{"id":11938,"date":"2012-05-24T14:42:35","date_gmt":"2012-05-24T12:42:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11938"},"modified":"2012-05-24T14:43:24","modified_gmt":"2012-05-24T12:43:24","slug":"semnele-vremurilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/semnele-vremurilor\/","title":{"rendered":"Semnele vremurilor"},"content":{"rendered":"

Greu, foarte greu sa aleg subiectul pentru cronica diplomatica. \u00cenainte de vacanta evenimentele se precipita. De aceea, o incursiune prin lume ar fi mai potrivita.<\/strong><\/em>
\nNecazurile cancelarului<\/strong>
\n\u00cen Germania, crestin-democratii doamnei Merckel nu au obtinut dec\u00e2t 26,3% din sufragii la recentele alegeri din Renania de Nord-Westphalia. \u00cen acest important land s-a instalat o coalitie bazata pe st\u00e2nga. Esecul a fost usturator pentru Uniunea Crestin Democrata, iar cancelarul Angela Merckel are din ce \u00een ce mai multe dificultati \u00een propria tara. Pentru a conserva avantajul prestigiului dob\u00e2ndit de siguranta cu care a condus Germania sa traverseze criza, doamna cancelar se g\u00e2ndeste deja la alegeri anticipate. Necazurile cancelarului vin de la lipsa de mobilitate politica a crestin-democratilor iar \u00een Europa criza a impus un curent nou politic. Sarkozy si Merckel au oferit o singura solutie la criza: austeritatea. Hollande a propus o alta alternativa: cresterea economica. Planurile de austeritate pentru care cancelarul a pus piciorul \u00een prag de at\u00e2tea ori nu dau rezultatele scontate. Grecia a intrat \u00een haos politic.
\nUn presedinte normal. Succesul lui Hollande \u00een Franta depaseste asteptarile, noul presedinte\u00a0 este deja un personaj. Asa se explica graba cu care doi lideri europeni importanti,\u00a0 Herman Van Rompuy si Jean-Claud Juncker au tinut sa-l \u00eent\u00e2lneasca chiar \u00eenainte de \u00eenvestitura. Portughezul Barroso, prea str\u00e2ns legat de familia lui politica, si-a am\u00e2nat c\u00e2t a putut \u00eent\u00e2lnirea cu presedintele socialist. Sunt semne ca \u00eenfr\u00e2ngerea lui Sarkozy nu va putea sa ram\u00e2na fara ecou \u00een Europa. Succesul lui Hollande este pus pe seama unui alt tip de politica. Pe revenirea la normal. ,,Voi fi un presedinte normal\u201c, spunea el \u00een campania electorala. Ce \u00eenseamna asta explica singur: ,,francezii vor un presedinte activ, angajat, ocupat total cu functia lui executiva, nu un presedinte omniprezent, stap\u00e2n peste toate, singur \u00een scena, actor unic al Frantei si, \u00een final, condamnat la neputinta; voi fi mai degraba primul dintre cetateni dec\u00e2t un sef de regiment\u201c. Sarkozy a fost ironic auzind aceste vorbe. Acum este trist.
\nO confirmare<\/strong>
\nReuniunea la v\u00e2rf a G-8 de la Camp David, din 19-20 mai, a confirmat orientarea lui Hollande pentru o alta solutie dec\u00e2t austeritatea la criza. Austeritatea nu este o fatalitate, spunea el \u00eenainte de a c\u00e2stiga alegerile, si acum multa lume \u00eei da dreptate. Austeritatea nu este o solutie, duce de r\u00e2pa Uniunea Europeana, afirma si premiatul Nobel, economistul Stiglitz. Unele state aflate la ananghie, ca Grecia, nu mai suporta sa li se arate streangul austeritatii.
