{"id":11638,"date":"2012-04-26T16:16:15","date_gmt":"2012-04-26T14:16:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11638"},"modified":"2012-04-26T16:16:29","modified_gmt":"2012-04-26T14:16:29","slug":"un-film-dar-ce-film","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-film-dar-ce-film\/","title":{"rendered":"Un film, dar ce film!"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Aflu ca la Festivalul Filmului Francofon din Atena ruleaza un film rom\u00e2nesc. Primesc o invitatie de la Ambasada Rom\u00e2niei. Ma duc la film. \u201eO comedie\u201c, mi se comunica. Hai si la comedie. Stau doua ore la cinematograf; c\u00e2tiva rom\u00e2ni, c\u00e2tiva localnici, sala la jumatate. Si dau dupa film fuga acasa, sa deschid internetul.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Citesc ca filmul a fost prezentat la Parlamentul European de la Strassbourg, citesc ca exista un clip cu o melodie devenit\u00e3 hit, citesc ca pe ecran se poate vedea un superb sarut cinematografic, citesc\u2026<br \/>\nDin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd mai gasesc pe ici pe colo si referi scurte la ceea ce caut: filmul, \u201ecomedia\u201c la care \u00eentr-adevar se r\u00e2de copios, este expresia unei ad\u00e2nci si mature \u00eentelegeri a nevoii de toleranta \u00een lumea moderna.<br \/>\nCa fara toleranta nu exista umanism, o spunea si Erasmus din Rotterdam, la 1500. Ca despre toleranta se vorbea si \u00een anii celor doua razboaie mondiale, e un truism. Exista \u00eensa anumite zone geografice \u00een care toleranta este ca aerul si ca apa. Si aceste zone geografice sunt cele de la marginea de imperii. Acolo unde destinele sunt amestecate de sute de ani. Acolo unde fiecare familie este mixta, daca nu prin amstecul de s\u00e2nge atunci prin amestecul de biografii, de culturi, de viziune asupra lumii. Acolo unde ti-ai \u00eempartit viata si bucata de p\u00e2ine cu cel de alt neam, unde i-ai vazut copiii cresc\u00e2nd si l-ai vazut \u00eengrop\u00e2ndu-si mortii, la un pas de tine, \u00een aceeasi tar\u00e2na.<br \/>\n\u00cen literatura rom\u00e2na singurul care a \u00eenteles si a spus acest lucru este Liviu Rebreanu. Cred ca \u201ePadurea sp\u00e2nzuratilor\u201c ar trebui interzisa \u00een scoli. Asa cum este ea predata si interceptata, nu se poate atinge dec\u00e2t stratul cel mai superficial al semnificatiei ei.<br \/>\nAm recitit-o acum, dupa niste decenii de la prima lectura. Si dupa niste decenii, multe, de la plecarea mea din Ardeal. L-am acceptat pe Apostol Bologa, nu numai pe cel din partea a doua a cartii, cel care a dezertat, ceea ce nu era greu de \u00eenteles. L-am \u00eenteles si pe cel din partea \u00eent\u00e2ia, pe adaptatul la valorile unui imperiu din care neamul lui era parte constitutiva. Probabil m-au ajutat la acest lucru anii de emigratie. Observarea \u00een jurul meu a celor care, schimb\u00e2ndu-si soarta, se straduiau din rasputeri sa se integreze. Si unii, spre cinstea lor, chiar au reusit. N-au ramas marginali, au izbutit sa sparga barierele, sa devina valori, \u00een neamul care, pe parcursul biografiei lor, era stap\u00e2n peste granite. Granitele se pot schimba. Sentimentele dintre oameni, \u00een conditiile \u00een care ele au fost autentice, ram\u00e2n aceleasi.<br \/>\nAccesul la toleranta nu \u00eei este \u00eensa dat oricui. Asta, spune Stefan Zweig\u00a0 referindu-se la Erasmus din Rotterdam, i-a scapat marelui \u00eenvatat. Ca oamenii nu sunt toti \u00eengeri, ei, \u00een mare numar, sunt si lichele. Lichelele \u00eei manipuleaza pe mediocri. Si pe credulii care se \u00eenc\u00e2nta cu te miri ce sloganuri.<\/p>\n<p>Iata deci ce g\u00e2nduri nebune<br \/>\n\u00eemi trec prin minte,<br \/>\nplec\u00e2nd de la o comedie.