{"id":11954,"date":"2012-05-24T14:55:24","date_gmt":"2012-05-24T12:55:24","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11954"},"modified":"2012-05-24T14:55:39","modified_gmt":"2012-05-24T12:55:39","slug":"a-book-come-true","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-book-come-true\/","title":{"rendered":"A Book Come True"},"content":{"rendered":"

Mihaela Ursa, Eroticon. Tratat despre fictiunea amoroasa,<\/em> Cartea rom\u00e2neasca, Bucuresti, 2012, 216 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Una dintre cele mai frumoase carti de critica nu doar din 2012, ci, poate, din ultimii ani, e recent aparuta \u201eEroticon. Tratat despre fictiunea amoroasa\u201c a Mihaelei Ursa. In primul r\u00e2nd, pentru ca ea umple un gol in peisajul criticii rom\u00e2nesti. Dupa \u201990, c\u00e2nd n-a virat direct spre jurnalistica, critica rom\u00e2neasca s-a incruntat intru refacerea canonului literar, angaj\u00e2ndu-se in programul general de \u201erevizuiri\u201c si reconsiderari. Nu zic ca acestea din urma nu sunt necesare, nici ca ele sunt complete la ora actuala. Cu at\u00e2t mai putin ca volumele unor critici precum Eugen Negrici, Sanda Cordos, Iulian Costache, Andrei Terian, Paul si Bianca Cernat (pentru a enumera c\u00e2tiva dintre autorii cei mai de seama din ultimii ani) nu sunt utile in clarificarea unor problematici cruciale in istoria literara rom\u00e2neasca. Constat doar ca a disparut aproape fara urme acea critica gratuita \u2013 speriata probabil si de inflatia obligatiilor CNCSIS si ISI \u2013 care facea casa buna cu eseul si cu reflectia morala. Ubi sunt, asadar, Ibraileanu sau Zarifopol, Paleologu si Manolescu din \u201eTeme\u201c, autori care si-au scris macar o parte din textele critice cu placerea de cititor ingenuu la vedere?<\/p>\n

Cartea Mihaelei Ursa e cu at\u00e2t mai surprinzatoare cu c\u00e2t aproape nimic n-o recomanda sa scrie un eseu hedonist despre fictiunea erotica occidentala. Bine crescuta la scoala clujeana de critica si istorie literara, autoarea a aratat p\u00e2na acum preocupari constante pentru abordarea teoretica a literaturii. \u201eOptzecismul sau promisiunile postmodernismului\u201c era nu at\u00e2t o inventariere a fenomenului literar viu, c\u00e2t mai degraba o incercare de circumscriere a unei paradigme. Iar \u201eScriitopia\u201c, cartea urmatoare, construia in filigran imaginea unui teoretician doct si serios, capabil sa dialogheze dezinvolt pe teme teoretice de mare actualitate.
\nAstfel inc\u00e2t, inca din primele r\u00e2nduri, \u201eEroticon\u201c capata aspectul de utopie personala a interpretului. E, cu alte cuvinte, cartea pe care Mihaela Ursa si-ar fi dorit s-o scrie dintotdeauna. Faptul decurge, pe de o parte, din aspectul confesiv al\u00a0 \u201etratatului\u201c \u2013 cum e subintitulat, nitel ironic \u2013 nu mai mare de 200 de pagini. La baza acestei biblioteci erotice de uz personal sta, dupa cum marturiseste autoarea, nu doar experienta cu cartile, ci si experienta \u201ede viata\u201c in cel mai pur sens al cuv\u00e2ntului. Referinte mai mult sau mai putin directe, dincolo de carti, sunt si \u201etextele existentiale care sunt barbatul si copiii mei, oamenii pe care ii iubesc, prietenii si studentii mei cei intelepti inainte de vreme, dar care n-au apucat nici sa traiasca totul, nici sa iubeasca p\u00e2na la capat\u201c. Cartea nu cade niciodata insa in stereotipia \u201etrairista\u201c si in exhibarea kitsch a propriilor experiente biografice. Mihaela Ursa adera mai degraba la modelul cercetatorului participativ \u2013 in voga in disciplinele umaniste americane \u2013, capabil sa gireze cu propria personalitate autenticitatea descoperirilor stiintifice.