\nRusia surprinde din nou<\/strong>
\nPresedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu s-a deplasat la Camp David pentru a participa la summit-ul G-8. A preferat sa-l delege pe premierul Medvedev sa-l reprezinte. El si-a motivat absenta cu grijile interne de dupa noua sa alegere. Nu este departe de adevar sa credem ca Putin, de fapt,\u00a0 a vrut sa evite nu reuniunea G-8 ci summit-ul NATO de la Chicago, reunit imediat, \u00een zilele de 20-21 mai. Se stia ca la acest summit urma sa fie pus \u00een ecuatia realitatii noul concept strategic al Aliantei Nord-Atlantice. Un concept \u00een care continua sa se vorbeasca de pace. ,,NATO este o comunitate unica a libertatii, pacii, securitatii si valorilor \u00eempartasite\u201c, a spus \u00eenaintea summit-ului\u00a0 secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Terminologia ne este familiara. Atentia rusilor a fost atrasa, \u00eensa, de ,,logica noii paci\u201c: ,,Dar lumea evolueaza. Trebuie sa facem fata unor noi amenintari, unor noi provocari. Noul concept va permite NATO sa ram\u00e2na mai eficienta dec\u00e2t oric\u00e2nd pentru a apara pacea, securitatea si prosperitatea noastra\u201c. Tradus \u00een termeni pam\u00e2nteni, aceasta \u00eenseamna \u00eenarmare. Ne-o spune chiar Rasmussen: ,,noul concept prevede modernizarea capacitatii de a \u00eendeplini misiuni fundamentale de aparare colectiva; a se \u00eentelege noi sisteme de aparare, noi arme care sa faca fata atacurilor cu rachete balistice\u201c. La Chicago a fost reafirmata strategia NATO de a lasa deschise portile pentru democratiile europene care doresc sa adere la organizatie si de a dezvolta dialogul si cooperarea. Mai direct: conceptul nou de strategie al\u00a0 Aliantei ram\u00e2ne ,,angajat pe calea \u00eentaririi cooperarii cu Rusia\u201c. Emotii!
\nDar europenii?<\/strong>
\nEuropenii nu sunt scutiti nici ei de unele emotii. ,,Le Monde diplomatique\u201c scria ca ei s-ar putea trezi cu o nota de plata substantiala pentru ,,securitatea cooperativa\u201c.\u00a0 Adica, pentru integrarea \u00een noua geografie a NATO ,,a tuturor occidentalilor\u201c, din Noua Zeelanda p\u00e2na \u00een Japonia. Prea mult, sustin unii. A fost destul si p\u00e2na acum. Se afirma ca, \u00een campania electorala, noul presedinte al Frantei, Hollande, s-a pozitionat bine c\u00e2nd a pretins retragerea trupelor Frantei din Afganistan \u00eenainte de termen. Fie si numai politic. Este posibil ca el sa beneficieze, fara sa-si fi propus, de planul general de retragere a trupelor NATO din c\u00e2mpurile operationale de razboi.\u00a0 Poate chiar si de disputele surde care se duc \u00eentre Moscova si Washington pentru \u00eempartirea puterii \u00een lume. Daca lucrurile merg \u00een acest sens, Franta va avea de c\u00e2stigat.
\nPrudenta sau teama?<\/strong>
\nSummit-ul NATO de la Chicago ram\u00e2ne legat de strategia implantarii scutului antiracheta \u00een Europa, care decurge din noul concept strategic al Aliantei Nord-Atlantice. \u00cen 2010, Consiliul NATO-Rusia oferea \u00eenca sperante de \u00eentelegere si de cooperare. \u00cen noiembrie 2010, secretarul general Rasmussen pusese la punct \u00eempreuna cu presedintele (de atunci) Medvedev si cu ministrul de externe Lavrov agenda reuniunii Consiliului NATO-Rusia de la Lisabona, din 2011. Principalul subiect al discutiilor a fost cooperarea mai str\u00e2nsa \u00een privinta apararii atacurilor cu rachete. Comentariile ulterioare pe marginea amplasarii\u00a0 scutului antiracheta NATO \u00een Europa, mai precis \u00een Polonia, Rom\u00e2nia, Turcia si Spania, au aratat ca \u00eentelegerile nu au fost pe masura sperantelor. Moscova nu a agreat locul de amplasare a scutului. Obiectia principala venea de la considerentul ca existenta acestuia \u00een apropierea granitelor cu Rusia ,,ofera o vizibilitate foarte mare radarelor (NATO, n.n.) \u00een plan informational\u201c. Un limbaj nici macar alambicat de a vorbi despre spionaj sau despre teama Rusiei de scut. Reactia Moscovei: instalam rachete \u00een enclava Kaliningrad! Adica la portile Uniunii Europene. Prudenta, competitie sau santaj?
