Ajuns la editia a VIII-a, Colocviul National Universitar de Literatura Rom\u00e2na Contemporana, organizat de Facultatea de Litere a Universitatii \u201eTransilvania\u201c din Brasov (5-6 aprilie 2012), i-a avut ca invitati pe Ilie Constantin si pe Augustin Buzura. Ca \u00een fiecare an, manifestarea poate fi socotita cea mai reusita din spatiul academic rom\u00e2nesc. Ideea organizatorilor este singulara. Scriitorii-tema, propusi spre dezbatere, audiaza interventiile celor \u00eenscrisi la cuv\u00e2nt. Astfel, au ocazia sa raspunda \u00eentrebarilor, comentariilor adecvate sau suprainterpretarilor. Nu oricine are rabdare, bunavointa si diplomatie \u00een asemenea circumstante. At\u00e2t invitatii ale caror opere sunt discutate, c\u00e2t si participantii resimt tracul \u00eent\u00e2lnirii. De altfel, Andrei Terian a observat foarte bine caracterul cordial si deferent al sedintelor \u00een plen, ceea ce nu \u00eenseamna ca lucrarile s-au transformat \u00een panegirice. \u00centr-una din interventiile sale, Augustin Buzura a mentionat faptul ca a avut parte de lecturi dintre cele mai atente, de care a dus lipsa \u00een genere (exceptiile fiind Mircea Iorgulescu si Valeriu Cristea), \u00een vreme ce Ilie Constantin nu a ezitat sa indice abaterile de la sensurile pe care le-a g\u00e2ndit.
\nPrima zi a Colocviului a \u00eenceput cu prezentarea invitatilor de onoare. \u00cent\u00e2i, Andrei Bodiu, Decanul Facultatii de Litere, a rostit laudatio pentru Ilie Constantin, care, a marturisit ca, \u00een ceea ce \u00eel priveste, \u201epoezia este dicteu divin. Nu se poate vorbi de vointa \u00een poezie\u201c. Apoi, Virgil Podoaba a sintetizat activitatea lui Augustin Buzura, care, \u00eentr-o scurt discurs, a mentionat ca lucreaza la Caietul al doilea din \u201eRaport asupra singuratatii\u201c si ca se identifica \u201ecu postura de romancier si de initiator, \u00een calitate de director si apoi de redactor-sef al revistei \u00abCultura\u00bb\u201c. \u00cen continuare, s-a derulat sesiunea studentilor. La sectiunea consacrata lui Ilie Constantin, laureatii au fost Mara Semenescu (Universitatea \u201eBabes-Bolyai\u201c din Cluj), cu lucrarea \u201eIlie Constantin \u2013 o lectura a poeziei\u201c si Vlad Sibechi (Universitatea \u201eStefan cel Mare\u201c din Suceava), pentru teza \u201eIlie Constantin, geometria sentimentelor. \u00centre materie si vid\u201c. La sectiunea dedicata lui Augustin Buzura, c\u00e2stigatoarele premiului \u00eent\u00e2i au fost Oana Purice (Universitatea din Bucuresti), pentru tema \u201eProza lui Augustin Buzura: est-etica si estetica\u201c si Andreea Coroian (Universitatea \u201eBabes-Bolyai\u201c), cu o contributie despre \u201e\u00abVocile noptii\u00bb \u2013 constructia vietii fictionale prin recursul la realitatea sociala\u201c. Dupa-amiaza, a avut loc o \u00eent\u00e2lnire legata de \u201eCercetarea literaturii \u00een mediul universitar\u201c, la care au participat Alexandru Musina, Caius Dobrescu, Vasile Spiridon, Andrei Terian, Ion Simut, Gheorghe Ardelean, Dragos Varga, Adrian Lacatus, Rodica Ilie si Marius Mihet. Gheorghe Ardeleanu a semnalat \u00eenvechirea instrumentelor de teorie literara, punct\u00e2nd nevoia imediata a finalizarii \u201eDictionarului de termeni culturali\u201c coordonat de Mircea Martin. \u00cen asentimentul preopinentului, Alexandru Musina si-a exprimat regretul ca limbajul criticii literare actuale a ramas la stadiul anilor ’60. Dragos Varga s-a referit la situatia revistelor filologice, la dificultatile \u00eent\u00e2mpinate pentru atingerea standardelor impuse de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice, la eforturile depuse, \u00een calitate de director al Centrului Cultural Interetnic Transilvania, pentru acreditarea publicatiei pe care o conduce si pentru mentinerea nivelului atins: \u201eE o munca meschina!’\u201c. Un moment interesant al discutiilor a fost scurta polemica \u00eentre Vasile Spiridon si Andrei Terian despre \u201eLexiconul de la Buda\u201c. Cel dint\u00e2i s-a \u00eendoit ca respectivul volum mai prezinta astazi interes, primind replica infirmatoare ca, din contra, un proiect pe acea tema a c\u00e2stigat un grant C.N.C.S.
