{"id":11705,"date":"2012-05-05T17:19:11","date_gmt":"2012-05-05T15:19:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11705"},"modified":"2012-05-05T17:19:25","modified_gmt":"2012-05-05T15:19:25","slug":"mircea-eliade-o-scrisoare-inedita-catre-prozatoarea-maya-belciu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mircea-eliade-o-scrisoare-inedita-catre-prozatoarea-maya-belciu\/","title":{"rendered":"Mircea Eliade: o scrisoare inedita catre prozatoarea Maya Belciu"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Dupa moartea matusii mele, Maya Belciu, pe 11 aprilie 2012, am descoperit \u00een apartamentul ei de l\u00e2nga Piata Amzei, pe l\u00e2nga carnetele cu \u00eensemnari si fragmente de manuscris, unele \u00eenca nepublicate, o corespondenta destul de bogata, aflata \u00eensa \u00een dezordine. Printre documentele cele mai interesante se numara o scrisoare primita de la Mircea Eliade, datata 9 iunie 1969. Este anul \u00een care Maya Belciu publica cel de-al doilea roman al sau, \u201eA unsprezecea porunca\u201c, dupa ce debutase, editorial, cu romanul \u201eBlana de foca\u201c, \u00een 1966. <\/strong><\/em><br \/>\nNascuta la 1926, la Lugoj, Maya Belciu urmase, p\u00e2na atunci, o cariera dramatica. \u00cen timp ce era studenta \u00een anul al doilea la Institutul de Teatru din Cluj, a \u00eenceput sa joace \u00een trupa Teatrului National din acelasi oras. Mai t\u00e2rziu s-a transferat la Teatrul \u201eMaria Filotti\u201c din Braila si apoi la Teatrul National din Timisoara. \u00cen 1961, \u00een urma unui concurs, a venit la Bucuresti, la Teatrul Regional; din 1961, Maya Belciu va ram\u00e2ne \u00een Bucuresti p\u00e2na la sf\u00e2rsitul vietii.<br \/>\nScrisoarea lui Mircea Eliade este interesanta din doua motive. \u00cent\u00e2i, ea arata interesul savantului rom\u00e2n aflat \u00een exil, la Chicago, pentru literatura noua din Rom\u00e2nia. Dupa spusele sale, nu mai luase contact cu ceea ce se publica \u00een tara de mai bine de doua decenii; perioada \u201edezghetului\u201c de la sf\u00e2rsitul anilor &#8217;60 \u00eei aduce, la Chicago, carti rom\u00e2nesti noi, iar unele dintre acestea \u00eei st\u00e2rnesc entuziasmul. \u00cen al doilea r\u00e2nd, Eliade opereaza, deja, o selectie a celor mai buni autori ai generatiei &#8217;60 (cum o va numi mai t\u00e2rziu critica literara) , iar Maya Belciu este asezata alaturi de Banulescu, Sorescu, Ion Alexandru si Ivasiuc. Interesanta este si propunerea din finalul scrisorii, \u00een care Mircea Eliade se ofera sa-i trimita scriitoarei, \u00een Rom\u00e2nia, cele mai noi carti ale sale; cu c\u00e2tiva ani \u00eenainte, o astfel de oferta ar fi echivalat, mai degraba, cu un blestem.<br \/>\nNu stiu daca ea s-a si concretizat \u2013 ma \u00eendoiesc ca politia politica a permis-o, iar Maya Belciu a \u00eent\u00e2mpinat, \u00een anii care au urmat, dificultati foarte mari \u00een negocierea cu cenzura; cartile sale au asteptat, uneori, mai bine de un deceniu sa primeasca aprobarea pentru a vedea lumina tiparului. \u00censa misiva pare sa faca parte dintr-o corespondenta mai ampla, si celelalte piese, deocamdata, lipsesc.<br \/>\nScrisoarea poarta antetul \u201eHistory of Religions, An International Journal for Comparative Historical Studies. Editors: Mircea Eliade \/ Joseph M. Kitagawa \/ Charles H. Long. Editorial Office: Swift Hall, Universitty of Chicago, Illinois 60637. Publisher: University of Chicago Press\u201c si \u00eencepe, din dreapta sus, cu data \u2013 9 iunie 1969. <strong> <\/strong><em><strong>(Ct. S.)<\/strong><\/em><\/p>\n<blockquote><p>Mult stimata doamna Belciu,<br \/>\nCe bucurie, sa poti primi, din senin, carti rom\u00e2nesti pe care sa le citesti pe nerasuflate si cu o continua \u00eenc\u00e2ntare! Deabia de vreo doi ani mi-a fost dat sa ma \u00eent\u00e2lnesc din nou cu proza si poezia rom\u00e2neasca mai noua. Zadarnic \u00eencercasem sa citesc, p\u00e2na atunci, cartile care-mi cadeau \u00een m\u00e2na. Nu izbuteam sa trec de primele zece pagini \u2013 ori de unde le-as fi luat. Dar am descoperit Iarna barbatilor, si pe Marin Sorescu, pe Ion Alexandru, apoi pe Ivasiuc, Intrusul si c\u00e2teva alte nuvele si carti \u2013 iar acum \u00een urma Blana de foca si A unsprezecea porunca. Trebuie sa va marturisesc ca Blana de foca mi-a placut, si m-a interesat at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t am recitit-o \u00eendata ce-am terminat ultima pagina (ceea ce nu mi s-a mai \u00eent\u00e2mplat de mult). Poate ca voi reciti \u00eentr-o zi si Porunca. Si pentru ca spuneati ca scrierile mele v-au fost de folos, as fi fericit sa va pot oferi acele carti, mai recente, pe care nu le cunoasteti.<br \/>\nMultumindu-va \u00eenca odata pentru darul pe care mi l-ati facut, va rog sa credeti \u00een tot ce nu poate exprima obisnuita formula de \u00eencheiere a unei scrisori.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Al dumneavoastra,<\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>Mircea Eliade<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dupa moartea matusii mele, Maya Belciu, pe 11 aprilie 2012, am descoperit \u00een apartamentul ei de l\u00e2nga Piata Amzei, pe l\u00e2nga carnetele cu \u00eensemnari si fragmente de manuscris, unele \u00eenca nepublicate, o corespondenta destul de bogata, aflata \u00eensa \u00een dezordine. Printre documentele cele mai interesante se numara o scrisoare primita de la Mircea Eliade, datata&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mircea-eliade-o-scrisoare-inedita-catre-prozatoarea-maya-belciu\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Mircea Eliade: o scrisoare inedita catre prozatoarea Maya Belciu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-11705","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":2959,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11705","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11705"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11705\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11705"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11705"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11705"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}