{"id":11702,"date":"2012-05-05T17:16:18","date_gmt":"2012-05-05T15:16:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11702"},"modified":"2012-05-05T17:16:32","modified_gmt":"2012-05-05T15:16:32","slug":"%e2%80%9ejurnalul-cu-fata-ascunsa%e2%80%9c-al-lui-fanus-neagu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9ejurnalul-cu-fata-ascunsa%e2%80%9c-al-lui-fanus-neagu\/","title":{"rendered":"\u201eJurnalul cu fata ascunsa\u201c al lui Fanus Neagu"},"content":{"rendered":"

Fara a minimaliza paginile publicate de c\u00e2tiva scriitori la trecerea la cele vesnice a lui Fanus Neagu (24 mai 2011), cele mai substantiale sunt ale sale, aparute, sub titlul \u201eManuscrise\u201c, \u00een \u201eLiteratorul\u201c (nr. 144, mai 2011). Este jurnalul sau (11 mai 2008 \u2013 24 februarie 2010), scris, \u00een cea mai mare parte, \u00een cea de a doua casa a sa, spitalul Elias din Bucuresti. Un jurnal incomplet, un caiet din el, cu un portret al autorului facut de C. Piliuta, pierz\u00e2ndu-se ori fiindu-i furat. Lipsesc \u00eensemnarile dintre 5 octombrie 2007, data internarii, si\u00a0 11 mai 2008.<\/strong><\/em>
\nUn jurnal valoros \u00een multe privinte, care cuprinde multe si importante repere pentru cunoasterea biografiei si a g\u00e2ndirii scriitorului p\u00e2na \u00een ultimii sai ani de viata. Ani \u00een care era extrem de preocupat sa-si termine romanul \u201eAsfintit de Europa, rasarit de Asia\u201c, pe care voia sa-l subintituleze \u201eFumatorii de pipa stinsa\u201c. Valoros, de asemenea, pentru ca reconfirma convingerea ca era un cititor \u00eempatimit, care devora literatura unor Eminescu, ale carui versuri le stie \u201edintotdeauna pe de rost\u201c, le spune cu fata la icoane, Graham Greene, Cesare Pavese, P.D. James, H. Heine, Robert Harris, Petre Ispirescu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, Agatha Christie, Joris Karl Huysmans, Marcel Proust, Montesquieu, Juan David Morgan, Georges Rodenbach, Serghei Esenin, Al. Soljenit\u00een, Paul Val\u00e9ry, A.I. Kuprin, Naghib Mahfuz, Sandu Tudor, C. Noica, Goethe, Panait Istrati, Mihail Sadoveanu, Ion Creanga, Pedro Galvez, J.G. Ballard, Amos Oz, Rimbaud, Saint John Perse, Misha Glenny, Maria Gruder, Carlos Ruiz Zafon, Eduard Kadz\u00eeski, Nabokov, Th. Mann, C. Virgil Gheorghiu, Ismail Kadare, Milan Kundera, Herta M\u00fcller, Llosa, Somerset Maugham, Paul Goma, Hr. Chr. Andersen, N. Steinhardt, Voltaire, Villon, Plutarh, Nietzsche s.a. (i-am amintit ordinea \u00een care apar \u00een jurnal). Nu ezita sa-si spuna raspicat optiunea pentru scriitorul preferat, ca atunci c\u00e2nd afirma ca n-ar schimba carti ale lui M. Sadoveanu, precum \u201eHanu-Ancutei\u201c, \u201ePovestile de la Bradu Str\u00e2mb\u201c, \u201eTara de dincolo de negura\u201c sau \u201eCreanga de aur\u201c pe \u201eCraii de Curtea Veche\u201c.
