{"id":11935,"date":"2012-05-24T14:40:37","date_gmt":"2012-05-24T12:40:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11935"},"modified":"2012-05-24T14:41:14","modified_gmt":"2012-05-24T12:41:14","slug":"portret-de-carturar-%e2%80%93-gabriel-tepelea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/portret-de-carturar-%e2%80%93-gabriel-tepelea\/","title":{"rendered":"Portret de carturar \u2013 Gabriel Tepelea"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>De cur\u00e2nd, la 12 aprilie 2012, la peste 96 de ani, ne-a parasit un om de o probitate morala recunoscuta, un savant care s-a format lupt\u00e2nd cu adversitati de tot felul, cu piedici ce pareau insurmontabile, suferind prigonirea si detentia politica, trebuind sa treaca multe vami prin care nu se putea strecura uneori dec\u00e2t incognito.<\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>P\u00e2na la urma a \u00eenvins, gratie exceptionalelor sale calitati umane si intelectuale, a tenacitatii si credintei \u00een victoria ratiunii si a adevarului. A fost si a ramas membru al unuia si aceluiasi partid politic: Partidul National Taranesc (dupa 1990, PNTCD), din 1933 p\u00e2na la sf\u00e2rsitul vietii.<\/strong><\/em><br \/>\nA fost unul dintre marii nostri profesori si cercetatori, care a onorat peste jumatate de veac scoala si cultura rom\u00e2neasca, prin contributii stiintifice de referinta, prin daruirea exemplara cu care a instruit si educat serii de elevi si studenti, prin modelul uman, ireprosabil, oferit celor ce au avut sansa de a le fi fost dascal sau de a-l fi cunoscut. Fac parte din aceasta ultima categorie.<br \/>\n\u00cemprejurarea \u00een care l-am cunoscut pe profesorul Gabriel Tepelea tine de istoria literara. \u00cen calitatea mea de cercetator al fenomenului literar, am fost interesat sa-l cunosc si sa-l intervievez pe autorul volumului de epigrame \u201eInstantanee\u201c, aparut \u00een 1937. Ocazia s-a ivit cu prilejul uneia dintre deplasarile sale la Ministerul \u00cenvatam\u00e2ntului, prin anii 1961-1962, institutie \u00een care am lucrat din acea epoca si p\u00e2na la pensionare. Profesorul urmarea reintegrarea sa \u00een \u00eenvatam\u00e2nt si i-am facilitat obtinerea unei audiente la ministru. Am aflat, atunci, ca este bihorean, nascut din parinti tarani, ca este licentiat \u00een litere si filosofie ( la Cluj) si doctor \u00een litere si filosofie cu calificativul magna cum laude (Bucuresti).<br \/>\nAm mai aflat din acea prima conversatie, care avea sa constituie \u00eenceputul unei apropieri ce s-a mentinut peste 50 de ani, gener\u00e2nd, s-ar putea spune, un sentiment de prietenie, ca Gabriel Tepelea scrisese si alte lucrari: \u201ePlugarii condeieri din Banat\u201c (1943), \u201eNoi aspecte ale problemei taranesti\u201c (1947), \u201eNuvele\u201c (1944) s.a.m.d., iar \u00een ultima vreme redactase o seama de studii circumscrise domeniului limbii si literaturii vechi rom\u00e2nesti.<br \/>\nLa foarte scurt timp dupa aceea a fost \u00eencadrat \u00een \u00eenvatam\u00e2nt, la Institutul Pedagogic din Timisoara, iar \u00een anul universitar 1964\/1965 s-a transferat la Pitesti, unde tocmai se punea problema aparitiei unei reviste de cultura: este vorba de publicatia lunara ARGES ce apare si astazi. Or, Gabriel Tepelea avea si o experienta de gazetar ca unul ce colaborase asiduu la diverse publicatii interbelice si din timpul razboiului.<br \/>\n\u00cen decursul timpului, nu am fost mirat sa aflu ca Gabriel Tepelea urca, pe merit, treptele universitare, prin 1970-1972 pun\u00e2ndu-se problema confirmarii sale \u00een functia de decan al Facultatii de Filologie din cadrul Institutului din Pitesti. A fost nevoie de o interventie energica si sustinuta la ministerul de resort pentru a se trece peste faptul ca Gabriel Tepelea suferise o condamnare politica; desi fusese reabilitat din punct de vedere juridic, acestui fapt nu i se acorda, \u00een continuare, nicio importanta \u00een plan real.