{"id":11672,"date":"2012-05-05T16:52:45","date_gmt":"2012-05-05T14:52:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11672"},"modified":"2015-01-15T16:53:32","modified_gmt":"2015-01-15T14:53:32","slug":"alegerile-din-franta-si-blestemul-sondajelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/alegerile-din-franta-si-blestemul-sondajelor\/","title":{"rendered":"Alegerile din Fran\u0163a \u015fi blestemul sondajelor"},"content":{"rendered":"<p>Asadar, cei pe care toata lumea \u00eei vedea \u00eendreptatiti sa aspire la fotoliul prezidential al Frantei au ramas sa continue batalia: socialistul Fran\u00e7ois Hollande si conservatorul Nicolas Sarkozy. \u00cen ciuda unor previziuni grabite, care pot fi \u00eentelese, rezultatele acestui prim tur le consider surprinzatore si nu cred ca electoratul francez si-a simplificat misiunea pentru 6 mai c\u00e2nd va trebui sa aleaga noul sau pe acelasi ocupant al fotoliului de la Elys\u00e9e. Anticipez:\u00a0 schimbarea din Franta nu este (numai) de presedinte, ci de politica, iar din aceasta perspectiva lucrurile trebuie luate cu toate complicatiile lor pe plan intern si european. Daca va mai avea un al doilea mandat, chiar Sarkozy va fi obligat sa modifice constructia politica si sa aseze Franta \u00een noul curs impus de evolutiile din Uniunea Europeana, \u00een primul r\u00e2nd, si apoi de cele din lume. Exercitiul personal de putere de care a uzat at\u00e2t de frecvent actualul presedinte \u2013 o prima observatie pe care ma grabesc sa o fac \u2013, nu este suficient pentru mentinerea Frantei \u00een pozitia ambitioasa de putere europeana. Vom \u00eentelege acest lucru mai bine din dezbaterile care vor avea loc \u00een intervalul dintre cele doua tururi de scrutin. P\u00e2na acum protagonistii au redus promisiunile la asteptarile electoratului intern. Dimensiunea internationala a cam lipsit. Au abundat discursurile concentrate pe problemele interne, cele care asigurau calificarea \u00een turul doi. Ce este nou, ce este vechi \u00een aceasta campanie prezidentiala? Iata c\u00e2teva constatari. Noua ar fi rasturnarea unora dintre previziunile sondajelor. Niciodata sondajele nu au fost at\u00e2t de aproximative. Dupa anuntarea rezultatelor partiale acestea au devenit o tortura pentru candidati si pentru electorat. Prima si poate cea mai naiva victima a fost, cred, chiar st\u00e2nga franceza. S-a \u00eent\u00e2mplat ca sansele Partidului Socialist sa fie supraestimate. Partizanii lui Fran\u00e7ois Hollande credeau \u00eentr-o departajare semnificativa de presedintele \u00een functiune. Este adevarat ca Sarkozy a iesit pe locul doi, dar diferenta fata de adversar este mica, de mai putin de doua procente. Noua este si plasarea neasteptata, pe locul trei, cu un scor socotit istoric, de peste 18%, a reprezentantei Frontului National, Marine Le Pen. Sondajele \u00eel creditau cu acest loc pe reprezentantul \u201est\u00e2ngii de la st\u00e2nga\u201c, Jean-Luc M\u00e9lenchon. Nu a fost asa iar consecintele vor fi importante \u00een aritmetica electorala. Nou a fost stilul electoral, mult mai erodat dec\u00e2t altadata de tentatia de a obtine cu orice pret si cu orice mijloace victoria. Vechi au ramas incertitudinile unei bune parti a electoratului, dificultatile de a trage concluziile potrivite din perspectivele oferite de protagonisti. \u00cencepe sa fie greu de \u00eenteles\u00a0 ce vrea si ce este dreapta, ce-a mai ramas valabil din doctrina rigida a extremei drepte de pe vremea lui Jean-Marie Le Pen; ram\u00e2ne dificil de sesizat ce s-a schimbat cu adevarat la socialisti si c\u00e2t teren a putut recupera \u201est\u00e2nga de la st\u00e2nga\u201c. Vechi a ramas si naravul absenteismului (aproape 20%) alimentat de ambiguitatile platformelor si ideologiilor partidelor concurente. Merita sa amintesc ca Franta este tara cu un tip de democratie care \u00eempiedica coagularea politicii \u00een m\u00e2inile a doua partide mari. Probabil este cu mult mai bine asa.