\nDragostea pe intelesul cititorului<\/strong>
\nPe de alta parte, caracterul de carte visata \u2013 a book come true \u2013 provine din dezinvoltura pe care si-o asuma interpretul in interiorul ei. M\u00e2nata de pasiunea pentru propriul subiect, Mihaela Ursa regaseste in \u201eEroticon\u201c o tripla libertate: a materialului de lucru, a abordarii si a mizelor. Autoarea are in vedere un corpus foarte larg de texte, cu treceri vertiginoase intre etaje temporale, culturi si chiar discipline diferite. Platon, Dante, Shakespeare,\u00a0 Jane Austin, Tolstoi, Flaubert, Boris Vian, Marquez, Bataille, Nabokov, Bruckner si multi altii sunt invocati integral sau doar episodic din unghiul teoriilor sau practicilor erotice. Reflectii, scene reprezentative, fr\u00e2nturi de imagini compun, mozaicat, acest tratat despre iubire menit sa puna intrebari pe c\u00e2t de simple, pe at\u00e2t de stringente si de captivante: De ce e asociata femeia cu Raul? Cum s-a ajuns la intelegerea sexualitatii ca pacat originar? De ce iubirea maritala nu e un subiect de fictionalizare? Cum s-a transformat iubirea-pasiune in discurs pasional? etc. Volumul c\u00e2stiga in intensitate prin dublarea acestor problematici majore printr-un registru jos, parodic, extrem de savuros. Titlul fiecarui capitol, nu mai lung de doua-trei pagini, rezuma o treapta dintr-un traseu de initiere subtil si amuzant, astfel inc\u00e2t cartea s-ar fi putut foarte bine numi si \u201eDragostea povestita pe intelesul cititorului inteligent\u201c. \u201eUnde ni se arata cum poate ucide un nume\u201c, \u201eAutorul indragostit\u201c, \u201eUnde se poate intelege de ce au uraganele nume de femei\u201c, \u201eNu eu, Doamne! Eva e de vina!\u201c, \u201eUnde se arata ca pe Don Juan il intereseaza barbatii\u201c, \u201eCum li se recomanda femeilor sa mimeze orgasmul\u201c, \u201eCurtezana si material girl\u201c, \u201eDespre cum ajunge teribila Catarina o biata pasarica\u201c, \u201eMake love, not war!\u201c, \u201eUnde se vede ca Platon r\u00e2de uneori\u201c, \u201eAndroginul \u2013 un sughit discursiv\u201c, sunt doar c\u00e2teva dintre tematicile colorate de Mihaela Ursa cu mult umor.
\nIntre Bovary si Karenina<\/strong>
\nDe unde nu rezulta nicidecum un tratat neserios, ci doar unul redactat in tonalitatea adecvata unui subiect at\u00e2t de proteic. Cuprinsa de ciclotimiile iubirii-pasiune pentru propria tematica, autoarea se deghizeaza pe r\u00e2nd in istoric al ideilor, in comparatist, in critic literar si, pentru a pune stap\u00e2nire pe obiectul dorintei odata pentru totdeauna, in \u2026teoretician menit sa aseze totul in concepte. Caci flirtului cu ipostazele fragmentare ale discursurilor amoroase ii urmeaza, aproape logic, angajamentul conjugal fata de c\u00e2teva instrumente critice specializate. Mihaela Ursa priveste toata aceasta materie literara naravasa din doua unghiuri teoretice extrem de fertile: \u201eeroticonul\u201c si \u201eerotologia\u201c. Primul e chiar nucleul central al fictiunii amoroase, intruc\u00e2t postuleaza suspendarea caracterului discursiv al literaturii in favoarea celui vizual: \u201edefinesc eroticonul drept o imagine vizuala concentrata, la care avem acces prin intermediul discursului literar aflat la dispozitie, dar in intelegerea caruia discursul verbal dispare, se face nevazut pentru a permite mai degraba lectura proprie poeticilor vizuale in analiza imaginii, a figurii. Cu alte cuvinte, fictiunea amoroasa ne obliga sa vedem mai degraba dec\u00e2t sa citim\u201c. De aici si miza majora a cartii: redescoperirea, in spatele tratatului de poetica amoroasa, a lecturii de placere si a relatiei nemediate dintre critic si opera. Celalalt concept, \u201eerotologia\u201c, e mai practic, in masura in care isi propune sa inventarieze diferite tipuri de \u201epseudo-explicatii\u201c, de \u201eideologii ale erosului\u201c, menite sa-i restaureze discursiv adevarul ultim. Androginismul, platonismul, iubirea-pasiune, idilismul, iubirea-boala sunt doar c\u00e2teva dintre aceste tipologii.