\nA doua zi a fost destinata sesiunii cercetatorilor si profesorilor. Despre proza lui Augustin Buzura, cele mai substantiale interventii le-au apartinut, \u00een ordinea citirii, Crinei Bud (despre umor si etosul democratic), Adrianei Stan (despre imposibilitatea instalarii ordinii individuale si colective), lui Andrei Terian (despre dictatura ca disfunctie clinica a societatii), lui Alex Goldis (despre imposibilitatea disocierii \u00eentre estetica si est-etica) si lui Ion Simut (despre relatia cu existentialismul). Despre poezia lui Ilie Constantin, opinii dense au avut Emanuela Ilie (cu unele analize aplicate ale versurilor), Caius Dobrescu (despre aptitudinile de critic ale poetului) si Romulus Bucur (despre maiestria traducerilor din italiana). Spre seara, s-a derulat dezbaterea \u201eLiteratura rom\u00e2na 2000-2012. Evolutii\u201c, moderata de Adrian Lacatus.
\nLa \u00eenchidere, publicul a avut placerea de a intrat \u00een dialog cu Ilie Constantin si Augustin Buzura. Poetul a luat imediat microfonul ca sa corecteze o interpretare eronata despre romanul \u201eCaderea spre zenit\u201c: \u201eNu am rescris basmul lui Petre Ispirescu, \u201eTinerete fara batr\u00e2nete si viata fara de moarte\u201c, cum a crezut Magdalena Popescu. Personajul meu nu are nimic de-a face cu Fat-Frumos. Este un iluminist ce nu-si accepta propria soarta. El vrea doar sa fie normal!\u201c. \u00centrebat de Caius Dobrescu despre (dez)avantajele exilului francez, Ilie Constantin a specificat ca ,,niciodata nu am avut ideea de a ram\u00e2ne peste hotare\u201c. Dupa aceea, a vorbit despre situatia norocoasa a mai tuturor scriitorilor rom\u00e2ni care au scris \u00een limba franceza si ca, \u00eentr-un fel sau altul, domnia sa a \u00eencercat sa profite de aceasta sansa. Augustin Buzura a facut un scurt istoric al revistei \u201eCultura\u201c, afirm\u00e2nd ca nasterea ei s-a datorat dorintei \u201ede a difuza cultura rom\u00e2neasca \u00een lume\u201c si ca independenta ideologica reprezinta principala calitate a periodicului. Libertatea colaboratorilor din sectiunea literara a dus \u201echiar la situatia \u00een care membrii redactiei sa polemizeze \u00eentre ei\u201c. \u00centrebat de Andrei Bodiu de ce editorialele de atitudine politica sunt intransigente, Augustin Buzura a facut o analogie cu romanele pe care le-a scris \u00eenainte de 1989, \u00een care a spus ceea ce a vazut si a auzit, pentru ca doar asa i se pare ca un individ \u00eesi dovedeste respectul fata de sine si fata de tara: \u201eObserv o tendinta de manelizare. La Revolutie, speram ca vom intra \u00eentr-un secol intelectual, \u00een secolul Blaga. Dupa mai bine de douazeci de ani, am ajuns \u00een secolul Florin Salam: muschii mei minte nu are\u201c. Rugat de acelasi interlocutor, romancierul a relatat traseul imprevizibil al publicarii \u201eFetelor tacerii\u201c (Editura Cartea Rom\u00e2neasca): \u201eP\u00e2na ajungea o carte de la tipografie \u00een librarii, trecea mai mult dec\u00e2t timpul alocat redactarii propriu-zise. Ca sa intre \u00een plan, trebuia ca redactorul sa accepte sa faca un referat fals, pun\u00e2nd accentele pe cu totul altceva dec\u00e2t scria acolo: pe realizarile socialismului sau pe o poveste de dragoste. Marin Preda s-a cam \u00eengrozit. Mi-a tinut-o sase luni la munte, sase luni la mare. Dupa ce a trecut pe la Directia Presei, prima etapa a cenzurii, manuscrisul a fost trimis la Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste. Seful de acolo m-a chemat, a adunat toata redactia, a scos