<br \/>\nM-am aflat, din nou, alaturi de profesor \u00een batalia pentru \u00eenfaptuirea acestui act de justitie, mai precis de reparatie morala, oric\u00e2t de tardiva, fie ea si incompleta. Cu toate acestea, \u00een ciuda calitatilor si a meritelor sale incontestabile, eminente, Gabriel Tepelea si-a \u00eencheiat cariera didactica la Pitesti, ca navetist (o \u201ecariera\u201c paralela ce a durat nu mai putin de 19 ani!).<br \/>\nVeritabil savant, \u00een calitate de lingvist si filolog, Gabriel Tepelea s-a mentinut, \u00een acei ani, \u00eentr-o rezerva si discretie, desigur, din cauza dosarului de cadre, reusind, prin abnegatie si devotament pentru \u00eenvatam\u00e2nt si pentru stiinta, sa formeze serii \u00eentregi de oameni folositori tarii. Constient de misiunea sa de om de creatie, el nu si-a neglijat obligatiile pe termen lung fata de cultura careia \u00eei apartine, reusind sa realizeze un numar de studii de mare si incontestabila valoare si actualitate stiintifica. Este, de aceea, pentru mine o bucurie sa-mi amintesc ca despre mai toate cartile sale am referit \u00een presa culturala si literara, fiind, asa cum a scris, \u00eentr-o dedicatie, \u201ecel mai asiduu comentator al scrierilor sale\u201c.<br \/>\nCartile si studiile sale sunt pe linia unor preocupari mai vechi consacrate limbii si literaturii noastre, unele av\u00e2nd la baza cursurile elaborate (de exemplu, \u201eMomente \u00een evolutia limbii rom\u00e2ne literare\u201c).<br \/>\nLa ascensiunea lui Gabriel Tepelea \u00een plan stiintific a contribuit, pe l\u00e2nga formatia sa intelectuala solida \u2013 dob\u00e2ndita \u00een mediul universitar clujean, pe care \u00eel prezinta \u00een adevarata\u00a0 sa lumina si semnificatie \u00een cartea \u201eOptiuni si retrospective\u201c, si pasiunea sa didactica, exercitata cu multa responsabilitate si constiinciozitate.<br \/>\nUna dintre ideile-forta ale studiilor si cercetarilor omului de stiinta Gabriel Tepelea se refera la scrierile rom\u00e2nesti \u00een limba latina; autorul pledeaza pentru \u00eencorporarea scriitorilor de origine rom\u00e2na (sau care au activat pe teritoriul patriei noastre si au redactat scrieri \u00een limba latina) \u00eentr-un capitol aparte al istoriei literaturii si culturii rom\u00e2ne. El aduce, \u00een acest sens, exemplul lui Ioannes Cassianus, scriitor originar din si format \u00een Dobrogea, care, stabilit la Marsilia, figureaza \u00een istoria literaturii franceze ca autor francez scriind \u00een limba latina. Gabriel Tepelea semnaleaza existenta unor scriitori de limba latina ne\u00eenregistrati p\u00e2na \u00een prezent de tratatele rom\u00e2nesti\u00a0 de istorie, de literatura si cultura, infirm\u00e2ndu-se teoria vacuum-ului cultural, sustinuta de dusmanii poporului rom\u00e2n, cei de ieri si de azi.<br \/>\nO alta latura a activitatii sale stiintifice consta \u00een scrutarea istoriei politice si culturale a Transilvaniei, las\u00e2nd contributii demne de interes despre relatiile rom\u00e2no-maghiare si pronunt\u00e2ndu-se \u00eempotriva exceselor ce pot impieta asupra bunei functionari a acestora, subliniind, \u00eentotdeauna, originalitatea si meritele rom\u00e2nilor, care, urmare a vitregiei sortii lor din trecut, au fost fie neglijati, fie \u00eencorporati de alte culturi (cazul lui Nicolaus Olahus fiind cel mai des invocat).<br \/>\nRecenziile si notele sale culturale se refera la lucrari aparute \u00een majoritatea limbilor romanice de cultura, dar si \u00een limbile germana, maghiara etc., aceasta, \u00eentruc\u00e2t era un bun cunoscator al acestor limbi, put\u00e2nd comunica \u00een oricare dintre ele.<br \/>\nC\u00e2t priveste irepresibila vocatie literara a lui Gabriel Tepelea, aceasta s-a manifestat de timpuriu prin versuri si publicistica intensa practicata p\u00e2na la instaurarea regimului prosovietic. Noile conditii istorice au facut ca aceasta vocatie sa fie deturnata, nu si \u00eenabusita, \u00een favoarea profesoratului si a cercetarii stiintifice, literatura propriu-zisa \u2013 sub forma memorialisticii, mai ales \u2013 fiind rezervata sertarului. Precum singur a marturisit, \u201ea visat sa scrie literatura, dar modul \u00een care se facea literatura m-a ad\u00e2ncit \u00een cercetari de limba si literatura veche, \u00een filologie. Am ucis \u00een mine scriitorul pentru a nu rosi \u00een interiorul meu la ceas de taina\u201c. \u00cemprejurari nefaste \u2013 arestarea si condamnarea la sase ani de temnita grea \u2013 au trezit la viata poetul, rezultatul fiind volumul de poeme carcerale tiparite initial sub titlul \u201eAnii nimanui\u201c (1991, 1992 si 1998), sintagma a carei descifrare a oferit-o autorul \u00eensusi: \u201esunt anii nimanui, ani furati din visteria nemuritoare a neamului\u201c. \u00cen 1996 ele au fost republicate sub identitatea lor reala, editia numindu-se \u201eC\u00e2ntece de galera\u201c, pentru a preciza si \u00een acest fel conditiile deosebite \u00een care au fost compuse (si nu scrise!).<br \/>\nO mentiune speciala priveste memorialistica lui Gabriel Tepelea, contin\u00e2nd, alaturi de \u00eensemnarile sale de taina, amintiri si evocari de mare forta evocatoare ce-i prilejuiesc autorului adevarate calatorii interioare, cu pendulari \u00eentre credinta si speranta, \u00eentre fatum si absurd, cele patru volume cu acest specific declarat alcatuind un roman fluviu care \u00eel desemneaza pe scriitorul sau un \u00eencercat corabier pe apele (at\u00e2t de \u00eenvolburate) ale vietii.<br \/>\nAr fi sa-i nedreptatim o parte esentiala a operei sale practice, daca nu am aminti ca omul politic ne-a oferit, \u00een volum, \u201eDezbateri parlamentare \u2013 cuv\u00e2ntari, interpelari si amendamente\u201c (1999), o veritabila carte de vizita a activitatii sale din Parlament. Remarcabile sunt si \u201ePaginile de publicistica radiofonica: 1943-2004\u201c (2005), ca si amplul volum \u201eItinerar \u00een vremi de cumpana \u2013 articole, evocari, declaratii si interviuri\u201c (2000), care pun \u00een lumina calitatea sa de reintegrat \u00een viata politica, dupa Decembrie 1989.<br \/>\nAm fost puternic impresionat\u00a0 de o marturisire de genul: \u201eNu m-am g\u00e2ndit niciodata ca voi ajunge puscarias, dar am aspirat de t\u00e2nar sa ajung universitar si membru al Academiei\u201c, \u00eent\u00e2lnita \u00een cartea \u201eCalatorie prin veac. Gabriel Tepelea \u00een dialog cu Emil Simandan\u201c (1999), prefatata de acad. Augustin Buzura.<br \/>\nIata de ce alegerea lui Gabriel Tepelea ca membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, \u00een 1993, prezenta sa \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei, \u00een trei legislaturi, \u00eentre anii 1993 si 2000, unde a asigurat timp de 8 ani presedintia Comisiei pentru Cultura, Arte si Mijloace de Informare \u00een Masa a Camerei Deputatilor, au avut semnificatia recunoasterii depline, desi cu \u00eent\u00e2rziere, a meritelor sale de om de stiinta si cultura si, totodata, de om politic, a carui atitudine echilibrata, moderata a fost recunoscuta de \u00eentregul nostru spectru politic. Modelul uman de \u00eenalta si inalterabila statura morala pe care l-a reprezentat ilustrul disparut este o mostenire de pret, numele sau glorios fiind \u00eenscris, definitiv, \u00een panteonul culturii nationale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De cur\u00e2nd, la 12 aprilie 2012, la peste 96 de ani, ne-a parasit un om de o probitate morala recunoscuta, un savant care s-a format lupt\u00e2nd cu adversitati de tot felul, cu piedici ce pareau insurmontabile, suferind prigonirea si detentia politica, trebuind sa treaca multe vami prin care nu se putea strecura uneori dec\u00e2t incognito.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/portret-de-carturar-%e2%80%93-gabriel-tepelea\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Portret de carturar \u2013 Gabriel Tepelea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7733,7734],"class_list":["post-11935","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-gabriel-tepelea","tag-pntcd"],"views":3024,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11935","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11935"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11935\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11935"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11935"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11935"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}