ce releva, prin comparatie, aceasta lista, sunt multele inadverdente din tabelele si din alte acte existente in arhiva de la Paris. S-ar putea face oarecare lumina prin confruntarea documentelor, dar mai ales prin cercetarea diplomelor membrilor. Dar, \u201eoare c\u00e2te diplome mai exista? Si pe unde mai sunt risipite?\u201c \u2013 se intreaba Liviu Papuc. Un alt document foarte important, provenit din arhiva Irinei Fotiade si aflat la Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne din Iasi, este diploma de Maestru a lui Jacob Negruzzi, conferita de Marele Orient al Frantei, la 3 noiembrie 1867, si semnata de mai multi demnitari francezi si rom\u00e2ni. Cu toate acestea, concluzia eminentului cercetator iesean este una deopotriva realista si incitanta: \u201eNumeroase si ad\u00e2nci sunt golurile de informatie in ceea ce priveste loja masonica junimista, dar, in afara unor int\u00e2mplatoare descoperiri, numai printr-un studiu aprofundat si de durata in arhivele franceze se poate implini imaginea unui fenomen complex si extrem de interesant\u201c.
\nDe retinut, oricum, aceasta caracterizare a lui Mihail Dimitrie Sturdza (in lucrarea deja citata, \u201eJunimea-societate secreta\u201c, aparuta la Paris in 1973): \u201eGrupare de opozitie politica, ascunsa sub aparentele masonice ale unui cerc cultural, \u00abSteaua Rom\u00e2niei\u00bb fusese conceputa de catre marii boieri din Iasi ca un cenaclu mai mult sau mai putin secret, destinat convorbirilor politice cu somitatile locale ale burgheziei bogate, cu intelectualii de vaza si cu c\u00e2tiva functionari atrasi de perspectiva frecventarii unui cerc din care altfel ar fi ramas exclusi\u201c.
\nApropo de boieri, de convorbirile lor politice si culturale, adica de cultura dialogului (Grigore Sturdza, conservator extrem, care ii ataca in presa cu o duritate maxima pe conservatorii junimisti, se int\u00e2lnea si se intretinea amical cu acestia la sedintele Lojii!), nu vi se pare plina de intelesuri o replica pe care i-o da P.P. Carp lui N.D. Cocea in 1913, c\u00e2nd marele ziarist il viziteaza la mosia sa pentru reportajul intitulat \u201eLa Tibanesti\u201c, publicat in \u201eAdevarul\u201c din 2 iunie al acelui an? \u201eSa stii \u2013 ii spune reporterului ilustrul sau interlocutor \u2013, la Tibanesti nu exista interviuri. Aici nu sunt dec\u00e2t convorbiri\u201c.
\nDintre toate convorbirile junimistilor \u2013 masoni si nemasoni \u2013 au ramas sa infrunte timpul mai ales \u201eConvorbiri Literare\u201c, revista care da seama de procesul de modernizare a unei culturi, legitim\u00e2ndu-i vocatia eminamente europeana. Revista, remarca E. Lovinescu, cu a carei colectie, in brate, Iacob Negruzzi \u2013 cel mai longeviv junimist (a trait 90 de ani) \u2013 a fost primit in Academia Rom\u00e2na.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Este binecunoscut faptul ca majoritatea junimistilor erau masoni. De altfel, gratie (si) apartenentei la loja ieseana \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201c, care numara la un moment dat aproape 150 de \u201efrati\u201c \u2013 conform unor documente fie publicate, fie inedite p\u00e2na la aparitia volumului \u201eMarginalii junimiste\u201c de Liviu Papuc \u2013 in perioada sa de v\u00e2rf, \u201eJunimea\u201c, prin unii membri,… Cite\u0219te mai mult »Junimea si masoneria<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[775,778,774,776,777,773],"class_list":["post-1200","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-diploma-de-maestru","tag-grigore-sturdza","tag-junimea-si-masoneria","tag-marele-orient-al-frantei","tag-societate-secreta","tag-volumul-marginalii-junimiste"],"views":6191,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1200","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1200"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1200\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1200"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1200"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1200"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}