{"id":11708,"date":"2012-05-05T17:21:09","date_gmt":"2012-05-05T15:21:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11708"},"modified":"2012-05-05T17:21:25","modified_gmt":"2012-05-05T15:21:25","slug":"secretele-trecutului-si-ranile-istoriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/secretele-trecutului-si-ranile-istoriei\/","title":{"rendered":"Secretele trecutului si ranile istoriei"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Nancy Huston,<em> Linii de falie<\/em>, traducere si note de Laura-Georgiana Fratu, Bucuresti, Editura Leda, 2010.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Publicat initial \u00een franceza, sub titlul \u201eLignes de faille\u201c, \u00een anul 2005, cel de-al unsprezecelea roman al scriitoarei de origine canadiana lui Nancy Huston a reusit ca, \u00een foarte scurt timp, sa se impuna rapid la nivelul premiilor literare (adjudec\u00e2ndu-si Premiul F\u00e9mina pe 2006, si ajung\u00e2nd sa fie nominalizat si pentru Premiile Goncourt si Orange din acelasi an), dar si sa devina un best-seller, numai \u00een Franta fiind v\u00e2ndute peste patru sute de mii de exemplare. \u00cen plus, chiar autoarea a contribuit la succesul cartii, traduc\u00e2ndu-si singura romanul \u00een limba engleza (cu un talent remarcabil!), astfel ca, \u00een scurta vreme, \u201eFault Lines\u201c va ajunge sa fie lectura preferata a numerosi cititori din spatiul anglofon si, deopotriva, obiectul de studiu al unor analize apartin\u00e2nd criticilor de cele mai diverse orientari. Considerat, uneori, \u201eroman de familie\u201c, iar alteori \u201e\u00eendrazneata constructie epica menita a aduce \u00een prim plan variatele forme ale temporalitatii\u201c si implicatiile acestora \u00een proza \u00eenceputului de mileniu, \u201eLinii de falie\u201c reprezinta, \u00eensa, si continuarea unei orientari impuse deja de suficienta vreme mai cu seama \u00een literatura de limba engleza, si anume aceea centrata pe experientele traite de copii si, implicit, pe accentuarea punctului de vedere al acestora la nivelul naratiunii. Dar, daca, de pilda, Jonathan Franzen, \u00een \u201eThe Corrections\u201c, se axa pe evidentierea laturii \u201edisfunctionale\u201c a familiei contemporane, \u00een vreme ce Ian McEwan, \u00een \u201eIspasire\u201c, pe semnificatiile imaginii artistului sau ale rolului artei \u00een societate, iar \u00een \u201eGradina de ciment\u201c exclusiv pe latura morbida a comportamentului unor adolescenti marcati de drama care le distruge familia, Nancy Huston, cunosc\u00e2nd foarte bine toate aceste exemple si experiente estetice anterioare, alege, \u00een \u201eLinii de falie\u201c, sa combine procedeele si strategiile deja mentionate, dar si sa aduca ceva \u00een plus. Si anume, dislocarea naratiunii \u00een patru sectiuni si modificarea perspectivei narative \u00een fiecare caz \u00een parte. Cu precizarea (extrem de importanta!) ca toate cele patru voci narative apartin unor copii \u00een v\u00e2rsta de sase ani, \u201eliniile de falie\u201c la care titlul face referire action\u00e2nd, apoi, si la nivelul structurii temporale a cartii, caci cele patru parti ale romanului sunt plasate \u00een anii 2004, 1982, 1962 si 1944, cuprinz\u00e2nd, practic, existenta a patru generatii ale aceleiasi familii care se afla \u00een legatura cu \u00eent\u00e2mplari petrecute \u00een diverse parti ale lumii, din California zilelor noastre si p\u00e2na la Germania din epoca celui de-al Doilea Razboi Mondial. Desigur, s-ar putea obiecta ca, \u00een fond, acest gen de literatura a mai fost practicat, mai cu seama la nivelul romanului de familie, \u00eensa Nancy Huston inverseaza cronologia si spune, deci, povestea \u00een sens invers, pornind din prezent si \u00eendrept\u00e2ndu-se spre trecut, pentru ca \u00een cele din urma sa se clarifice totul, iar secretele acestui neam sa fie dezvaluite si explicate.<br \/>\nCopilaria, se spune, este v\u00e2rsta inocentei. \u00cen \u201eLinii de falie\u201c, autoarea nu \u00eencearca sa afirme contrariul, \u00eensa \u00een mai toate paginile cartii sugereaza ca, uneori, lucrurile pot sta (si!) altfel. Caci prima din cele patru sectiuni ale romanului \u00eel aduce \u00een fata cititorilor pe micul Sol, produsul prin excelenta al (contra)culturii americane, centrat pe un exagerat respect de sine si pe un la fel de exagerat sentiment de autosuficienta indus de niste parinti care nici macar atunci c\u00e2nd greseste nu-l mustra \u00een vreun fel, ci dimpotriva, \u00eel lauda&#8230; Rezultatul este nu \u201eun mic geniu\u201c, asa cum ei \u00eel considera si asa cum se percepe el \u00eensusi, ci un mic monstru, ale carui modele de viata sunt presedintele George Bush si guvernatorul Californiei, Arnold Schwarzenegger, acesta din urma admirat nu at\u00e2t pentru capacitatea sa de decizie, ci mai mult pentru musculatura de fost actor \u00een filme de actiune pe care nu ezita s-o arate&#8230; Prezent\u00e2ndu-se pe sine drept fiul spiritual al atotputernicului Google si al www.