{"id":11879,"date":"2012-05-17T11:29:54","date_gmt":"2012-05-17T09:29:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11879"},"modified":"2012-05-17T11:30:08","modified_gmt":"2012-05-17T09:30:08","slug":"demonism-masculin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/demonism-masculin\/","title":{"rendered":"Demonism masculin"},"content":{"rendered":"

Kate Williams, Placerile barbatilor<\/em>, Traducere din limba engleza de Miruna Voiculescu, Polirom, 2012, 424 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Daca acest titlu \u2013 \u201ePlacerile barbatilor\u201c \u2013 va incita g\u00e2ndurile sa zboare catre o poveste erotica, ei bine, trebuie sa vi le luati \u00eenapoi. Caci, desi nu lipseste confruntarea plina de pasiune devoratoare dintre barbati si femei, este vorba de un roman istoric, gotic ce re\u00eenvie atmosfera apasatoare, dominata de mister si groaza a suburbiilor londoneze din anii 1840-1850. Autoarea, t\u00e2nara Kate Williams, este un expert \u00een istoria Angliei si o frenetica militanta pentru repunerea femeilor la locul lor \u00een istorie, acesta fiind primul sau roman, publicat \u00een 2011. Cu plusul de informatie asigurat de un doctorat la Oxford, Kate Williams reviziteaza culoarele \u00eentunecate ale trecutului cultural si istoric nu doar \u00een cartile sale de istorie sau \u00een fictiune (apropo, pentru doua carti a c\u00e2stigat un milion de lire sterline!), ci si \u00een emisiunile pe care le are la BBC si Channel 4. Multi dintre comentatori o vad deja intrata \u00een galeria celebrelor autoare de proza istorica, alaturi de Sarah Waters, Tracy Chevalier, Phillippa Gregory etc., \u00een timp ce alte voci o acuza, si nu degeaba, de feminism ostentativ.
\n\u00cen cazul \u00een care sunteti un fan al romanelor istorice ori cu intriga detectivista sau daca doriti o alternativa cu ceva mai multa adrenalina dec\u00e2t obisnuitele pagini profunde, subtil-metafizice, \u201ePlacerile barbatilor\u201c ar putea fi o lectura placuta. Expert \u00een epoca victoriana, Kate Williams pleaca de la detaliile concrete ale realitatii istorice si, merg\u00e2nd pe firul fictiunii, propune \u00een acest roman un thriller captivant, bine scris, plasat \u00een primii ani de domnie ai reginei Victoria, c\u00e2nd criza b\u00e2ntuia pe strazile Londrei si nastea fel si fel de monstri. E o poveste \u00eentunecata ce se desfasoara, la un prim nivel, pe doua planuri str\u00e2ns legate \u00eentre ele. Pe de o parte, avem lupta cu demonii interiori ai unei tinere de nouasprezece ani, Catherine Sorgeiul, iar pe de alta parte, povestea unui misterios criminal \u00een serie care face victime \u00een r\u00e2ndul tinerelor fete din preajma Catherinei, accentu\u00e2ndu-i acesteia senzatia \u00eennebunitoare de amenintare.
\nCa roman gotic, efectul de teroare \u00eesi are o dubla origine: atmosfera si personajele demonice. C\u00e2t priveste atmosfera sufocanta vie, Kate Williams reuseste s-o transforme \u00eentr-un suprapersonaj al romanului. Si cel mai bine realizat. \u00centre umbra \u00eenalta a Turnului Londrei si ad\u00e2ncimea tulbure a Tamisei, personajele ratacesc \u00eentr-o temnita a ororilor umane, incipitul amintind de \u201eParfumul\u201c lui S\u00fcskind: strazile \u00eentunecate colcaie de prostituate si hoti ce se strecoara printre resturi putrezinde. Miasmele prind viata cu fiecare pas. Copii, batr\u00e2ni, betivi, nebuni \u00eesi cauta, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, hrana subzistentei \u00een mormanele de scursori. \u00cen acest decor repugnant apare si prima victima a criminalului \u00een serie, numit mai t\u00e2rziu \u201ebarbatul-corb\u201c, din cauza obiceiului de a cresta stele \u00een dreptul inimilor fetelor \u00eenjungiate cu zeci de lovituri de cutit. De la acest spatiu terifiant cu strazi \u00eentunecate acoperite de balti mizerabile, spectacole de magie care se sf\u00e2rsesc cu crime, pasaje \u00een negura carora ochiul nu poate patrunde, linsari publice, bordeluri, muncitori slinosi, se trece rapid la un alt spatiu al claustrarii care provoaca spaime: tenebrele casei vechi, pline de mucegai, decorate cu masti mortuare, \u00een care locuieste ciudata Catherine, un personaj izolat de lume, \u00eempreuna cu nu mai putin misteriosul sau unchi. Mintea ei tulbure \u00eenchide, de asemenea, tot felul de fantasme negre.