<br \/>\nOrdinea \u00een care s-au plasat primii trei candidati si, mai ales, scorurile lor au o mare greutate iar acestea nu au fost anticipate de sondaje. Importanta lor se va vedea si mai clar \u00een alegerile legislative care vor avea loc \u00een mai putin de o luna. Plasarea liderului Frontului National, Marine Le Pen, pe locul trei, cu peste 18%, deschide acestui partid calea de a intra \u00een Parlament. Aceasta este marea surpriza pe care o pregatesc alegerile prezidentiale din Franta. Iar Frontul National, devenit mai flexibil, ajunge dupa primul tur \u00een pozitia de arbitru pentru desemnarea presedintelui. Lumea se astepta ca Jean Luc M\u00e9lanchon sa obtina un scor care sa-i faca lui Hollande viata mai linistita. Sondajele s-au \u00eenselat. Ratarea unui scor mai bun al liderului fostilor comunisti complica aritmetica electorala. A doua surpriza poate fi considerata diferenta dintre candidatii ramasi \u00een cursa, Hollande si Sarkozy. Sondajele, din nou blestemul lor, \u00eel indicau pe liderul Partidului Socialist c\u00e2stigator al primului loc cu un scor mai mare. Nu a fost asa iar acum acele previziuni joaca, psihologic vorbind, \u00een defavoarea lui Hollande. Pe de alta parte, dreapta socoteste, ca un fel de scuza, ca scorul mai mic al lui Sarkozy se datoreaza asa zisului \u201evot de criza\u201c \u00eenteles ca o nemultumire a francezilor fata de solutiile presedintelui lor \u00een conditiile recesiunii. Este de remarcat un adevar, anume ca \u00eentreaga campanie a fost concentrata pe contestarea si criticarea lui Sarkozy. Reactia electoratului nu poate fi redusa \u00eentr-at\u00e2t. Ea este o forma de nemultumire fata de hiper-personalizarea puterii la care a recurs actualul presedinte \u00eenca de la venirea la Elys\u00e9e. Acest exces a dezvoltat anti-sarkozismul ceva mai devreme, nu numai \u00een campania electorala. Numai ca, victimizat \u00een preajma alegerilor pentru orice, Sarkozy s-a vazut \u00een final avantajat prin atragerea indecisilor care, dupa cum se stie, aleg sa fie de partea \u201evictimei\u201c. Este unul dintre paradoxurile strategiilor! Daca acesta a fost rezultatul unei tactici oculte nu se va sti nici dupa 6 mai. Totul va intra \u00een contul greselilor echipelor de campanie sau ale candidatilor lipsiti de simtul masurii. C\u00e2nd reprezentanta Ecologistilor spune ca trebuie scoase din functiune centralele nucleare este de la sine \u00eenteles ca muncitorii nu o vor alege. Ochelarii ei cu rame verzi nu tin de alternativa la p\u00e2inea acestora. Sau daca cineva pretinde ca va coloniza Marte, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu un candidat, \u00eel paste sigur ridicolul.<br \/>\nCampania a fost dura iar socialistii au facut eforturi uriase sa depaseasca \u00eenfr\u00e2ngerile din 2002 si 2007 care \u00eenca mai apasa pe umerii lor. Chestiunea care intra \u00een discutie tine de strategie. A \u00eenvinge din opozitie un guvern care are toate p\u00e2rghiile puterii presupune fie concentrarea fortelor, fie o nemultumire masiva la nivelul societatii. Nici una dintre aceste conditii nu este \u00eentrunita deocamdata \u00een Franta. Sperante au fost puse \u00een uzura si \u00een excesul de putere sau \u00een efectele crizei. Numai ca a aparut handicapul experientei guvernamentale a socialistilor. Este cazul concret chiar al lui Hollande care nu a avut niciodata un exercitiu guvernamental, ci numai unul de partid. Daca va fi victorios, se \u00eentreaba unii, va reusi el sa mentina Franta alaturi de Germania, \u00een nucleul dur al Uniunii Europene? \u00cen turul doi, Sarkozy a propus dezbateri nu numai pe probleme economice si sociale, unde socialistii sunt puternici, ci si pe probleme internationale. St\u00e2nga are politicieni de birou, dreapta de cabinet guvernamental. Diferenta este importanta. \u00cen plus, st\u00e2nga franceza \u00eesi reface cu dificultate solidaritatea. Jean-Luc M\u00e9lenchon a reusit sa adune, mai ales \u00een ultima parte a campaniei, \u201est\u00e2nga de la st\u00e2nga\u201c sub steagul Partidului nou al fostilor comunisti, dar s-a trezit ca lupta singur \u00eempotriva extremei drepte. Tactic, Hollande a evitat disputele foarte deschise. Chiar daca nu a spus-o direct, M\u00e9lenchon \u00eel face responsabil de avansul mare obtinut de Marine Le Pen cam \u00een aceeasi masura \u00een care \u00eel face si pe Sarkozy pentru politica lui duplicitara fata de extrema dreapta. Cei care compara scorul obtinut de M\u00e9lenchon cu promitatoarele procente avansate de sondaje pun semi-esecul pe duritatea discursului lui; cei care vad un succes personal spun ca nimeni din tabara lui nu ar fi obtinut nici macar at\u00e2t. Chiar afirma ca, la st\u00e2nga, Jean Luc M\u00e9lenchon a avut o strategie mai buna dec\u00e2t cea a lui Hollande. Sperantele puse \u00een el vizau netezirea drumului liderului socialist. Ocup\u00e2nd numai locul patru si cu un scor substantial mai mic dec\u00e2t al lui Marine Le Pen, st\u00e2nga nu mai este at\u00e2t de sigura pe c\u00e2te garantii \u00eei dadeau sondajele. Acum, blestematele