-ului fara de care nu-si poate concepe existenta, Sol este, de la bun \u00eenceput, personajul pe care nici un cititor nu va reusi sa-l simpatizeze, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t copilul (care, \u00een paranteza fie spus, se pretinde combinatia perfecta de Dumnezeu si George Bush!) este pasionat de jocurile electronice violente si, chiar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, de descoperirea site-urilor de internet care furnizeaza imagini live cu luptele pline de cruzime din timpul razboiului din Irak. Sol este fiul lui Randall, cel care a trait toata viata \u00een umbra autoritarei sale mame, Sadie, marcata de obsesia de a descoperi adevarul \u00een legatura cu trecutul si cu originea mamei sale, Kristina, cheia \u00eentregii naratiuni. Dincolo de legaturile de s\u00e2nge, toti descendentii Kristinei poarta pe corp un semn din nastere care \u00eei singularizeaza si, aparent, \u00eei apropie. Doar aparent, pentru ca, la nivelul cel mai evident al semnificatiilor, tocmai de aici \u00eencep sa se manifeste liniile de falie din acest roman: \u00een ciuda tuturor asemanarilor pe care, fara \u00eendoiala, le au, membrii acestei familii vor descoperi, exact \u00een momentele cele mai dificile ale existentei lor, c\u00e2t sunt de singuri si c\u00e2t de greu le este sa comunice unii cu ceilalti dincolo de simplele conversatii cotidiene. Astfel, prea preocupata de marea ei pasiune, muzica, Kristina o ignora pe Sadie, fiica sa, doar pentru ca Sadie, la r\u00e2ndul ei, dupa apropierea de credinta iudaica, sa-l \u00eendeparteze pe Randall. Iar acesta, \u00een ciuda atitudinii bl\u00e2nde \u2013 extrem de bl\u00e2nde si mult prea permisive \u2013 fata de fiul sau, Sol, nu-l cunoaste pe acesta. Se \u00eent\u00e2mpla astfel pentru ca fiecare generatie a acestei familii este marcata de secrete si, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, necunoscuta cea mai mare este reprezentata de originea Kristinei, problema pe care ea refuza mereu s-o discute cu cineva, \u00een felul acesta legaturile dintre mama si fiica \/ fiu fiind, din capul locului, fracturate, iar afectiunea \u2013 filiala sau materna \u2013 devine din ce \u00een ce mai greu de exprimat, ea ram\u00e2n\u00e2nd la stadiul de simplu act declarativ \u00een spatele caruia nu se mai afla nimic altceva, dec\u00e2t, poate, un gol imens si o singuratate imposibil de anulat.<br \/>\nTrec\u00e2nd de la naratiunea orchestrata \u00een tonuri de o violenta extrema a lui Sol la cea a lui Randall, prezentat tot la v\u00e2rsta de sase ani, apoi la aceea a lui Sadie si \u00eencheind cu cea a Kristinei, \u201eLinii de falie\u201c pune \u00een discutie relatia extrem de complicata si niciodata lipsita de consecinte dintre cele mai dramatice dintre istoria personala a unei familii (sau a fiecarui individ \u00een parte) si marea istorie, plina de evenimente ce se dovedesc de natura a schimba destine si a schimba cursul unei \u00eentregi existente. Finalul romanului dezvaluie majoritatea secretelor ascunse vreme de decenii: Kristina a facut parte dintre cei doua sute de mii de copii est-europeni rapiti de fortele naziste \u00een timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, adusi \u00een Germania si crescuti ca arieni perfecti, datorita \u00eenfatisarii lor apropiate de idealul rasei pure. Sadie, cea care banuise acest lucru de multa vreme, are, deci, ocazia sa \u00eenteleaga ce \u00eensemnase programul \u201eLebensborn\u201c, de dezlegarea enigmelor caruia fusese pasionata ani \u00een sir. Numai ca ironia lui Nancy Huston, atotprezenta, de altfel, \u00een paginile acestui roman, evidentiaza faptul ca, fiind mereu preocupati de trecut, parintii din fiecare generatie ajung sa neglijeze tocmai prezentul, Sadie, obsedata de copiii rapiti \u00een timpul razboiului si de drama traita de acestia, sf\u00e2rseste prin a-l neglija pe Randall, fiul sau, multumindu-se sa fie o simpla spectatoare a dramelor pe care acesta le traieste si dovedindu-se incapabila sa \u00eentreprinda ceva pentru a-l ajuta cu adevarat.