\nPaginile de jurnal surprind trairile scriitorului din anii de grea cumpana pentru el, anii \u00een care se socoteste \u201evinovat de nenoroc\u201c, \u00een care i-a fost rapita cea mai simpla fericire: \u201eSa lucrez, sa scriu. Iata visul meu cel mai curat! Fericirea este o chestiune simpla: sa fiu acasa, c\u00e2t de c\u00e2t sanatos, cu Stela, cu Anitta, Cornel, sa citesc, sa scriu\u201c. Spera, speranta firava, rosteste rugaciuni, are mereu \u00een g\u00e2nd \u201efloarea Sperantei\u201c. Este colindat de spaima de moarte, dar vorbeste rar despre ea, amintindu-si o zicala a lui Nichita Stanescu: \u201ecuvintele atrag realul\u201c. Trage cu dintii de sine, cum spune, sa nu se dea batut. Are la un moment g\u00e2ndul de a se sinucide: \u201epentru ce at\u00e2ta suferinta? Nu stap\u00e2nim nimic, durerea ne dezumanizeaza si nu gasim \u00een noi puterea de a o lua razna spre vaile neantului\u201c. \u00cesi gaseste \u00eensa resurse pentru a-si duce cu demnitate crucea. Noteaza zicerea populara: \u201eSa nu-i dea Dumnezeu omului c\u00e2t poate sa duca\u201c. Crede ca viata sa este \u201eo parere de nor care a trecut prin fata soarelui\u201c, iar alta data citeaza un vers al lui Labis, pe care-l socoteste genial: \u201eEu nu mai sunt, e un c\u00e2ntec tot ce sunt\u201c. Dar revin si \u00eendemnurile la rezistenta, ca acela apartin\u00e2nd lui Iisus: \u201eNu va temeti! \u00cendrazniti! Eu am biruit lumea!\u201c
\n\u00cesi noteaza discutiile cu medicii, asteptarea verdictelor acestora, analizele, medicamentele care-i sunt prescrise, momentele de mare suferinta (la 19 mai 2009 noteaza ca a avut a treia operatie de coloana pe parcursul unui an), dar jurnalul este, \u00een cea mai mare parte a lui, o manifestare a sperantei.
\n\u00cencearca sa se sustraga bolii evoc\u00e2nd momente din viata petrecuta la Braila, pe Baragan, \u00een satul \u00een care s-a nascut. Sunt pagini de mare poezie: \u201eO fraza \u00een jurul careia pot construi ceva: Dincolo de fluviu, matahala noptii dobrogene atipea. Era ceasul c\u00e2nd floarea sacra a baltilor Brailei \u2013 nufarul \u2013 ia bobocii. Silueta v\u00e2ntului se strecura pe sub fereastra lunii. Iar luna \u2013 ce idee nefericita, ce idee fara noima! \u2013 semana c-un iepure alb ascuns \u00eentr o mitra aurie de episcop\u201c; \u201eo zi pe pam\u00e2ntul de acasa. Pe care sa l colind descult. Vibratia trecutului mi-ar umple toate golurile. Amintiri de demult: merii, liliacul, tufele de coacaz, floarea miresei, gardul vechi sprijinit de sulitele ploii, caii juc\u00e2ndu-se, iedul speriat de catelul dolofan (catelul pam\u00e2ntului?) si mama \u00eencing\u00e2nd vatra cuptorului de copt p\u00e2inea. Au fost astea vreodata? G\u00e2ndul \u00eencepe sa se \u00eendoiasca\u201c; \u201eViscol. Drumul R\u00e2mnicu Sarat Braila, \u00eenfundat. Asa-l stiu de c\u00e2nd am deschis ochii asupra lumii. Si, totusi, nimic mai frumos pe pam\u00e2nt iarna, pentru mine. Dumnezeule, ce as mai sta iar si iar, cu fata-n Crivat, lupt\u00e2ndu-ma cu el, iubindu-l ca pe fiinta care mi-a daruit bucurii neasemuite, \u00eenjur\u00e2ndu-l, tavalindu-ma \u00een bratele lui, blestem\u00e2ndu-l: ticalosule! tu ram\u00e2i vesnic t\u00e2nar, plin de furia s\u00e2ngelui meu!… Pe vreme de viscol ma luminez \u00eentru Dumnezeu. Tot asa, c\u00e2nd \u00eenfloresc toporasii, simt calcatura lui Iisus Hristos \u00een pagina primavaratica a inimii. \u2013 Fumuriu ma copleseste un drum de sanii p\u00e2ndit de lupi flam\u00e2nzi\u201c; \u201eNinge-n Baragan. Ninge n superba c\u00e2mpie a Brailei. Ninge razbit, fara echivoc. Ce frumusete desav\u00e2rsita! Dumnezeule! dar ninge-n Baragan fara de mine. Mi se face gol \u00een suflet: ninge far’ de mine-n Baragan. Din clipa asta nu ma mai simt vinovat de nici o pacoste\u201c.