\nKate Williams mentine si dozeaza inteligent suspansul, caci trecutul traumatizant al tinerei orfane de nouasprezece ani este doar sugerat prin trimiteri care mentin treaza curiozitatea p\u00e2na la ultima pagina, unele dintre presupunerile de plecare fiind confirmate prin ajustari aditive, iar altele fiind rasturnate. \u00cen mintea tinerei, crimele prezentului continua un lant al unei posibile crime din trecut. Din cauza unor vise s\u00e2ngeroase pe care le avea \u00een legatura cu parintii si fratele sau, este \u00eenvinuita de toti ca si-a omor\u00e2t fratele si aceasta vina este \u00eentretinuta permanent de catre cei din jur, desi \u00een amintirile sale se \u00eenchega imaginea a doi barbati care \u00eei rapisera fratele. Tragediile se tin lant, \u00eentretin\u00e2nd latura senzationalului tragic al romanului. Dupa disparitia fratelui, mama se sp\u00e2nzura, tatal pleaca pe mare, de unde nu se mai \u00eentoarce, iar fetita de unsprezece ani ram\u00e2ne \u00een grija unei matusi de la care ajunge la un centru de boli mintale, iar apoi la unchiul sau. Altern\u00e2nd spaimele prezentului cu flash-urile de memorie ce resusciteaza fragmente disparate din trecut, Kate Williams realizeaza un continuum al terorii si al misterului. Preocupata sa joace \u00een fata celorlalti comedia normalitatii, desi inadaptarea sa \u00een societatea \u00een care ar fi trebuit sa se integreze este evidenta pentru toti, si convinsa fiind ca poarta \u00een ea un suflu malefic, t\u00e2nara este sigura ca-l poate recunoaste pe criminal, ca-i poate ghici motivatiile si \u00eei poate intui miscarile, plec\u00e2nd \u00een cautarea acestuia pe strazile lugubre.
\n\u00cendeaproape urmarita de unchiul sau care \u00eei limiteaza mereu libertatea si vrea sa stie tot ce g\u00e2ndeste, Catherine \u00eesi descopera pasiunea pentru scris (desi nimic din constructia trecutului sau nu anunta aceast dar) si asterne pe h\u00e2rtie povestea imaginara a crimelor al caror cerc pare a se str\u00e2nge \u00een jurul ei. I se substituie astfel, imaginar, criminalului si plasmuieste povestea crimelor, poveste care se dovedeste partial adevarata, pe placul Barbatului-Corb ce traia \u00een preajma sa si care se strecura pe furis si-i citea paginile, sper\u00e2nd la o eliberare, la o vindecare prin intermediul acestora. Vesnica speranta a m\u00e2ntuirii prin scris… C\u00e2nd t\u00e2nara \u00eesi \u00eentrerupe scrisul, iluziile acestuia \u00een puterea paginilor scrise de a-l salva se spulbera si, aduc\u00e2nd-o pe Catherine \u00een casa sa, \u00eencearca s-o oblige sa scrie \u00een continuare, dezvaluindu-i o trauma emotionala a trecutului sau de pictor si de pasionat al pasarilor \u00eempaiate (una inconsistenta \u00eensa, prea putin justificabila) care \u00eel determina sa rapeasca viata tinerelor. Finalul romanului reitereaza tehnica romanelor gotice prin restabilirea ordinii, asez\u00e2nd personajul pozitiv la locul sau \u00een lume, cu toate misterele dezlegate si \u00eempacat oarecum cu sine \u00eensusi.