<br \/>\n\u00cen egala masura, cartea lui Nancy Huston pune \u00een discutie raportul dintre adevar si fictiune, autoarea \u00eencerc\u00e2nd sa stabileasca ce (mai) poate purta numele de adevar \u00een epoca at\u00e2t de zbuciumata pe care o traim, marcata nu de ororile naziste, ci de violentele razboiului din Irak si de cele ale altor conflicte (armate sau nu) ale lumii contemporane. \u201eLiniile de falie\u201c deschise, cu decenii \u00een urma, de conflagratia mondiala, nu se \u00eenchid \u2013 nu se pot \u00eenchide \u2013 nici la \u00eenceputul noului mileniu, istoria (Marea Istorie, desigur&#8230;) fac\u00e2ndu-si simtita prezenta la tot pasul \u00een vietile oamenilor. Ironic si sarcastic, autoarea sugereaza ca, \u00een fond, departe de a se dovedi un demn urmas al artistei Kristina, Sol nu e dec\u00e2t un nazist \u00een miniatura, o paradoxala, dar nu \u00eentru totul inexplicabila aparitie \u00een lumea americana plina de binefacerile tehnicii de v\u00e2rf. \u00cen plus, unul dintre meritele majore ale romanului lui Nancy Huston este capacitatea autoarei de a surprinde \u2013 si de a prezenta, prin intermediul unei naratiuni implicate, la persoana \u00eent\u00e2i \u2013 ce se petrece \u00een mintea copiilor, cum distorsioneaza ei adevarurile din lumea parintilor, doar pentru a le construi pe ale lor, cum unii dintre ei ajung sa se simta vinovati de greseli pe care nu le-au comis (cazul lui Randall sau al lui Sadie) sau cum altii \u00eencearca sa influenteze evenimente care le depasesc cu mult capacitatea de \u00eentelegere (Sol fiind exemplul prin excelenta). Perspectiva aceasta, oarecum oblica, are, fara \u00eendoiala, pericolele ei \u2013 estetice, evident. \u00cen primul r\u00e2nd acela ca protagonistii copii risca sa para usor artificiali \u00een anumite momente, \u00eencapat\u00e2n\u00e2ndu-se sa vorbeasca la prezent despre trecutul ale carui semnificatii le scapa. Un scriitor precum Henry James evitase cu grija \u2013 si cu mare arta! \u2013 acest risc, impun\u00e2nd, \u00een \u201eWhat Maisie Knew\u201c, naratiunea la persoana a treia, filtr\u00e2nd, deci, observatiile copilului prin inteligenta adultilor. Nancy Huston nu face acest lucru, astfel ca Sol are momente c\u00e2nd vorbeste asemenea unui absolvent de Harvard, fapt care, oric\u00e2t de genial s-ar crede el sau l-ar considera parintii, ram\u00e2ne, totusi, greu de acceptat de un cititor mai putin dispus sa-i faca at\u00e2tea concesii&#8230; Asta nu \u00eenseamna ca romanul \u201eLinii de falie\u201c n-ar fi excelent construit si impecabil organizat la nivel narativ si la acela al perspectivei. Iar daca \u00eei lipseste ceva, e vorba doar despre amanuntul ca Nancy Huston nu reuseste \u00eentotdeauna sa \u00eembine ironia auctoriala cu inocenta v\u00e2rstei protagonistilor sai, tinz\u00e2nd, \u00een anumite momente, sa prezinte totul cu un sarcasm care face, pe alocuri, ca tonul cartii sa nu mai fie autentic. Dar, chiar daca nu emotioneaza \u00een absolut fiecare paragraf, \u201eLinii de falie\u201c impresioneaza per ansamblu, fac\u00e2ndu-si cititorii sa mediteze, poate, ceva mai mult la suferintele pe care istoria le-a provocat \u00een trecut, dar si la acelea pe care conflictele prezentului le pot determina oric\u00e2nd.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nancy Huston, Linii de falie, traducere si note de Laura-Georgiana Fratu, Bucuresti, Editura Leda, 2010. &nbsp; Publicat initial \u00een franceza, sub titlul \u201eLignes de faille\u201c, \u00een anul 2005, cel de-al unsprezecelea roman al scriitoarei de origine canadiana lui Nancy Huston a reusit ca, \u00een foarte scurt timp, sa se impuna rapid la nivelul premiilor literare&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/secretele-trecutului-si-ranile-istoriei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Secretele trecutului si ranile istoriei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-11708","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":1597,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11708","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11708"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11708\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11708"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11708"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11708"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}