un caiet A4 si a \u00eenceput sa citeasca toate frazele dure, anticomuniste. C\u00e2nd a ajuns la jumatate l-am \u00eentrerupt spun\u00e2ndu-i legati-ma, ce mai pierdeti vremea? Mi-a zis cum poti sa scrii asta, cum poti sa faci asta? I-am spus ca m-am cam saturat sa traiesc \u00een lei, se poate trai si \u00een dolari. O trimit \u00een strainatate. Va previn. La care el a zis, sa mai stam. Si am asteptat c\u00e2teva luni. A venit apoi la mine cineva de la Consiliul Culturii si mi-a transmis ca directorul ma asteapta. M-a chemat la o discutie. Mi-a recomandat sa tai sf\u00e2rsitul si sa adaug nu stiu c\u00e2te pagini despre succesele colectivizarii. I-am spus ca fac ce \u00eemi cere cu mare placere, dar ca scriu despre colectivizare cum o vad eu. Am luat cartea de acolo. Apoi m-am \u00eent\u00e2lnit cu el la o expozitie. Mi-a propus sa \u00eencercam din nou sa intre la tipar. A trimis volumul la c\u00e2tiva membri din Biroul Politic, inclusiv la seful trupelor de rachete, care si-a spus parerea despre ea. Mi-au facut referate, \u00eentreb\u00e2nd ce roman e asta de 800 de pagini unde nu e nicio vorba buna despre colectivizare? A mai vazut-o \u00eenca o persoana din Biroul Politic, care a facut un referat groaznic. \u00cen paralel, un critic care a murit, nu-i dau numele, a scris un referat mai brutal dec\u00e2t cel al Securitatii pe care l-am vazut mai t\u00e2rziu. Am dat cartea la tipar. Faceam corecturi \u00een spalturi. Mi se taia un cuv\u00e2nt. Puneam un sinonim. Era taiat si acela. Reveneam la cuv\u00e2ntul initial. P\u00e2na la urma, cartea a ajuns la Elena Ceausescu. Era atunci o regula. Daca nu primeai raspuns \u00een 10 zile de la Cabinetul 2, cartea se publica. Eu am avut noroc ca n-am primit din doua motive. A venit \u00een vizita Todor Jivkov, presedintele Consiliului de Stat al Bulgariei, si pe vremea aia stateau mai mult de o saptam\u00e2na. De asemenea, am facut rost de o lada de tuica si de alte produse, erau si niste bani, si m-am dus la tipografi. Mi-au tiparit c\u00e2teva exemplare. I-am pus coperta si p\u00e2na sa soseasca raspunsul de la Cabinetul 2, l-am sunat pe responsabilul de acolo ca vreau sa-i dau un exemplar cu autograf. S-au \u00eengrozit c\u00e2nd au descoperit ca lumea o citeste. Asa ca au trimis-o la cooperativele de consum, sa stea la v\u00e2nzare alaturi de ulei.\u201c
\nColocviul s-a \u00eencheiat \u00eentr-o atmosfera destinsa, de refugiu intelectual. Absentii au avut de pierdut.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ajuns la editia a VIII-a, Colocviul National Universitar de Literatura Rom\u00e2na Contemporana, organizat de Facultatea de Litere a Universitatii \u201eTransilvania\u201c din Brasov (5-6 aprilie 2012), i-a avut ca invitati pe Ilie Constantin si pe Augustin Buzura. Ca \u00een fiecare an, manifestarea poate fi socotita cea mai reusita din spatiul academic rom\u00e2nesc. Ideea organizatorilor este singulara.… Cite\u0219te mai mult »Fara orgolii, despre Colocviul Universitar de la Brasov<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-11644","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":1674,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11644","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11644"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11644\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11644"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11644"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11644"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}