<br \/>\nCare mi-a rascolit toata biografia mea de om crescut \u00eentr-o zona unde se vorbeau doua limbi. Un om care, mai apoi, lucr\u00e2nd pentru perioade mai lungi sau mai scurte \u00een Chisinau,\u00a0 a trait alaturi de moldovenii si de rusii de-acolo acelasi sentiment, al dramelor ad\u00e2nci ale oamenilor din zonele limitrofe. Oameni care sunt at\u00e2tati sa se ridice din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00eempotriva\u00a0 propriilor lor biografii.<br \/>\nRegiunile limitrofe. Destinele mai multor neamuri, amestecate ca firele colorate la razboaiele de tesut. Trebuie sa traiesti printre ei, sa le apartii, ca sa-i \u00eentelegi.<br \/>\nSi uite ca regizorul \u201ecomediei\u201c, dupa cum aflu de pe internet\u2026 e oltean. S-a nascut pe Olt, traieste la Bucuresti. Sa \u00eenteleaga sentimentele oamenilor \u00eel ajuta deci nu biografia, ci pur si simplu talentul.<br \/>\nRar mi s-a \u00eent\u00e2mplat sa vad lucruri spuse at\u00e2t de direct. Si at\u00e2t de nuantat. Fara nici un cuv\u00e2nt \u00een plus. Fara nici un cuv\u00e2nt \u00een minus. \u00centre z\u00e2mbet si lacrima. Dar cu puterea de patrundere a dangatului de clopot. Lumea pe care o prezinta el este o lume \u00een care emotiile sunt \u00eenca puternice. Simularea lor, \u00een tot jocul nebun al nuntilor cu dar \u2013 tema filmului \u2013 este si ea \u201ejoc\u201c pe jumatate. E un \u201eteatru\u201c fara de care viata e searbada. Si \u00een aceasta piesa, a derularii vietii, oamenii de mai multe neamuri sunt \u00eenfratiti. Exista c\u00e2teva scene care nu se pot uita. Vorbesc aproape fara cuvinte, printr-o privire, printr-o \u00eembratisare, printr-o iesire din scena, despre demnitate. Vorbesc despre respectul valorilor intelectuale. Despre considerarea acestor valori ca puncte de referinta \u00een cotidian.<br \/>\nSigur ca actorii sunt foarte buni. Sigur ca multe secvente sunt de un comic savuros. Sigur ca o anumita confruntare \u00eentre mentalitati poate da unor secvente mult haz. Ca acest film pledeaza pentru intrarea Republicii Moldova \u00een Uniunea Europeana? El lasa sa se citeasca si asta, daca e nevoie. Din punctual meu de vedere \u00eensa,\u00a0 filmul e mult mai mult. El este o \u00eentrebare deschisa asupra felului cum tratam oamenii. Cum ne raportam la biografiile lor, la faptul ca \u201esunt sub vremi\u201c, asa cum spunea cronicarul. Cu voia sau fara voia lor.<br \/>\nMie despre asa ceva mi-a vorbit comedia, cu toata seriozitatea. Poate m-am \u00eenselat?<br \/>\nVa recomand sa vedeti filmul lui Nap Toader \u201eNunta \u00een Basarabia\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Aflu ca la Festivalul Filmului Francofon din Atena ruleaza un film rom\u00e2nesc. Primesc o invitatie de la Ambasada Rom\u00e2niei. Ma duc la film. \u201eO comedie\u201c, mi se comunica. Hai si la comedie. Stau doua ore la cinematograf; c\u00e2tiva rom\u00e2ni, c\u00e2tiva localnici, sala la jumatate. Si dau dupa film fuga acasa, sa deschid internetul. Citesc ca&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-film-dar-ce-film\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Un film, dar ce film!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-11638","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1585,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11638","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11638"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11638\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11638"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11638"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11638"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}