\nDincolo de firul narativ prin care se leaga acele \u201esemne\u201c ale producerii personajelor si ale realitatii social-istorice, exista \u00een roman si un alt nivel de semne care pare a le subordona pe cele precedente: cele prin care autoarea valorizeaza lumea prezentata, din care se naste latura pronuntat feminista a romanului, mult mai evidenta \u00een partea finala. De fapt, miza acestei carti nu este evocarea istorica si recrearea atmosferei Epocii Victoriene, ci felul \u00een care o femeie poate iesi la lumina din \u00eentunecata lume controlata de barbati. Aici se \u00eenscrie si misterul \u00een care se scalda unchiul fetei si prietenul acestuia care, \u00eempreuna cu alti barbati, formase o societate secreta prin care urmareau influentarea evolutiei speciei umane prin obtinerea unor indivizi mult mai puternici, ca urmare a casatoriei unor fiinte \u00eenrudite, asa cum se \u00eent\u00e2mpla si \u00een familia regala. Acesta era de fapt si planul unchiului cu nepoata sa, plan ce motiva si disparitia fratelui ei, femeile fara aparare fiind cele preferate de mintile malefice ale temutilor barbati misogini care viseaza sa devina demiurgi ai speciei. Criminalul este barbat, femeile sunt tinute departe de toate chestiunile importante ale vietii sociale, sunt \u00eenchise, cu sau fara motiv, \u00een aziluri de boli mintale. Si tot femeile au puterea scrisului, deci a sensibilitatii, a viziunii lucide si critice…
\nDaca lumea barbatilor este stap\u00e2nita de placerea distructiva a controlului, nu lipsesc din roman nici placerile femeilor. Placeri care \u00eei exclud pe barbati… Astfel, multe pagini sunt condimentate cu scene care surprind \u2013 subtil, senzual \u2013, placerile iubirii lesbiene dintre fetele bogate si slujnicele acestora. Voluptati si cruzimi feline, dorinte, rivalitati pline de nabadai si de santaje\u00a0 recompun o lume centripeta a femeilor voluntare, deloc inocente, care cauta femei, \u00eemping\u00e2ndu-i pe barbati la margine si harazindu-le roluri nefaste. Chiar si reprezentarea lumii prin scris este apanajul lor, Kate Williams sparg\u00e2nd tiparele romanului gotic traditional, nu doar prin naratiunea la persoana \u00eent\u00e2i a personajului feminin, ci si prin feminitatea narativa multidimensionala, naratiunea fiind fragmentata \u00een capitole scrise de victimele \u201ebarbatului-corb\u201c, ceea ce-i confera romanului si o usoara nota suprarealista care \u00eentrerupe fluxul narativ si provoaca confuzie. Aparenta nebunie a personajului feminin principal se doveste \u00een finalul romanului doar o consecinta a societatii controlate de barbati. Impresia \u00eenspaim\u00e2ntatoare pe care o lasase aceasta asupra celor din jurul sau se spulbera. Demonicul feminin este negat. Ram\u00e2ne cel masculin…
\n\u201ePlacerile barbatilor\u201c se dovedeste un roman hibrid, pastisa a romanului gotic, \u00een care dimensiunea istorica si povestea \u00eentunecata a unor crime si obsesii reprezinta doar fundalul pe care se desfasoara psihodrama unei femei prizoniere \u00een \u00eentunecata lume a barbatilor. Kate Williams mai degraba se joaca cu conventile romanului cu radacini \u00een secolul al XVIII-lea, intentia esentiala fiind aceea de a sustine fictional o pozitie ideologica.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Kate Williams, Placerile barbatilor, Traducere din limba engleza de Miruna Voiculescu, Polirom, 2012, 424 p.   Daca acest titlu \u2013 \u201ePlacerile barbatilor\u201c \u2013 va incita g\u00e2ndurile sa zboare catre o poveste erotica, ei bine, trebuie sa vi le luati \u00eenapoi. Caci, desi nu lipseste confruntarea plina de pasiune devoratoare dintre barbati si femei, este vorba… Cite\u0219te mai mult »Demonism masculin<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7708,7709],"class_list":["post-11879","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-kate-williams","tag-placerile-barbatilor"],"views":2740,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11879","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11879"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11879\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11879"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11879"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11879"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}