calcule teoretice \u00eei tortureaza pe protagonisti si-i deruteaza pe alegatori. Marine Le Pen, mult mai flexibila dec\u00e2t tatal ei, Jean-Marie Le Pen, a obtinut un scor istoric si bucuria succesului a facut-o sa-si anunte electoratul sa se pregateasca deja pentru marea victorie din 2017. Este discutabil daca peste cinci ani ea va ajunge presedinta. Aproape sigur, \u00eensa, este ca va aduce Frontul National \u00een Parlament la alegerile de peste doua saptam\u00e2ni. De asta putini se mai \u00eendoiesc. Aceasta va fi cu adevarat o schimbare \u00een viata politica a Frantei. De la constituire, Frontul National nu a putut p\u00e2na acum sa intre \u00een Parlament cu toata faima pe care si-a facut-o de-a lungul timpului. \u201ePuseul lepenist, scrie un comentator francez, ram\u00e2ne evenimentul deopotriva negativ si major al scrutinului. O mare parte a clasei populare nu se mai simte reprezentata de clasa politica traditionala. Chiar daca problemele sociale atacate de Marine Le Pen au jucat un rol cheie, nu exista dubii ca ea se va re\u00eentoarce la temele frontiste traditionale care, de fapt, i-au asigurat succesul: imigrarea, securitatea frontierelor si identitatea nationala. Nelinistile \u00een fata globalizarii, care favorizeaza revenirea la angoasele spatiului national, ram\u00e2n trasatura dominanta a vietii politice franceze si europene\u201c. Cu siguranta ca din motive electorale Nicolas Sarkozy va face suficiente avansuri Frontului National \u2013 nici nu-i este greu daca tinem cont de initiativele lui trecute pe sensibilul teren al imigratiei \u2013, pentru a-i c\u00e2stiga electoratul. I-ar fi convenit sa conteze mai mult pe \u201emajoritatea linistita\u201c, dar acum va fi constr\u00e2ns la concesii mult mai mari pentru a evita \u00eenfr\u00e2ngerea. Daca mai poate. Cheia se afla la Marine Le Pen, s-ar crede, \u00eensa apelul ei de la aflarea rezultatelor deruteaza. Ea a cerut \u201eregruparea patriotilor de dreapta si de st\u00e2nga pentru victoria finala\u201c. Un discurs cu totul nou. Ram\u00e2n la fel de importante si voturile centristilor lui Fran\u00e7ois Bayrou. Liderul Partidului MoDem si-a luat pe cont propriu campania si, odata cu aceasta, si riscurile rezultatului \u00een conditiile \u00een care Sarkozy a \u00eentretinut deruta ideologica \u00een fata alegatorilor de centru. Aliantele se vor reface. Vor urma promisiuni si, de ce nu?, unele racolari. Dificultatea produsa de criticile \u201esans merci\u201c pe care si le-au aplicat si unii, si altii p\u00e2na acum va trebui sa fie depasita rapid. Vor aparea programe mai articulate de guvernare pentru ademenirea alegatorilor. Sarkozy are dreptate c\u00e2nd, de pe locul doi, spune ca abia acum \u00eencepe campania electorala. Adica batalia pentru Elys\u00e9e. Socialistii sustin ca victoria nu le mai poate scapa. Nu mai este mult si se fac doua decenii de c\u00e2nd o asteapta.<br \/>\n\u00cenainte de a \u00eencheia acest prim comentariu, c\u00e2teva vorbe despre atmosfera electorala. Disputele continua si nu s-au dovedit deloc inocente p\u00e2na acum. Chiar si francezii sunt jenati de terenul surprinzator de mare pe care l-au c\u00e2stigat \u201eles petites phrases\u201c (vorbe mitocanesti), insultele, injuriile si lipsa de respect pentru adversar.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Asadar, cei pe care toata lumea \u00eei vedea \u00eendreptatiti sa aspire la fotoliul prezidential al Frantei au ramas sa continue batalia: socialistul Fran\u00e7ois Hollande si conservatorul Nicolas Sarkozy. \u00cen ciuda unor previziuni grabite, care pot fi \u00eentelese, rezultatele acestui prim tur le consider surprinzatore si nu cred ca electoratul francez si-a simplificat misiunea pentru 6&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/alegerile-din-franta-si-blestemul-sondajelor\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Alegerile din Fran\u0163a \u015fi blestemul sondajelor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,1642],"class_list":["post-11672","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-franta"],"views":1436,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11672","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11672"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11672\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11672"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11672"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11672"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}