\nPaginile abunda de semne ale prieteniei de care s-a bucurat din partea a numerosi scriitori, pictori, actori: Constantin Piliuta, Stefan Iordache, Mihai Ispirescu, Lucian Chisu, Aurel Topciu, Viorel Dinescu, despre acestia trei din urma spun\u00e2nd ca-l iubesc \u201ecu o masura pe care eu am adus-o din c\u00e2mpia Brailei\u201c, Eugen Simion, Mihai Ungheanu, Cornel Dinu, Marius Tuca, Tudor Gheorghe, Gheorghe Pitut, Nicolae Iliescu, Ion Andreita, Gr. Traian Pop, Radu Beligan, Marian Popa, Gheorghe Zamfir, Mircea Micu, Ion Baiesu, Adrian Paunescu, Serban Cionoff, Gheorghe Dinica s.a. Lista prietenilor, neamintiti \u00een filele jurnalului, trebuie \u00eembogatita cu cei cu care se vad \u00een fotografiile, multe, reproduse \u00een numarul din \u201eLiteratorul\u201c la care ma refer. Nu-i uita pe cei care i-au facut bine la debutul sau, pe Petru Dumitriu si Mihu Dragomir. \u00cen legatura cu primul aminteste ca cei care i-au distrus viata \u00een Occident au fost rom\u00e2ni: Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Monica Lovinescu si Virgil Ierunca. Regreta unele gesturi ale sale, ca acela facut c\u00e2nd a vazut pe masa lui Marin Preda traducerea \u00een franceza a romanului sau \u201eIntrusul\u201c si i-a spus ca acesta ar fi facut epoca \u00een Occident daca ar fi fost semnat de… Panait Istrati.
\nDesi preocupat \u00een primul r\u00e2nd de \u201eboala sa cea naprasnica\u201c, \u00eesi noteaza multe evenimente triste (moartea lui Mihai Ungheanu, a pictorului Lae Dragusin, \u201eunul din cei mai frumosi prieteni\u201c), evenimente politice care l scandalizeaza, multe stiri rele, pentru ca \u201e\u00een Tara Rom\u00e2neasca stirile proaste cad mereu peste vestile rele, nu-i nevoie sa le cauti cu lum\u00e2narea\u201c. Dupa ultimele alegeri prezidentiale \u00eesi noteaza: \u201eNu mai e nimic de facut. Rom\u00e2nia eterna ram\u00e2ne tara mititeilor, a manelistilor si geamparalelor. Tara lui Tr. Basescu. La v\u00e2rsta mea, trebuie sa tac. De altminteri, nu despre mine a fost vorba \u00een acest b\u00e2lci infernal, cu sforarii si rasturnari incredibile. Ce amestec am eu \u00een poveste? Lasa-i \u00een zoaiele lor, fiindca \u201eTara-i asta, mai Costache\u201c (I.L. Caragiale)\u201c. Starea culturii, lasarea ei de izbeliste, iar \u00eel scandalizeaza: \u201esustinerea culturii si artelor de catre stat? O gluma proasta. \u00centreaga chestiune a \u00eencaput pe m\u00e2inile unor profitori de cea mai joasa speta. Mediocritatea agresiva \u00een dezlantuire\u201c. Aceeasi situatie si \u00een \u00eenvatam\u00e2nt: \u201eEugen Simion se bate cu nalucile: redresarea \u00eenvatam\u00e2ntului rom\u00e2nesc, \u00eencaput pe m\u00e2na lui Boc… Eugen, ca de obicei, nu \u00eentelege ca Rom\u00e2nia are asigurate, \u00een sf\u00e2rsit, batalioane de tinichigii. A nceput epoca de aur a burlanelor de tabla, a tismanenilor care iubesc Valahia ca dracul tam\u00e2ia si a rechinului chitara.\u201c Alte \u00eensemnari \u00eei vizeaza pe rom\u00e2ni \u00een \u00eentregimea lor, cu nostalgia lor pentru doua personaje funeste: \u201eComedie neagra. Dansam, la auzul executiei ceausestilor; azi, dupa douazeci de ani bezmetici, regretam c-au fost dati mortii. Ce neam patimas, ce neam robit dezastrului!\u201c
\n\u201eJurnalul cu fata ascunsa\u201c, cum si-l numeste la un moment dat, este un tulburator document, caracterizat de luciditate, sinceritate si autenticitate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fara a minimaliza paginile publicate de c\u00e2tiva scriitori la trecerea la cele vesnice a lui Fanus Neagu (24 mai 2011), cele mai substantiale sunt ale sale, aparute, sub titlul \u201eManuscrise\u201c, \u00een \u201eLiteratorul\u201c (nr. 144, mai 2011). Este jurnalul sau (11 mai 2008 \u2013 24 februarie 2010), scris, \u00een cea mai mare parte, \u00een cea de… Cite\u0219te mai mult »\u201eJurnalul cu fata ascunsa\u201c al lui Fanus Neagu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-11702","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":5222,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11702","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11702"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11702\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11702"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11702"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11702"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}