\nTot despre pace<\/strong>
\nHall Gardner, profesor, director de studii la Universitatea Americana din Paris a publicat cu c\u00e2tiva ani \u00een urma un studiu intitulat ,,O strategie pentru pacea mondiala\u201c. \u00cel reamintesc pentru ca ram\u00e2ne oarecum actual ca rationament \u00een contextul summit-ului NATO de la Chicago. ,,Statele Unite si NATO au optat pentru extinderea \u00een Europa Centrala pe calea unei noi cresteri a sferei lor de influenta\u00a0 p\u00e2na \u00een tarile baltice, simultan cu \u00eentarirea aliantele bilaterale cu Japonia; (extinderea a fost conceputa) ca mijloc de rezistenta la orice amenintare potentiala a unei Rusii instabile, pentru a fi gata sa contracareze o eventuala alianta a acesteia cu China; si sa faca fata noilor capacitati ale Moscovei \u00een domeniile naval, nuclear, militaro-tehnologic. Statele Unite au recurs la o dubla \u00eencercuire a Iranului si a Irakului cu g\u00e2ndul de a include \u00een aceasta preocupare Afganistanul, Pakistanul si, indirect si pe cale de consecinta, Rusia…\u00a0 Reactia Moscovei, continua Gardner, a fost de a considera legaturile americane si ale NATO cu Turcia ca o amenintare ipotetica a zonei sale turco-islamice de influenta.\u201c Dupa prabusirea Uniunii Sovietice, aici Moscova s-a dovedit mai slaba, sustine profesorul american. El a intuit bine, lucrurile au mers, \u00een mare, \u00een acest sens. De aici ne\u00eentelegerile, cel putin at\u00e2t c\u00e2t ne este \u00eengaduit sa deducem, dintre Moscova, Statele Unite si NATO intervenite \u00een privinta instalarii scutului antiracheta \u00een Europa.\u00a0 Noi, rom\u00e2nii, ram\u00e2nem \u00een mijlocul disputelor si nu avem nici un fel de reactii. Ne multumim sa credem si sa acceptam.
\nCe surprize <\/strong>
\nne poate oferi pacea?<\/strong>
\nUn aspect oarecum adiacent strategiilor de pace ale puterilor mari ale lumii, state sau aliante, ar fi comertul cu arme. Din anul 2000, 26 de tari se afla sub embargo pentru acest tip de comert. Cu toate acestea, \u00eentr-un deceniu, \u00een statele sub embargo au fost introduse cantitati uriase de arme si armament. Cine \u00eel \u00eencalca? Sigur, \u00eel \u00eencalca statele sub embargo. Dar nu singure ci cu complicitatea celor care au industrii puternice de armament. Potrivit OXFAM, organizatie umanitara care urmareste suferintele omenirii provocate de si prin razboaie, \u00eentr-un deceniu, acest tip de comert cu statele sub embargo s-a ridicat la suma de 2,2 miliarde de dolari. V\u00e2nzarea de arme are destinatii precise. Urmarindu-le, constatam ca sunt pe traseele conflictelor si razboaielor. \u00centre 2000-2010, precizeaza raportul OXFAM, Birmania a cumparat arme de 600 de milioane de dolari, Iranul de 574 de milioane \u00eentre 2007-2010, iar Republica Democrata Congo de 124 de milioane \u00eentre 2000-2002. Statele din Orientul Apropiat nu intra \u00een calcul. Informatiile provin din surse AFP, agentie bine informata. Concluzia: statele supuse embargoului care au cumparat ilicit arme s-au aflat \u00een conflicte interne sau \u00een\u00a0 razboaie cu vecinii. Cazul Siriei este de mare actualitate, armele cumparate de guvernul acestui stat ,,au jucat un rol central \u00een represiunea \u00eempotriva populatiei civile\u201c. Cea mai mare parte din aceste arme au ajuns \u00een m\u00e2inile dictatorului Assad. Nu numai. La \u00eenceputul lui mai a fost sechestrat un vapor \u00eencarcat cu armament destinat insurgentilor. Elocvent, nu? Asa ne explicam ceva mai bine calea diabolica prin care este sustinut razboiul din Siria, tragedie care nu poate fi \u00eenteleasa \u00een interiorul nici uneia dintre strategiile clamate la ONU.
\nSi, totusi, sa ram\u00e2nem optimisti. Semnele vremurilor sunt bune.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Greu, foarte greu sa aleg subiectul pentru cronica diplomatica. \u00cenainte de vacanta evenimentele se precipita. De aceea, o incursiune prin lume ar fi mai potrivita. Necazurile cancelarului \u00cen Germania, crestin-democratii doamnei Merckel nu au obtinut dec\u00e2t 26,3% din sufragii la recentele alegeri din Renania de Nord-Westphalia. \u00cen acest important land s-a instalat o coalitie bazata… Cite\u0219te mai mult »Semnele vremurilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[7735,6089,7736],"class_list":["post-11938","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-angela-mercke","tag-germania","tag-uniunea-crestin-democrata"],"views":1618,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11938","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11938"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11938\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11938"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11938"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11938"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}