\nNoroc ca, urm\u00e2nd cursul propriei placeri, Mihaela Ursa nu-si urmeaza indeaproape tipologiile. Frumusetea \u201eEroticonului\u201c consta in faptul ca tocmai c\u00e2nd autoarea incepe sa se ia in serios cu distinctiile si taxinomiile, o dorinta secreta o readuce in informul viu al textului. Ceea ce face ca analizele pe texte literare clasice, mult batatorite, sa devina originale si nuantate. C\u00e2teva dialoguri din Platon beneficiaza de o lectura in cheie parodica, bine sustinuta de argumente naratologice. Excelent identifica autoarea, apoi, imaginile obstacolelor necesare din povestile amoroase ale lui Lancelot sau Don Quijote. Preferatele mele sunt, insa, reflectiile si asocierile libere intre Madame Bovary si Anna Karenina, cu totul simptomatice pentru prospetimea privirii critice: \u201eDoamna Bovary are capacitatea de a-si sterge identitatea de fiecare data c\u00e2nd copiaza comportamentul vreunui personaj de roman. Ea se lasa, intr-un fel, locuita c\u00e2nd de un personaj, c\u00e2nd de altul, ca un medium prin care umea cartilor si lumea vietii sale comunica, de aceea, ea nu stie cine este, iar ceilalti sunt mereu circumspecti fata de lipsa ei de consecventa temperamentala s\u2026t Cu Anna, lucrurile stau cu totul altfel: fascin\u00e2nd deopotriva barbati si femei, ea constituie un centru de atractie empatica pentru celelalte personaje ale romanului. Radacina acestei relatii cu sistemul romanului se afla tocmai in anti-bovarismul sau clar: c\u00e2nd se viseaza in locul personajelor despre care citeste, Anna Karenina se viseaza invad\u00e2ndu-le viata cu propria personalitate, cu propria viata, dezlocuindu-le pentru a face loc unui elan vital si unei dorinte de a trai care nu mai incap in propria viata\u201c.
\nProbabil ca lucrul cu adevarat remarcabil la \u201eEroticon\u201c nu e at\u00e2t placerea cu care a fost scris, vizibila la toate nivelele textului, c\u00e2t caracterul ei molipsitor, capabil sa impace si cititorul fara tragere de inima spre critica literara.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihaela Ursa, Eroticon. Tratat despre fictiunea amoroasa, Cartea rom\u00e2neasca, Bucuresti, 2012, 216 p.   Una dintre cele mai frumoase carti de critica nu doar din 2012, ci, poate, din ultimii ani, e recent aparuta \u201eEroticon. Tratat despre fictiunea amoroasa\u201c a Mihaelei Ursa. In primul r\u00e2nd, pentru ca ea umple un gol in peisajul criticii rom\u00e2nesti.… Cite\u0219te mai mult »A Book Come True<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7744,2192],"class_list":["post-11954","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-eroticon-tratat-despre-fictiunea-amoroasa","tag-mihaela-ursa"],"views":1522,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11954","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11954"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11954\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11954"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11954"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11954"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}